3rh-33/20 — contestarea actului administrativ

3rh-33/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3rh-33/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( Gr.Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

instanța de recurs: T.Chișca-Doneva, N.Vascan, M.Ghervas, V.Burduh, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Maximov Ghenadie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Maximov Ghenadie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind obligarea introducerii a 10 ani din vechimea de muncă pe perioada anilor

1991-2001 la recalcularea pensiei din anul 2001, achitarea despăgubirii pentru

neachitarea pensiei în mărime de 16% pentru fiecare an din perioada 2001-2018,

precum și recalcularea pensiei lunare curente adăugând 16% la pensia actuală

primită stabilind pensia de 80% din salariul de funcție achitat procurorului din

cadrul Procuraturii Generale în exercițiul funcției,

împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2019 Maximov Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea introducerii a 10

ani din vechimea de muncă pe perioada anilor 1991-2001 la recalcularea pensiei din

anul 2001, achitarea despăgubirii pentru neachitarea pensiei în mărime de 16%

pentru fiecare an din perioada 2001-2018, precum și recalcularea pensiei lunare

curente adăugând 16% la pensia actuală primită stabilind pensia de 80% din salariul

de funcție achitat procurorului din cadrul Procuraturii Generale în exercițiul

funcției.

În motivarea acțiunii reclamantul Maximov Ghenadie a invocat că, la stabilirea

pensiei ca fost procuror în anul 2001, Secția cadre a Procuraturii Generale a

Republicii Moldova a comis o eroare în certificat la calcularea vechimii în muncă,

și anume a fost indicat faptul că, în perioada anilor 1991-2001, adică la momentul

calculării pensiei, nu a lucrat nicăieri.

A menționat că, nu a fost notificat cu privire la acest certificat și nu a luat

cunoștință cu conținutul acestuia.

A susținut că această eroare a influențat în mod semnificativ asupra mărimii

pensiei reclamantului, și în schimbul a 80% din salariul de procuror care i se cuvine

în conformitate cu legislația, pensia sa a fost calculată și i s-au achitat doar 64 %,

astfel nu i s-a achitat 16% lunar din suma care i se cuvine spre achitare din anul

2001 până în 2018.

A indicat că, în rezultatul verificării, s-a stabilit că, în anul 2001, Secția Cadre

a Procuraturii Generale a Republicii Moldova a eliberat un certificat incorect în care

a indicat în mod eronat că din anul 1991, după demisia din cadrul Procuraturii

Generale, și până la pensionare în anul 2001, și anume 10 ani, nu a lucrat nicăieri,

deși are toate înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă, din care reiese că în

perioada indicată a lucrat în cadrul instituțiilor de stat și în cadrul unor structuri

mari private, care au achitat în mod regulat impozitele și plățile sociale

(documentele privind această perioadă sunt la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale), iar vechimea reclamantului în muncă constituie 35 de ani, din anul 1966

până în 2001, la momentul stabilirii pensiei, adică i se cuvine o pensie de 80% din

salariul de procuror și nu 64% cât primește la moment.

A remarcat că, abia la 29 august 2017 a aflat despre eroarea comisă, atunci

când s-a adresat la CNAS de a îi recalcula pensia în conformitate cu legislația RM,

fapt care a fost realizat abia în noiembrie 2018, deși doar în limitele a 64%.

A menționat că, este obligat să se adreseze cu rugămintea de a-i introduce în

vechimea în muncă cei 10 ani omiși și de a face recalcularea pensiei până la 80%.

A declarat că în perioada anilor 1991-2001, a lucrat și a achitat impozitele la

fondul social de pensii în cadrul următoarelor organizații, și anume: din 16 aprilie

1991 până la 03 februarie 1992, a activat ca vicepreședinte al companiei

,,Alternativa”; din 24 februarie 1992 până la 05 aprilie 1993, a activat ca consilier

juridic la ,,Veta” SRL; din 14 aprilie 1993 până la 25 decembrie 1998, a activat ca

director al Biroul de Avocați ,,Regul”; din 01 ianuarie 1999 până la 05 noiembrie

2001 (momentul stabilirii pensiei), a activat ca avocat în cadrul Biroului de Avocați

sect. Botanica, mun. Chișinău, unde activează până în prezent.

A comunicat că toate aceste locuri de muncă sunt indicate în carnetul de muncă

și sunt confirmate de certificatele de la locul de muncă, certificatele de la

inspectoratul fiscal, certificatele de achitare a contribuțiilor de asigurări sociale de

stat.

A susținut reclamantul că, pretenția depusă la data de 16.01.2019 nr. de intrare

M-110/19 a fost respinsă.

A solicitat obligarea introducerii a 10 ani din vechimea în muncă pe perioada

anilor 1991-2001 la recalcularea pensiei din anul 2001, achitarea despăgubirii

pentru neachitarea pensiei în mărime de 16% pentru fiecare an din perioada 2001-

2018, precum și recalcularea pensiei lunare curente adăugând 16% la pensia actuală

primită stabilind pensia de 80 % din salariul de funcție achitat Procurorului din

cadrul Procuraturii Generale în exercițiul funcției.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Maximov Ghenadie a fost admisă

parțial, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să ia în considerație și să

2

introducă 10 ani în vechimea de muncă a lui Maximov Ghenadie pe perioada anilor

1991-2001. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Maximov

Ghenadie diferența pensiei pentru vechime în muncă în mărime de 16% ținînd cont

de majorarea salariului procurorului, pe perioada anilor din 05.04.2013- 2018

inclusiv. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui

Maximov Ghenadie pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul

de funcție achitat Procurorului din cadrul Procuraturii Generale în exercițiul

funcției, începînd cu data de 05.04.2013. În rest pretențiile s-au respins, ca fiind

neîntemeiate.

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel declarată de reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-

a admis cererea de apel declarată de Maximov Ghenadie. S-a casat hotărârea din 25

aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea respingerii pretenției

cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite lui Maximov

Ghenadie o despăgubire pentru sumele neprimite (diferența) pensiei pentru vechime

în muncă în mărime de 16% ținând cont de majorarea salariului procurorului pentru

fiecare an din perioada 2001- 05.04.2013 și s-a emis în această parte o nouă

hotărâre prin care: S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui

Maximov Ghenadie o despăgubire pentru sumele neprimite (diferența) pensiei

pentru vechime în muncă în mărime de 16% ținând cont de majorarea salariului

procurorului pentru fiecare an din perioada 05.11.2001-05.04.2013. În rest hotărârea

primei instanțe s-a menținut.

La 05 decembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Prin decizia din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casata integral decizia din 30

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 25 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care:

S-a respins acțiunea depusă de Maximov Ghenadie împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale privind obligarea introducerii a 10 ani din vechimea de muncă

pe perioada anilor 1991-2001 la recalcularea pensiei din anul 2001, achitarea

despăgubirii pentru neachitarea pensiei în mărime de 16% pentru fiecare an din

perioada 2001-2018, precum și recalcularea pensiei lunare curente adăugând 16% la

pensia actuală primită stabilind pensia de 80% din salariul de funcție achitat

procurorului din cadrul Procuraturii Generale în exercițiul funcției ca fiind

neîntemeiată.

La 05 iunie 2020 Maximov Ghenadie a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea deciziei

instanței de recurs, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii de respingere a

cererii de recurs declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

3

În motivarea cererii de revizuire Maximov Ghenadie a indicat prevederile

art.449 lit. h) Cod de procedură civilă.

S-a menționat în cererea de revizuire că instanța de recurs prin decizia din 11

martie 2020 a aplicat retroactiv legea, prin urmare aplicarea retroactivă a legii a dus

la încălcarea dreptului și libertății fundamentale a revizuientului Maximov

Ghenadie.

La caz, Maximov Gnenadie a anexat hotărârea CtEDO din 04 februarie 2020,

cauza Furtună vs Republica Moldova, cererea nr.54104/07, prin care s-a reținut

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Furtună, care s-a adresat

CtEDO și a criticat instanțele naționale pentru nerespectarea argumentului său

potrivit căruia prevederile Legii nu au efect retroactiv.

Consideră că hotărârea CtEDO din 04 februarie 2020, cauza Furtună vs

Republica Moldova, are relevanță la caz și în conformitate cu prevederile art. 449,

lit. h) Cod de procedură civilă, există un temei incontestabil de retractare a actelor

judecătorești contestate.

A indicat că la stabilirea pensiei lui Maximov Ghenadie în calitate de fost

procuror în 2001, Secția cadre a Procuraturii Generale a Republicii Moldova a

comis o eroare în certificat la calcularea vechimii în muncă, și anume, nu a fost

inclus perioada stagiului de muncă de 10 ani (1991-2001), deși sunt toate înscrierile

corespunzătoare în carnetul de muncă, din care reiese că în perioada indicată a

lucrat în cadrul instituțiilor de stat și în cadrul unor structuri mari private, care au

achitat în mod regulat impozitele si plățile sociale, iar vechimea sa în muncă

constituie 35 de ani, din 1966 până în 2001. Maximov Ghenadie nu a fost notificat

cu privire la acest certificat și nu a luat cunoștință cu conținutul acestuia. Anume

datorită neincluderii a acelor 10 ani, lui Maximov Ghenadie nu i se achită acele

16%, ultimul prin cererea de chemare în judecată a solicitat de a include 10 ani de

vechime de muncă, cerință care a fost lăsată fără examinare de către instanța de

recurs.

Astfel, a declarat că prin decizia din 11 martie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, Maximov Ghenadie este privat de dreptul său social, legal dobîndit,

inclusiv și în partea încăsării pensiei pentru 10 ani de stagiu de muncă, pentru care a

fost achitată de ultimul, prima de asigurări sociale fapt confirmat prin probele

anexate la materialele cauzei.

A relatat că, în sensul art. 54 din Constituția Republicii Moldova, potrivit

prevederilor Convenției Europene și a Protocoalele sale, orice restrângere a

drepturilor și a libertăților omului trebuie să se bazeze pe lege; să urmărească un

scop social semnificativ, legitim (de exemplu, siguranța publică, protecția

moralității, a drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane), să fie necesară

într-o societate democratică (să fie urmărită proporțional cu un scop social, legitim).

Neîndeplinirea uneia din aceste trei condiții duce la încălcarea drepturilor și a

libertăților omului, care se bucură de o protecție jurisdicțională în condițiile legii, în

speță nu se regăsesc nici una din cele 3 condiții, respectiv, acțiunile/inacțiunile

admise de CNAS, manifestate prin restrângerea drepturilor lui Maximov Ghenadie,

anume prin neachitarea în volum deplin a dreptului la pensie, sunt ilegale,

nefondate, abuzive. Jurisprudența CEDO atestă în acest sens că Statul este

responsabil pentru omisiunile autorităților cărora le-a delegat sarcini în vederea

4

respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului și care nu au

întreprins măsuri prompte și adecvate în vederea executării acestora.

În sensul consolidării poziției se face trimitere și la art. 1 alin. (3) al

Constituției Republicii Moldova, care prevede ,,Republica Moldova este un stat de

drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile si libertățile lui, libera

dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori

supreme și sânt garantate”.

A menționat ca și în situația lui Furtună vs R.Moldova, în speță, lui Maximov

Ghenadie prin soluția instanței de judecată i s-a încălcat încă un drept fundamental

și anume dreptul de proprietate.

În concluzie revizuientul Maximov Ghenadie a relatat că ignorarea erorilor

enunțate ar însemna nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, ce ar egala cu încălcarea dreptului persoanei la un proces echitabil, drept

garantat de art.6 CEDO și art.1 Primul Protocol adițional la CEDO.

La 15 iunie 2020, în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost

expediată copia cererii de revizuire depusă de Maximov Ghenadie, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimata nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referință conform prevederilor art.439 alin.(2)

Cod de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

5

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă.

Se reține că, prin decizia din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casata integral

decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 25 aprilie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie prin care:

S-a respins acțiunea depusă de Maximov Ghenadie împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale privind obligarea introducerii a 10 ani din vechimea de muncă

pe perioada anilor 1991-2001 la recalcularea pensiei din anul 2001, achitarea

despăgubirii pentru neachitarea pensiei în mărime de 16% pentru fiecare an din

perioada 2001-2018, precum și recalcularea pensiei lunare curente adăugând 16% la

pensia actuală primită stabilind pensia de 80% din salariul de funcție achitat

procurorului din cadrul Procuraturii Generale în exercițiul funcției ca fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Din textul cererii de revizuire se atestă că, Maximov Ghenadie a indicat

art.449 lit. h) Cod de procedură civilă care prevede că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova

a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Având ca temei prevederile enunțate, revizuentul Maximov Ghenadie a anexat

la cererea de revizuire hotărârea CtEDO din 04 februarie 2020, cauza Furtună vs

Republica Moldova, cererea nr.54104/07, prin care s-a reținut încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale lui Furtună, care s-a adresat CtEDO și a criticat

instanțele naționale pentru nerespectarea argumentului său potrivit căruia

prevederile Legii nu au efect retroactiv.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că pentru a declara revizuire în temeiul invocat de revizuent,

trebuie să existe o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului în care să se

constate încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în

pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit.

Argumentele invocate în suportul revizuirii deciziei instanței de recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție nu le poate reține, deoarece pretinsele circumstanțe invocate de revizuent nu

6

sunt susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs, iar ultimul nu a prezentat

sau nu a invocat hotărîrea Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a

constatat încălcarea unui drept al său, fiind o condiție obligatorie pentru a putea

invoca drept temei de revizuire dispozițiile art. 449 lit. h) din Codul de procedură

civilă, or în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Mai mult, raționamentelor CEDO în cauza Furtună împotriva Republicii

Moldova (cererea nr. 54104/07 din 04 februarie 2020) invocate de revizuent în

sportul susținerii cererii de revizuire nu sunt aplicabile speței, deoarece sunt

distincte de circumstanțe de fapt ale cauzei, avînd subiecți de drept diferiți.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6

5§1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2012 în cazul Pîrnău și alții contra Moldovei,

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, securitatea raporturilor

juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie

că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența

de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta

erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul

respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu

caracterele substanțiale și obligatorii.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că,

temeiurile invocate de revizuent nu și-au găsit confirmare în sensul art. 449 lit.h)

din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire depusă de Maximov Ghenadie ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, art. 230, art. 257 alin. (1) și (2) și art. 258 alin. (3)

din Codul administrativ și art. 269-270 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maximov

Ghenadie împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în

7

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maximov Ghenadie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

obligarea introducerii a 10 ani din vechimea de muncă pe perioada anilor 1991-

2001 la recalcularea pensiei din anul 2001, achitarea despăgubirii pentru neachitarea

pensiei în mărime de 16% pentru fiecare an din perioada 2001-2018, precum și

recalcularea pensiei lunare curente adăugând 16% la pensia actuală primită stabilind

pensia de 80% din salariul de funcție achitat procurorului din cadrul Procuraturii

Generale în exercițiul funcției

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

8

9