3r-175/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3r-175/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-175/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central – Gh. Purici

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – Al. Gheorghieș, D. Corolevschii, A. Ciobanu

DECIZIE

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul depus de Mihail Andronic,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Andronic împotriva Consiliului și Primăriei mun.

Soroca, Ninei Harevscaia, Valeriu Harevschii, BC ,,Moldindconbank” SA,

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Felicia Andronic și

Viorel Purici cu privire la contestarea actului administrativ, anularea actelor

juridice și obligarea atribuirii terenului în proprietate,

împotriva încheierii din 19 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Valentin Ciuhrii în interesele

apelantului Mihail Andronic și cererea de alăturare la apel înaintată de Felicia

Andronic și avocatul Alexandr Olșanski în interesele lui Viorel Purici împotriva

hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, din motiv că

apelanții nu au prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2)

din Codul administrativ,

constată:

La 06 martie 2017, Mihail Andronic a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ, concretizată prin cererea din 08 februarie

2019, împotriva Consiliului și Primăriei mun. Soroca, Ninei Harevscaia, Valeriu

Harevschii și BC ,,Moldindconbank”, prin care a solicitat anularea pct. 38 al

deciziei Consiliului orășenesc Soroca nr. 29/10 din 18 decembrie 2006,

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 4548 din 23

noiembrie 2007, recunoașterea nulității contractului de donație nr. 6594 din 23

noiembrie 2016, recunoașterea nulității contractului de ipotecă nr. 739 din 03

februarie 2017, în partea ce ține de grevarea drepturilor asupra bunului imobil cu

numărul cadastral XXXXX, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

privind bunul cadastral-teren cu numărul cadastral XXXXXX și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Soroca a fost atras în

proces Viorel Purici în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantului.

Prin încheierea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

1

s-a atras în proces Felicia Andronic în calitate de intervenient accesoriu de partea

reclamantului.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mihail Andronic (vol. II, f.d. 159, 195-

201).

Prin încheierea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

s-a respins ca neîntemeiată cererea BC ,,Moldindconbank” SA privind emiterea

unei hotărâri suplimentare (vol. II, f.d. 182 recto-verso).

La 21 octombrie 2019, Mihail Andronic, reprezentat de avocatul Valentin

Ciuhrii, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 octombrie 2019 a

Judecătoriei Soroca, sediul central (vol. II, f.d. 168-169).

La 21 octombrie 2019, Felicia Andronic și Viorel Purici, reprezentați de

avocatul Alexandr Olșanski, au depus cerere de alăturare la apel, în temeiul

art. 361 alin. (1) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 170).

Prin încheierea din 19 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a declarat

inadmisibil apelul depus de avocatul Valentin Ciuhrii în interesele apelantului

Mihail Andronic și cererea de alăturare la apel înaintată de Felicia Andronic și

avocatul Alexandr Olșanski în interesele lui Viorel Purici împotriva hotărârii din

01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, din motiv că apelanții nu

au prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ (vol. II, f.d. 219-222).

La 02 iulie 2020, Mihail Andronic a depus, prin intermediul oficiului poștal,

recurs motivat împotriva încheierii din 19 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți,

solicitând anularea încheierii și adoptarea unei încheieri noi, prin care să fie repus

în termen apelul împotriva hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca,

sediul central (vol. II, f.d. 227, 231).

În motivarea recursului a invocat că, la 10 ianuarie 2020, a suportat un ictus

cerebral și a fost în stare gravă, iar în prezent se află în concediu medical. Astfel,

din cauza stării de sănătate nu a avut posibilitatea de a contacta cu avocatul și a

depune motivarea apelului.

La 15 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

participanților la proces copia recursului motivat depus de Mihail Andronic,

explicându-le dreptul de a depune referință asupra motivelor acestuia (vol. III,

f.d. 2).

Deși, conform avizelor de recepție a corespondenței, Consiliul și Primăria

mun. Soroca, Nina Harevscaia, Valeriu Harevschii, BC ,,Moldindconbank” SA,

Felicia Andronic, Viorel Purici și avocatul Alexandr Olșanski au recepționat copia

recursului la 20 iulie 2020, iar avocatul Valentin Ciuhrii la 21 iulie 2020, nu au

făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referință, prin care să-și expună

opinia asupra argumentelor invocate în recurs (vol. III, f.d. 4-13)

La 24 iulie 2020, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, reprezentată de

Mircea Rotari, a depus prin intermediul oficiului poștal referință asupra recursului,

prin care a solicitat respingerea acestuia și menținerea încheierii din 19 iunie 2020

a Curții de Apel Bălți (vol. III, f.d. 14-18).

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

2

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Mihail Andronic s-a conformat prevederilor

legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul

administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece conform

avizului de recepție a corespondenței DS3118557170AS încheierea din 19 iunie

2020 a instanței de apel a fost notificată recurentului la 29 iunie 2020 (vol. II,

f.d. 225), iar cererea de recurs motivată a fost depusă la 02 iulie 2020 (vol. II,

f.d. 231).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curții de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de participanții

la proces și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente

speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a

Judecătoriei Soroca, sediul central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de

Mihail Andronic (vol. II, f.d. 159, 195-201).

Prin încheierea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

s-a respins ca neîntemeiată cererea BC ,,Moldindconbank” SA privind emiterea

unei hotărâri suplimentare (vol. II, f.d. 182 recto-verso).

La 21 octombrie 2019, Mihail Andronic, reprezentat de avocatul Valentin

Ciuhrii, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 octombrie 2019 a

Judecătoriei Soroca, sediul central (vol. II, f.d. 168-169).

La 21 octombrie 2019, Felicia Andronic și Viorel Purici, reprezentați de

avocatul Alexandr Olșanski, au depus cerere de alăturare la apel, în temeiul

art. 361 alin. (1) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 170).

La 25 noiembrie 2019, Judecătoria Soroca, sediul central, a expediat în adresa

participanților la proces copia hotărârii motivate (vol. II, f.d. 202-211).

La 28 februarie 2020, cauza a fost expediată în adresa Curții de Apel Bălți,

unde fost înregistrată la 04 martie, fapt despre care au fost informați participanții la

proces (vol. II, f.d. 212).

La 12 martie 2020, Curtea de Apel Bălți a expediat repetat în adresa

apelanților Mihail Andronachi, Felicia Andronic și Viorel Purici, precum și

reprezentanților acestora, avocaților Valentin Ciuhrii și Alexandr Olșanski, copia

hotărârii motivate din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, din

considerentul că la materialele cauzei nu erau anexate avizele de recepție a

3

corespondenței, care să confirme recepționarea hotărârii motivate de către apelanți

și reprezentanții acestora (vol. II, f.d. 214).

De asemenea, avocatului Valentin Ciuhrii, copia hotărârii motivate din 01

octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, i-a fost notificată inclusiv și

prin intermediul poștei electronice, la 12 martie 2020 (vol. II, f.d. 215).

Potrivit avizelor de recepție a corespondenței DS3118578813AS,

DS3118578815AS și DS3118578814AS, precum și informațiilor publice plasate

pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a

expedierii (Track&Trace)” [http://www.posta.md/ro/tracking], avocatul Alexandr

Olșanski, Andronic Mihail, Andronic Felicia și Purici Viorel au recepționat copia

hotărârii motivate din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, la

17, 18 și respectiv 23 martie 2020 (vol. II, f.d. 216, 217 și 218), dar nu au depus

apeluri motivate.

Prin încheierea din 19 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a declarat

inadmisibil apelul depus de avocatul Valentin Ciuhrii în interesele apelantului

Mihail Andronic și cererea de alăturare la apel înaintată de Felicia Andronic și

avocatul Alexandr Olșanski în interesele lui Viorel Purici împotriva hotărârii din

01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, din motiv că apelanții nu

au prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ (vol. II, f.d. 219-222).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 iunie 2020 a Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În debut, instanța de recurs învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în

vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile

de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul,

motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea

contestată.

Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) Codul administrativ, apelul se

declară inadmisibil în special când, motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

4

Conform articolului 97 din Codul administrativ, (1) notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

(2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice.

(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, (1) un înscris poate

fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

În condițiile speței este relevant că, la 21 octombrie 2019, Mihail Andronic,

reprezentat de avocatul Valentin Ciuhrii, a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, la care în

aceiași zi s-au alăturat Felicia Andronic și Viorel Purici (vol. II, f.d. 168-169, 170).

Din conținutul avizelor de recepție a corespondenței DS3118578813AS,

DS3118578815AS și DS3118578814AS, precum și informațiilor publice plasate

pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a

expedierii (Track&Trace)” [http://www.posta.md/ro/tracking], Colegiul constată

indubitabil că avocatul Alexandr Olșanski, Andronic Mihail, Andronic Felicia și

Purici Viorel au recepționat copia hotărârii motivate din 01 octombrie 2019 a

Judecătoriei Soroca, sediul central, în data de 17, 18 și respectiv 23 martie 2020

(vol. II, f.d. 216, 217 și 218).

Respectiv, din această dată începe a curge termenul prevăzut de articolul 232

alin. (2) din Codul administrativ de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului.

Totodată, în acest sens este remarcabil că, prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de urgență,

s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17

martie – 15 mai 2020.

Conform pct. 1 din anexa la Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova nr. 1 din 18 martie 2020, pe durata stării de urgență

termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă,

iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite

potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Potrivit pct.4 din anexă la dispoziția nr.1 din 18.03.2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, cauzele civile, cu excepția, celor ce se

examinează conform legii în lipsa părților, care au fost amânate pentru pronunțare,

ce vizează eliberarea ordonanțelor de protecție, acțiunile privind confiscarea averii

nejustificate, încuviințarea spitalizării forțate și tratamentului forțat, se suspendă de

drept.

Punctul 8 al anexei respective stipulează că termenele de exercitare a căilor de

atac în cauzele care se suspendă de drept, aflate în curs la data instituirii prezentei

stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la

data încetării stării de urgență.

Corelând prevederile normative și legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Colegiul vădește că apelanții și/sau reprezentanții acestora urmau să

depună motivarea apelului la Curtea de Apel Bălți până în data de 15 iunie 2020,

5

ora 00.00.

Însă, apelanții, fiindu-le notificată motivarea hotărârii de apel și în pofida

obligațiilor sale procesuale, au eludat de a depune motivarea apelului în interiorul

termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, aceștia nu au depus motivarea apelului nici după ridicarea stării

de urgență și încetarea suspendării de drept a curgerii termenului.

La aspectul dat Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor

procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel

încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării

litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către

acesta a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste

reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu,

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar

putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu

evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă

cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului

scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca

neviabil argumentul invocat de recurentul Mihail Andronic, precum că din motive

de sănătate nu a avut posibilitatea de a contacta avocatul și a depune motivarea

apelului.

Or, din materialele cauzei rezultă cert că cererea de apel nemotivată în numele

și interesele lui Mihail Andronic a fost depusă de avocatul Valentin Ciuhrii (vol. II,

f.d. 168-169).

Conform mandatului avocațial seria MA nr. 1332165 din 23 ianuarie 2019,

Mihail Andronic a împuternicit avocatul Valentin Ciuhrii să-i reprezinte interesele

în prezenta cauză de contencios administrativ, inclusiv cu drepturi speciale inter

alia de a ataca hotărârea judecătorească (vol. II, f.d. 24).

În corespundere cu articolul 54 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la

avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul este obligat să aplice, în exercitarea

6

profesiei sale, mijloacele și metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor

și intereselor legitime ale clientului.

Prin prisma articolului 57 din Statutul profesiei de avocat, (1) avocatul este

obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se prezinte la

fiecare termen stabilit și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru

îndeplinirea mandatului încredințat.

(3) Avocatul este obligat să acționeze cu promptitudine în reprezentarea

clientului, potrivit cu natura cauzei. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie

să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii profesiei în favoarea

clientului.

Obligația de conștiinciozitate și probitate a avocatului Valentin Ciuhrii în

exercitarea atribuțiilor avocațiale în raport cu recurentul Mihail Andronic

presupunea corectitudinea, seriozitatea, scrupulozitatea și onestitatea acțiunilor

avocatului pentru îndeplinirea mandatului încredințat, astfel încât să apere

drepturile și interesele legitime ale acestuia.

Faptul că, în speță, apelul nemotivat împotriva hotărârii din 01 octombrie

2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, a fost depus în numele lui Mihail

Andronic de către avocatul Valentin Ciuhrii, atestă că aceștia au stabilit scopul,

modalitățile consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma avocatul

pentru a realiza asistența și reprezentarea clientului.

Astfel, prin prisma obligațiilor sale asumate față de client, avocatul Valentin

Ciuhrii avea obligația de a se comporta diligent, respectând normele procedurale ce

reglementează termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac

și, prin prisma acestora, să depună în interiorul termenului legal motivarea apelului

împotriva hotărârii din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

Cu atât mai mult că, prin pct. 19 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 6 din 26martie 2020, avocații au fost

obligați, pe perioada stării de urgență, să asigure continuitatea activității, cu

respectarea normelor sanitar-epidemiologice.

În cumulul circumstanțelor constatate de instanța de recurs și expuse supra,

Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul

depus de Mihail Andronic, reprezentat de avocatul Valentin Ciuhrii, din motiv că

nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează

netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu menținerea încheierii

din 19 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Conform articolelor 193, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Mihail Andronic împotriva încheierii din 19

iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Andronic împotriva

Consiliului și Primăriei mun. Soroca, Ninei Harevscaia, Valeriu Harevschii,

BC ,,Moldindconbank” SA, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

7

persoane terțe Felicia Andronic și Viorel Purici cu privire la contestarea actului

administrativ, anularea actelor juridice și obligarea atribuirii terenului în

proprietate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

8