3ra-869/20 — incalcarea dreptului de acces la informatie, repararea prejudiciului moral

3ra-869/20 — incalcarea dreptului de acces la informatie, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-869/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

23 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev ,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev împotriva Primăriei

com. Trușeni privind constatarea refuzului comunicării numărului de înregistrare

al petiției, obligarea comunicării datei și numărului de înregistrare al petiției și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat parțial hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea încasării de la Primăria com. Trușeni în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu și Daniela Gîrjev a prejudiciului moral în sumă a câte 200 de lei pentru

fiecare și în această parte cererea s-a declarat inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2019, Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, reprezentați de

Gheorghe Străisteanu în baza procurilor nr. 18614 din 31 octombrie 2018 și

nr.10741 din 28 iulie 2017 au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei com. Trușeni privind constatarea refuzului comunicării numărului de

înregistrare al petiției, obligarea comunicării datei și numărului de înregistrare al

petiției și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au relatat că la

21 martie 2020 au depus la Primăria com. Trușeni o cerere care a fost înregistrată

cu nr. S165 și prin care au solicitat obligarea inginerului cadastral să se deplaseze

la adresa imobilului pe care îl dețin în proprietate pentru a întocmi actul privind

hotarele terenului, locul unde sunt instalați pilonii care aparțin SA „Moldtelecom”

și unde ar fi trebuit a fi instalați conform proiectului.

Reclamanții au precizat că deoarece nu au primit un răspuns la cererea

1

înaintată, la 26 aprilie 2019, prin poșta electronică au mai expediat în adresa

Primăriei com. Trușeni o cerere, prin care au solicitat constatarea încălcării

dreptului la examinarea cererii din 21 martie 2020 în termenul stabilit de lege de

30 de zile, obligarea persoanelor responsabile din cadrul Primăriei com. Trușeni să

examineze cererea dată și să întocmească actul juridic solicitat, precum și repararea

prejudiciului moral în sumă de 3500 de lei. Totodată, în cererea dată au solicitat

confirmarea recepționării cererii cu indicarea numărului și a datei de înregistrare.

Ulterior, la 15 mai 2020 reclamanții au depus, prin intermediul poștei

electronice, la adresa de e-mail a Primăriei com. Trușeni cerere prealabilă invocând

lipsa unui răspuns la cererile din 21 martie 2020 și 26 aprilie 2020, solicitând

constatarea încălcării dreptului la petiționare, cauzat prin necomunicarea în termen

de 2 zile despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a cererii din

26 aprilie 2019, informarea despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a

cererii din 26 aprilie 2019 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1500 de

lei. Totodată, au subliniat că în demersul înaintat prin poșta electronică au mai

indicat că solicită confirmarea recepționării, data și numărul de înregistrare a

cererii din 15 mai 2019.

Reclamanții au relevat că până la 31 mai 2019, au trecut 16 zile, însă angajații

Primăriei com. Trușeni nu le-au confirmat recepționarea, data și numărul de

înregistrare a cererii din 15 mai 2019, iar un răspuns la cererea înaintată nu au

primit, motiv din care consideră că au fost încălcate grav și intenționat prevederile

Codului administrativ.

Reclamanții Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev au menționat că la

31 mai 2019, au expediat în adresa Primăriei com. Trușeni cerere prealabilă, prin

care au solicitat constatarea încălcării dreptului la petiționare și repararea benevolă

a prejudiciului material și moral cauzat, însă un răspuns nu au primit și la fel nu li

s-a comunicat data și numărul de înregistrare la cererea prealabilă.

Reclamanții au indicat că prejudiciu moral și material solicitat este în directă

legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Primăriei com. Trușeni. Or, aceștia au

acționat vădit ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației, iar prin

comportamentul contrar tuturor cerințelor, care obligă persoanele responsabile să

confirme recepționarea, data și numărul de înregistrare a petițiilor, să le examineze

și să răspundă în termenul stabilit de lege și circumstanțele în care autoritatea

publică refuză să acționeze conform legii, le-a provocat daune morale irecuperabile

pe care le-au estimat la suma de 3500 de lei, care este mult mai mică decât

mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauze

similare decise împotriva Republicii Moldova.

Aici, reclamanții au precizat că prejudiciul moral a fost cauzat și se datorează

sentimentelor de frustrare, anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții, disconfort

și retrăire, nedreptate și umilință, nervi, griji, afectare sufletească, imposibilitatea

savurării modului obișnuit de trai, suferințe psihice și fizice, dureri, lipsa de la

serviciu în timpul anchetei cauzei, afectare sufletească și spirituală, oboseală,

dificultăți, demoralizare, descurajare, hedonisit, sentimente de incapacitate de a se

bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege, cauzate de caracterul ilegal

al acțiunilor angajaților Primăriei com. Trușeni, comise vădit contrar legislației în

vigoare.

Reclamanții Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, reprezentați de

2

Gheorghe Străisteanu au solicitat constatarea încălcării de către Primăria com.

Trușeni a dreptului la petiționare, cauzat prin refuzul comunicării în termen de 2

zile despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a cererii din 15 mai 2019

și a cererii prealabile din 31 mai 2019, obligarea comunicării informației solicitate

și repararea prejudiciului moral în mărime de 1750 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev

a fost admisă parțial. S-a constatat refuzul Primăriei com. Trușeni de comunicare a

numărului de înregistrare al petiției depusă în formă electronică la 15 mai 2019, cu

semnătură electronică, de către Gheorghe Străisteanu în calitate de reprezentant

împuternicit al lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela Gheorghe. S-a

constatat refuzul Primăriei com. Trușeni de comunicare a numărului de înregistrare

al petiției depusă în formă electronică la 31 mai 2019, cu semnătură electronică, de

către Gheorghe Străisteanu în calitate de reprezentant împuternicit al lui

Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela Gheorghe. S-a obligat Primăria

com. Trușeni să-i comunice lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela

Gheorghe, numărul de înregistrare al petițiilor depuse în formă electronică la

15 mai 2019 și respectiv 31 mai 2019 de către Gheorghe Străisteanu în calitate de

reprezentant împuternicit al acestora. S-a dispus încasarea din contul Primăriei

com. Trușeni în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela

Gheorghe cu titlu de prejudiciu moral, câte 200 de lei pentru fiecare.

În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.65).

La 15 ianuarie 2020, Primăria com. Trușeni a depus apel împotriva hotărârii

din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial

hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

încasării de la Primăria com. Trușeni în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu și al

Danielei Gîrjev a prejudiciului moral în sumă de 200 de lei pentru fiecare și în

această parte cererea s-a declarat inadmisibilă.

În rest, hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani s-a menținut (f.d.97-109).

Instanța de apel și-a întemeiat decizia în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1),

art.72, art. 73 alin.(1) și (5) Codul administrativ, art. 2036, 2037 Cod civil și art. 34

din Constituția Republicii Moldova.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a

a constatat refuzul Primăriei com. Trușeni de comunicare a numărului de

înregistrare al petițiilor depuse în format electronic la 15 mai 2019 și la

31 mai 2019, cu semnătură electronică, de către Gheorghe Străisteanu în calitate de

reprezentant împuternicit al lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela

Gheorghe. Totodată, instanța de fond just a obligat Primăria com. Trușeni să

comunice numărul de înregistrare al petițiilor depuse în format electronic la

15 mai 2019 și respectiv 31 mai 2019 de către Gheorghe Străisteanu.

Cu referire la prejudiciul moral pretins de către intimați, instanța de apel a

reținut că conform art. 2036 alin. (1) și alin. (2) Cod civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

3

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și

întinderea prejudiciului patrimonial.

Iar, conform art.2037 alin. (1) și (2) Cod civil, mărimea despăgubirii pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție

a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura

în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Prin noțiunea de prejudiciu moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice

cauzate prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce

aparțin persoanei din momentul nașterii sau la bunurile dobândite prin lege (viața,

sănătatea, demnitatea și reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale,

secretul de familie și personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale

nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor).

Instanța de apel a notat că obligația de a demonstra faptul pricinuirii/cauzării

reale a prejudiciului moral (suferințelor fizice sau psihice suportate) o exercită

partea care se consideră vătămată, de aceea în cererea despre compensarea

prejudiciului moral aceasta trebuie să indice și să probeze concret, prin ce s-au

manifestat aceste prejudicieri și legătura de cauzalitate a acestora cu acțiunile părții

pârâte. Astfel, instanța de apel a relevat că intimații/reclamanți nu au prezentat

instanței de judecată nici o probă, nici un înscris justificativ, sau o explicație cu

privire la temeiul suferințelor psihice, fizice, felul în care s-au manifestat acestea,

durata și intensitatea acestora, sau alte circumstanțe importante pentru aprecierea

justă și echitabilă a prejudiciului moral într-adevăr cauzat.

La caz, însuși constatarea încălcării dreptului la petiționare prin sine

reprezintă o satisfacție eficientă pentru reclamanții/intimați, care este în stare cel

puțin în parte să le compenseze pretinsele prejudicieri morale suportate prin

neprimirea răspunsului la informația solicitată.

Așadar, pe motivele expuse, instanța de apel a concluzionat asupra

inadmisibilității pretenției înaintate de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev

privind repararea prejudiciului moral, situația ce a impus casarea hotărârii primei

instanțe în această parte și pronunțarea unei noi decizii privind declararea

inadmisibilității pretenției respective.

La 17 iulie 2020 Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev au depus recurs

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii

primei instanțe.

Referindu-se la dispozițiile art. 432 Cod de procedură civilă, precum și

practica CEDO, dar și unele soluții date de Curtea Supremă de Justiție pe cazuri

similare, recurenții au invocat emiterea ilegală a deciziei instanței de apel în partea

respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral.

Astfel, recurenții au indicat că instanța de apel la emiterea deciziei contestate

4

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Totodată, recurenții consideră eronat argumentul invocat de instanța de apel

că o simplă constatare a încălcării dreptului de acces la informație constituie o

satisfacție echitabilă, deoarece dreptul la petiționare este un drept fundamental

prevăzut de Constituția Republicii Moldova și CEDO. Astfel, în cazul constatării

încălcării acestui drept, în mod obligatoriu se dispune și repararea prejudiciului

moral cauzat, or, încălcarea acestuia constituie o obligație impusă prin lege.

În final, recurenții au opinat că, deoarece instanța de apel la adoptarea deciziei

din 03 iunie 2020 a aplicat eronat normele de drept material și procedural, a ignorat

intenționat recomandările CEDO, instanța de recurs urmează să admită recursul, să

caseze parțial decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral cauzat și să mențină

hotărârea primei instanțe.

La 11 august 2020 în adresa Primăriei com. Trușeni a fost expediată copia

recursului depus de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Deși la 13 august 2020 Primăria com. Trușeni a recepționat copia recursului,

aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Conform art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 03 iunie 2020.

Date ce ar confirma expedierea de către instanța de apel și recepționarea de

către Gheorghe Străisteanu sau Daniela Gîrjev a copiei deciziei contestate din

03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, la materialele cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, recursul depus de Gheorghe Străisteanu și Daniela

Gîrjev la 17 iulie 2020 se consideră depus în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Străisteanu și Daniela Gîrjev a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru

care, prin încheierea din 07 octombrie 2020 a fost numit pentru examinare în

complet de 5 judecători.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează parțial

decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

5

Conform art. 194 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul

administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura

de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din

oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de

recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Examinând temeiurile recursului depus de Gheorghe Străisteanu și Daniela

Gîrjev în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

declarării inadmisibile a pretenției privind repararea prejudiciului moral și în

această parte a emite o nouă decizie de menținere a hotărârii primei instanțe.

Din materialele cauzei se atestă că la 15 mai 2019, Gheorghe Străisteanu, în

interesele lui Gheorghe Străisteanu și Danielei Gîrjev a expediat la adresa de

e-mail a Primăriei Trușeni primariatruseni@mail.ru o cerere prealabilă, invocând

că la expirarea a 19 zile de la expedierea la 26 aprilie 2019, prin poșta electronică,

a Primăriei com. Trușeni a unei cereri, de către angajații Primăriei Trușeni nu a

fost confirmată recepționarea, data și numărul de înregistrare a cererii date,

solicitând astfel, constatarea încălcării dreptului său la petiționare, cauzat prin

încălcarea dreptului de ai comunica în termen de 2 zile dacă cererea a fost

recepționată, care este data și numărul de înregistrare a acesteia, dar și achitarea

benevolă a sumei de 1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d 33- 38).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că cererea expediată de Gheorghe

Străisteanu, a fost recepționată de Primăria comunei Trușeni, la poșta electronică

primariatruseni@mail.ru, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică din

15 mai 2019 (f.d.37-38).

Ulterior, la 31 mai 2019, Gheorghe Străisteanu în interesele copiilor

Gheorghe Străisteanu și Danielei Gîrjev a expediat la adresa de e-mail a Primăriei

com. Trușeni primariatruseni@mail.ru o altă cerere prealabilă, în care a invocat

aceleași circumstanțe ca în cererea prealabilă din 15 mai 2019, însă a solicitat

constatarea încălcării dreptului la petiționare cauzat prin încălcarea dreptului de a

comunica în termen de 2 zile despre recepționarea, data și numărul de înregistrare

a cererii din 15 mai 2019, stabilirea unui termen concret persoanelor responsabile

din cadrul Primăriei com. Trușeni pentru informarea sa despre recepționarea, data

și numărul de înregistrare a cererii, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 2500 lei, cauzat prin refuzul confirmării recepționării, datei și numărul

de înregistrare a cererii din 15 mai 2019 (f.d. 39-42).

Invocând că nu au primit răspuns la cererile prealabile, Gheorghe Străisteanu

și Daniela Gîrjev, reprezentați de Gheorghe Străisteanu la 16 iulie 2019 au înaintat

prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Trușeni prin

care au solicitat constatarea încălcării dreptului la petiționare, cauzat prin refuzul

de a comunica, în termen de 2 zile despre recepționarea, data și numărul de

înregistrare a cererilor din 15 mai 2019 și 31 mai 2019; obligarea comunicării

recepționării informații sus menționate precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 1750 lei pentru fiecare (f.d.2-23).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a admis parțial

6

acțiunea. A constatat refuzul Primăriei com. Trușeni de comunicare a numerelor de

înregistrare al petițiilor depuse în format electronic la 15 mai 2019 și 31 mai 2019,

cu semnătură electronică, de către Gheorghe Străisteanu în calitate de reprezentant

împuternicit al lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela Gheorghe. A

obligat Primăria com. Trușeni să-i comunice lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și

Gîrjev Daniela Gheorghe, numerele de înregistrare al petițiilor depuse în format

electronic la 15 mai 2019 și respectiv 31 mai 2019 de către Gheorghe Străisteanu

în calitate de reprezentant împuternicit al acestora și a încasat din contul Primăriei

com. Trușeni în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe Gheorghe și Gîrjev Daniela

Gheorghe cu titlu de prejudiciu moral, câte 200 de lei pentru fiecare.

În rest a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată (f.d.65).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat parțial

hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

încasării de la Primăria com. Trușeni în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu și al

Danielei Gîrjev a prejudiciului moral în sumă de 200 de lei pentru fiecare și în

această parte a declarat cererea de chemare în judecată inadmisibilă.

În rest, a menținut hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d.97-109).

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Curtea

de Apel Chișinău a interpretat în mod eronat normele de drept material și

procedural pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate în partea privind declararea inadmisibilă a pretenției privind

repararea prejudiciului moral, pe când soluția primei instanțe în această parte este

legală și întemeiată, din următoarele motive.

În susținerea concluziei date instanța de recurs indică următoarele.

Conform art. 9 alin. (1) Cod administrativ, prin petiție, în sensul prezentului

cod, se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice

de către o persoană fizică sau juridică.

În conformitate cu art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Iar, conform art. 33 Cod administrativ, comunicarea interinstituțională și

comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se

face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-

se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie

de costuri.

Articolul 39 alin. (2) Cod administrativ, prevede că orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Iar, conform art. 44 alin. (1) Cod administrativ, participanți la procedura

administrativă sînt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a

solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum

și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.

7

Totodată, în conformitate cu conform art. 45 alin. (1) Cod administrativ,

persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin

reprezentanții lor.

Iar conform art. 46 alin.(1) al aceluiași cod, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul

procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile

procedurale ce țin de procedura administrativă.

Conform art. 64 alin. (1) și (2) Cod administrativ, autoritatea publică este

obligată să soluționeze o cerere potrivit competențelor sale și în termenul stabilit

de lege. Refuzul de a primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a

cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen

legal.

Conform art. 72 alin. (2) Cod administrativ, petiția poate fi: depusă în scris la

autoritatea publică ori expediată prin poștă sau fax; transmisă în formă electronică;

depusă verbal, fiind consemnată într-un proces-verbal.

În conformitate cu art. 73 alin. (1) și (5) Cod administrativ, autoritatea publică

este obligată să primească și să înregistreze imediat petiția sau alte documente

depuse în cadrul procedurii administrative. Autoritatea publică nu are dreptul să

refuze primirea petițiilor doar din motiv că nu se consideră competentă sau pentru

că ar considera petiția ca fiind inadmisibilă sau neîntemeiată. În cazul petițiilor sau

al documentelor depuse în formă electronică, autoritatea publică este obligată să

comunice în cel mult 2 zile, prin aceleași mijloace, numărul de înregistrare al

petiției. În caz de litigiu, dovada depunerii petiției în formă electronică, respectiv a

comunicării numărului de înregistrare, este mesajul salvat în dosarul "Trimise" al

contului de poștă electronică. Pentru o gestionare în bune condiții a activității de

soluționare a petițiilor prin mijloace electronice, autoritățile publice sînt obligate să

ofere posibilitatea depunerii petițiilor on-line prin intermediul propriilor pagini

web oficiale, iar petiționarul să primească automat dovada de înregistrare.

Conform art. 96 alin. (1) și (2) Cod administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură. Autoritățile publice trebuie

să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate

principală de comunicare, precum și modalități alternative.

Conform art. 189 alin. (2) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi înaintată și atunci cînd autoritatea publică nu a soluționat în

termen legal o cerere.

Instanța de recurs reiterează că din materialele cauzei se atestă că la

15 mai 2019, Gheorghe Străisteanu în interesele lui Gheorghe Străisteanu și

Danielei Gîrjev a expediat la adresa de e-mail a Primăriei Trușeni

primariatruseni@mail.ru o cerere prealabilă, prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului la petiționare, cauzat prin necomunicarea în termen de 2 zile de

către angajații Primăriei com. Trușeni dacă cererea sa din 26 aprilie 2019 a fost

recepționată, care este data și numărul de înregistrare a acesteia, dar și achitarea

benevolă a sumei de 1500 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d 33- 38).

8

Conform materialelor cauzei, cererea expediată de Gheorghe Străisteanu, a

fost recepționată de Primăria comunei Trușeni, la poșta electronică

primariatruseni@mail.ru, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică din

15 mai 2019 (f.d.37-38).

Totodată, instanța de recurs menționează că, la 31 mai 2019, Gheorghe

Străisteanu în interesele lui Gheorghe Străisteanu și Danielei Gîrjev a expediat la

adresa de e-mail a Primăriei com. Trușeni primariatruseni@mail.ru o altă cerere

prealabilă, în care a invocat aceleași circumstanțe ca în cererea prealabilă din

15 mai 2019, însă a solicitat constatarea încălcării dreptului la petiționare cauzat

prin încălcarea dreptului de a comunica în termen de 2 zile despre recepționarea,

data și numărul de înregistrarea a cererii din 15 mai 2019, stabilirea unui termen

concret persoanelor responsabile din cadrul Primăriei com. Trușeni pentru

informarea sa despre recepționarea, data și numărul de înregistrarea a cererii,

precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 2 500 lei, cauzat prin refuzul

confirmării recepționării, datei și nr. de înregistrare a cererii din 15 mai 2019

(f.d. 39-42).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța inferioară a aplicat în mod eronat

normele de drept material și procedural pertinente speței, iar drept consecință

neîntemeiat a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Gheorghe Străisteanu și

Daniela Gîrjev, reprezentați de Gheorghe Străisteanu în partea pretenției privind

repararea prejudiciului moral.

În susținerea acestei concluzii, instanța de recurs relevă că, conform art. 207

Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,

acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere

judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se

declară inadmisibilă în special cînd: există o hotărîre judecătorească definitivă cu

privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de

drept; există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în

legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea

într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept

sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; la aceeași sau la altă

instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect

și pe aceleași temeiuri de drept; acțiunea a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.209; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17; nu sînt întrunite condițiile prevăzute la

art.208; acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;

cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211

alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de instanța de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)

lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu

aceeași acțiune.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)

lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași

reclamant cu aceeași acțiune

9

Aici completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că instanța de apel, prin decizia din

03 iunie 2020 a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu și Danielei

Gîrjev la petiționare de către Primăria com. Trușeni, prin necomunicarea

numărului și a datei de înregistrare a cererilor prealabile din 15 și 31 mai 2020.

Însă, totodată, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de

Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, reprezentați de Gheorghe Străisteanu în

partea pretenției privind repararea prejudiciului moral având la bază dispozițiile

art. 2036 alin.(1) și (2) și art. 2037 alin.(1) și (2), invocând că reclamanții nu au

demonstrat faptul cauzării reale a prejudiciului moral.

Prin urmare, instanța de recurs consideră contradictorie concluzia instanței de

apel, or, în acest caz, instanța de apel constatînd că nu a fost demonstrat faptul

cauzării prejudiciului urma să respingă pretenția reclamanților privind repararea

prejudiciului moral, dar nu să o declare inadmisibilă în sensul prevederilor Codului

administrativ.

Respectiv, reieșind din corelația normelor legale precitate, instanța de recurs

constată că instanța de apel neîntemeiat a conchis asupra inadmisibilității

pretenției înaintate de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, reprezentați de

Gheorghe Străisteanu privind repararea prejudiciului moral, fără a indica norma

legală corespunzătoare în acest sens, de la art. 207 Cod administrativ.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că prima instanță corect a constatat temeinicia

pretenției reclamanților Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, reprezentați de

Gheorghe Străisteanu privind repararea prejudiciului moral, care a fost cauzat prin

încălcarea de către Primăria com. Trușeni a dreptului acestora la petiționare, și

anume, prin refuzul de a le comunica, în termen de 2 zile despre recepționarea,

data și numărul de înregistrare a cererilor prealabile din 15 mai 2019 și

31 mai 2019.

La fel, ținând cont de circumstanțele și complexitatea cauzei, dar și de

importanța procesului pentru reclamanți/recurenți, prima instanță întemeiat a

acordat lui Gheorghe Străisteanu și Danielei Gîrjev suma de 200 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, care este echitabilă suferințelor psihice suportate de către aceștia.

Or, suma solicitată de reclamanți, cu titlu de prejudiciu moral în mărime de

cîte 1750 lei, este exagerată și nejustificată, având în vedere că la stabilirea

cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu

și nu trebuie să constituie venituri nejustificative. Mai mult, unul din criteriile

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, iar

compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Or, dreptul la petiție constituie un drept fundamental al persoanei, garantat

atât de legislația națională, cât și de cea internațională, iar prin nefurnizarea

informației solicitate, reclamanților/recurenți li s-a cauzat, sentimente de neliniște,

disconfort și retrăire, incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile

prescrise de lege, etc., atribuite și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la

10

categoria componentelor prejudiciului moral, respectiv, a suferințelor psihice

(cauzele Sommerfeld vs. Germania, McFarlane vs. Irlanda).

Astfel, dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat

inadmisibilitatea acțiunii depuse de Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev,

reprezentați de Gheorghe Străisteanu în partea pretenției privind repararea

prejudiciului moral, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul depus de către Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev, de a casa parțial

decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău în partea în care a fost

declarată inadmisibilă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral și de a

emite în această parte o nouă decizie de menținere a hotărârii primei instanțe.

Conform articolelor 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. b) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev.

Se casează parțial decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău în

partea în care a fost declarată inadmisibilă pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral și în această parte se emite o nouă decizie de menținere a

hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Străisteanu și Daniela Gîrjev împotriva Primăriei com. Trușeni privind

constatarea refuzului comunicării numărului de înregistrare al petiției, obligarea

comunicării datei și numărului de înregistrare a petiției și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

11