3ra-189/20 — contestarea actului administrativ

3ra-189/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-189/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ghenadie Lîsîi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă:

La data de 14 ianuarie 2019 Ghenadie Lîsîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost numit în funcția de judecător

începând cu data de 14 octombrie 1996, iar din 31 decembrie 2005, în funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău, conform Decretului Președintelui Republicii

Moldova nr. 362-IV din 16 decembrie 2005, respectiv are un stagiu de judecător de 22

ani.

A menționat că, din 01 iulie 2009 i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în

muncă în mărime de 80% din salariu de funcție a judecătorului, care periodic, i-a fost

recalculată reieșind din majorarea treptată a salariului judecătorului în exercițiu,

conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului și conform prevederilor art.461 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998

privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor,

salariul de funcție al reclamantului constituie suma de 14534 de lei. Pensia pentru

vechimea în muncă urmează a fi recalculată începând cu 01 ianuarie 2014 în mărime de

11627,2 lei, ceea ce constituie 80% din salariul de 14 534 de lei pentru fiecare lună.

1

Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu data de 01 ianuarie 2014 nu a

efectuat recalcularea anuală a pensiei de care beneficiază, astfel fiind nevoit să depună

la 19 noiembrie 2018 cererea prealabilă în adresa pârâtului, solicitând recalcularea

pensiei pentru vechimea în muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 32 din 23

decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2617/18 din 19 decembrie

2018 pârâtul a respins cererea prealabilă, comunicând că, pensiile stabilite până la

intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014 judecătorilor care activează în

continuare în funcție de judecător nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1) din

Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995. Totodată, în

răspunsul menționat Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut referire și la

explicațiile Ministerului Justiției nr. 03/3250 din 03 aprilie 2015, potrivit cărora se

recalculează pensiile stabilite la data de 16 mai 2014 doar judecătorilor demisionați.

A considerat reclamantul că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este

ilegal, deoarece prevederile Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014, la acest capitol, nu au

relevanță în situația sa, cu atât mai mult că dînsul a dobândit dreptul la pensie până la

intrarea în vigoare a prezentei legi și prevederile acestei legi au relevanță numai pentru

situațiile care vor apărea pe viitor, din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, or

conform prevederilor art.6 alin.(1) și (2) din Codul civil, Legea civilă nu are caracter

retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse

ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă

situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

A susținut reclamantul că prevederile legale cuprinse în art. III din Legea nr.60 din

04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, potrivit cărora

judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de

judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a

prezentei legi, contravin art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, în care au

fost operate modificări tot prin Legea nr.60 din 04 aprilie 2014 și care are următorul

cuprins: pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar

al judecătorului în exercițiu.

La fel a susținut reclamantul că, art.III din Legea nr.60 din 04 aprilie 2014, la care

face referire Casa Națională de Asigurări Sociale nu se atribuie la Legea nr. 544 din 20

iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, legislatorul omițând să indice care lege a

fost modificată prin această normă. Respectiv, având în vedere principiul de bază,

consfințit de Curtea Constituțională în hotărârile sale adoptate la acest subiect, potrivit

cărora asigurarea cu pensii a judecătorilor, este reglementată prin acte juridice speciale,

unitare și obligatorii care sunt Legea nr. 544/20.07.1995 cu privire la statutul

judecătorului și Legea nr.156/14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Tratarea, în alt mod a prevederilor legale în baza cărora judecătorii aflați în funcție au

dreptul de a primi pensia în raport cu salariului lunar al judecătorului în exercițiu,

contravine Constituției RM și tratatelor internațional în domeniul dat.

2

A menționat reclamantul că, diminuarea cuantumului pensiei calculate, precum și

restricțiile la plata pensiilor, stabilite judecătorilor în modul prevăzut în lege, contravin

art. 6, art. 16, art. 43, art. 47, art. 54 și art. 116 din Constituție, principiilor fundamentale

despre independența organelor judiciare, consfințite în rezoluțiile Adunării Generale a

Organizației Națiunilor Unite nr.40 din 29 noiembrie 1985 și nr.146 din 13 decembrie

1985, precum și în Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, potrivit căreia

cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de aproape posibil de nivelul ultimei

sale remunerații.

A solicitat Ghenadie Lîsîi recunoașterea ilegală a refuzului nr. 2617/18 din 19

decembrie 2018, de a-i recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă în mărime

de 80% din salariul lunar de funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite diferența de

pensie neplătită ilegal pentru perioada 01 aprilie 2014 – până la 01 ianuarie 2019 și a

obliga Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 01 ianuarie 2019 și pe viitor,

să-i recalculeze și să-i achite pensia în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în mărime de 80% din salariul

lunar de funcție.

Prin hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă și a fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 2617/18 din 19 decembrie 2018, prin care lui Ghenadie Lîsîi i-a

fost refuzat în recalcularea și plata pensiei pentru vechime în muncă în mărime de 80%

din salariul lunar de funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să-i achite lui Ghenadie Lîsîi

diferența de pensie neplătită ilegal pentru perioada de timp 01 ianuarie 2014 până la 01

ianuarie 2019, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 01

ianuarie 2019 și pe viitor să recalculeze și să achite pensie lui Ghenadie Lîsîi, conform

art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în mărime

de 80% din salariul lunar de funcție.

La data de 22 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. La data de 23 mai 2019 a depus cererea de apel motivată, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Ghenadie Lîsîi împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la obligarea recalculării pensiei a

fost strămutată spre examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Bălți.

Prin decizia din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de

apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 14 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere

de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

3

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, le consideră ilegale și neîntemeiate și pasibile de a fi casate,

deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A invocat că, potrivit listei judecătorilor care beneficiază de pensie pentru vechime

în muncă și continuă să activeze în continuare în funcție de judecător, prezentată de

către Consiliul Superior al Magistraturii prin scrisoarea din 15 aprilie 2016, intimatul

continuă să activeze în funcție de judecător.

La data de 16 mai 2014 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea și completarea

unor acte legislative nr. 60 din 04.04.2014 (Monitorul Oficial nr.115- 119/304 din

16.05.2014), prin care a fost modificată și completată Legea nr. 544-XIII din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului.

Astfel, prin Legea nr. 60 din 04.04.2014, au fost modificate, în speță,

reglementările legale ce prevăd asigurarea cu pensie judecătorilor (acelor aflați în

demisie, cât și acelor ce se află în exercițiu funcției), în acest sens apelantul a redat

conținutul art.32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995.

A remarcat că, la art. III al Legii nr. 60 din 04.04.2014 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, este prevăzut fără echivoc următoarea reglementare,

precum că: judecătorii care beneficieze de plata pensiei, dar continuă să activeze în

funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare

a prezentei legi.

A susținut că, la acest capitol s-a expus și Ministerul Justiției prin scrisoarea nr.

03/3250 din 03 aprilie 2015. Astfel, în scrisoarea menționată, ministerul de resort a

explicat precum că, se recalculează pensiile stabilite până la data de 16 mai 2014 (data

intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 04.04.2014) judecătorilor demisionați și

judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. Iar,

pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04.04.2014, judecătorilor

care activează în continuare în funcție de judecător nu se mai supun recalculării în

temeiul art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din

20.07.1995. Anume Ministerul Justiției este autorul de bază al proiectului de lege pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, votat de Parlament și devenind ulterior

Legea nr. 60 din 04.04.2014.

Astfel, potrivit Notei informative la proiectul de lege menționat, la compartimentul

Argumentarea necesității de reglementare, s-a indicat că: Pentru prezent: Judecătorii

care sunt la pensie (au vîrsta de 50 ani), dar nu au atins plafonul de vîrstă (65 de ani) și

continuă să activeze în funcția de judecător vor beneficia de plata salariului și de pensia

anterior stabilită, dar care nu va fi majorată în raport cu noile salarii odată ce va

demisiona sau se va elibera din funcția de judecător în legătură cu atingerea plafonului

de vârstă, judecătorul va beneficia de recalcularea pensiei conform salariului pe care l-a

primit în ultima perioadă.

În aceiași ordine de idei, odată ce au fost abrogate prevederile art. 32 din Legea nr.

544 din 20.07.1995, ce admiteau recalcularea pensia judecătorului ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, pensia judecătorilor care se află în

exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a fi recalculată odată cu majorarea

4

salariului, acest fapt fiind rezervat doar judecătorilor demisionați și judecătorilor

eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, precum și indică art.32

alin. (3) din Legea nr. 544 din 20.07.1995.

A considerat că, atât instanța de apel cât și prima instanță au ignorat prevederile

legale menționate, argumentând în acest sens că: Reglementările art. III al Legii nr. 60

din 04.04.2014, se referă doar la judecătorii pensionați după intrarea în vigoare a actului

legislativ în cauză și nicidecum nu se aplică judecătorilor pensionați și care continuă să

activeze până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60. În opinia apelantului aceste concluzii

nu pot fi reținute, instanța de fond și de apel au înțeles eronat conținutul acestuia. Or,

legislatorul la art. III al Legii nr. 60 din 04.04.2014, a indicat cu precizie și fără echivoc

la care judecători s-a referit - Judecătorii care beneficieze de plata pensiei, dar continuă

să activeze în funcția de judecător „adică nicidecum la cei ce se vor pensiona pe viitor”.

Suplimentar a susținut că, potrivit art.6 alin. (2) și (3) din Codul civil, legea nouă

este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

Astfel, de la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția

cazurilor în care legea nouă prevede altfel. Prin urmare, se constată că intimatul

devenind pensionar în anul 2009, a beneficiat de recalcularea pensiei în dependență de

majorarea salariului judecătorului în exercițiu (în anul 2014), deoarece legea prevedea

această recalculare. Iar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04.04.2014, legea

nu mai prevede recalcularea pensiei judecătorului în exercițiul funcției, prin urmare

relațiile beneficiarului de pensie în raport cu Casa Națională de Asigurări Sociale, cad

sub guvernarea legii noi, deoarece sunt relații în curs de realizare și urmează să fie

guvernate de legile în vigoare la momentul realizării.

Prin notificarea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2019 a fost expediat în

adresa intimatului copia recursului și l-a informat despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 102).

La 23 decembrie 2019 Ghenadie Lîsîi a recepționat copia recursului (f.d.104), însă,

ultimul nu și-au valorificat dreptul de a depune referință.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art.

244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și

deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

5

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din actele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată, Ghenadie

Lîsîi a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului nr. 2617/18 din 19 decembrie 2018, de

a-i recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul

lunar de funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite diferența de pensie neplătită ilegal

pentru perioada 01 aprilie 2014 – până la 01 ianuarie 2019 și a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale, începând cu 01 ianuarie 2019 și pe viitor, să-i recalculeze și să-i

achite pensia în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în mărime de 80% din salariul lunar de funcție.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite

acțiunea depusă de Ghenadie Lîsîii și a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 2617/18 din 19 decembrie 2018, prin care lui

Ghenadie Lîsîi i-a fost refuzat în recalcularea și plata pensiei pentru vechime în muncă

în mărime de 80% din salariul lunar de funcție de judecător la Curtea de Apel Chișinău,

a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să-i achite lui Ghenadie

Lîsîi diferența de pensie neplătită ilegal pentru perioada de timp 01 ianuarie 2014 până

la 01 ianuarie 2019, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 01

ianuarie 2019 și pe viitor să recalculeze și să achite pensie lui Ghenadie Lîsîi, conform

art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în mărime

de 80% din salariul lunar de funcție.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a fost de acord cu hotărârea

primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel și a primei instanțe privind admiterea

acțiunii justă, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu

normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios.

Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că, Ghenadie Lîsîi, activează în funcția de

judecător timp de 22 de ani, în prezent activând în calitate de judecător al Curții de Apel

Chișinău potrivit Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 362-IV din 16

decembrie 2005.

Din 09 iunie 2009, Ghenadie Lîsîi primește pensie pentru vechime în muncă în

mărime de 80% din salariul de funcție de judecător al Curții de Apel Chișinău, stabilită

6

în temeiul art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului.

Colegiul notează că asigurarea cu pensii a judecătorilor este reglementată prin acte

juridice speciale, unitare și obligatorii: Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la

statutul judecătorului - art.32 și Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de

asigurări socialeart.461.

Conform art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie

1995, judecătorul care a atins vîrsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin

20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are

dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar,

iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în

total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează

ținîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Așadar, prin prisma normei citate, instanțele ierarhic inferioare de judecată au

stabilit că reclamantul beneficiază de pensie pentru vechimea în muncă de 80% din

salariul lunar în exercițiul funcției.

Conform art.1 al Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din

23 decembrie 2013 (abrogată la 01.12.2018), prezenta lege reglementează modul și

condițiile de salarizare a judecătorilor și procurorilor, inclusiv cuantumul salariilor de

funcție ale acestora, instituind un sistem unitar de salarizare a judecătorilor și

procurorilor bazat pe salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de

gestiune drept unitate de referință.

Conform art.4 alin. (3) lit.b) al Legii privind salarizarea judecătorilor, salariul de

funcție al judecătorului din cadrul curții de apel se stabilește în cuantum de 4,3 salarii

medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de

judecător de peste 15 ani.

Potrivit art.10 al Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din

23 decembrie 2013, prevederile art.4 din prezenta lege se pun în aplicare după cum

urmează: a) de la 1 ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în

cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4; b) de la 1 ianuarie

2015, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile

de funcție prevăzute la articolul 4; c) de la 1 aprilie 2016, salariile de funcție ale

judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin conform articolului 4.

În acest mod, potrivit certificatului seria 4-35/7-45 din 11 ianuarie 2019 Ghenadie

Lîsîi a beneficiat în cadrul Curții de Apel Chișinău de un salariu lunar de bază în

cuantum de 12952 de lei în anul 2014, 16146 de lei lunar în anul 2015, 16146 de lei

lunar în 2016, 19827 de lei lunar în anul 2017, în anul 2018 până la 30 noiembrie 2018 a

beneficiat de un salariu de bază de 24498 de lei, iar începând cu 01 decembrie 2018 de

26000 de lei.

S-a mai stabilit că în anul 2014 intimatului i se achita 80% din salariu de funcție,

iar în anul 2015 -80% din salariul de funcție.

Casa Națională de Asigurări Sociale nu contestă salariul de funcție și nici stagiul

de muncă a reclamantului.

7

Reieșind din circumstanțele expuse raportate la normele de drept material enunțate

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră justă soluția instanței de apel și a primei instanțe privind obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și achite pensia intimatului, începând cu

01 aprilie 2014 și pe viitor, în corespundere cu prevederile art.32 alin.(1) al Legii cu

privire la statutul judecătorului, în mărime de 80%, reieșind din salariul mediu lunar al

judecătorului în exercițiu.

Astfel, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că intimatul nu

beneficiază de dreptul la recalcularea pensiei reieșind din salariul judecătorului în

exercițiu pentru perioada dedusă speței, la prevederile art.III al Legii nr.60 din

04.04.2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care stipulează că,

judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de

judecător, beneficiază de mărimea pensiei stabilită până la data intrării în vigoare a

prezentei legi, adică 16 mai 2014.

Or, la caz, intimatul Ghenadie Lîsîi la data intrării în vigoare a legii menționate

deja beneficia de dreptul la pensie în mărime de 80% din salariul judecătorului în

exercițiu, prin urmare, norma invocată de către recurent nu este aplicabilă speței,

întrucât nu are efect retroactiv, or, în speță reclamantul a obținut un ”bun” în sensul art.1

Protocol nr.1 CEDO, adică ”un drept” înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a art.III

al Legii nr.60 din 04.04.2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

(publicată în MO nr.115-119/304 din 16.05.2014).

La stabilirea soluției în speța dată just instanța de apel și prima instanță au ținut

cont și de Hotărârile Curții Constituționale prin care aceasta s-a expus asupra dreptului

la pensie a anumitor categorii de salariați, inclusiv și a judecătorilor.

În această ordine de idei, hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 27.01.2000

privind controlul constituționalității unor prevederi din legile care reglementează

asigurarea cu pensii a judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii și

funcționarilor publici, prevede că, la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice este

inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului, consfințit în Legea

cu privire la statutul judecătorului.

În jurisprudența Curții Constituționale s-a menționat că un drept social poate fi

obiectul protecției constituționale garantate de art.46 și, respectiv, art.1 din Protocolul

nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului numai în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are o valoare economică. Un drept patrimonial dobândit ar

însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel

constituie un drept de proprietate al persoanei (HCC nr.27 din 20.12.2011).

În hotărârea nr.25 din 27 iulie 2017 Curtea Constituțională a RM menționează că

stabilirea unor garanții materiale ale independenței judecătorului rezidă, în primul rând,

în faptul că ele trebuie să reflecte înaltul statut al judecătorului. De aceea garanțiile

materiale ale independenței judecătorului, stabilite de stat, trebuie să fie asigurate și să

se respecte necondiționat. Este absolut inadmisibil de a diminua protecția juridică a

statutului judecătorului în procesul adoptării unor legi noi.

Mai mult, Curtea Constituțională în hotărârea sa nr.27 din 20.12.2011 a remarcat

Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu

8

privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile (adoptată la 17

noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întîlnire a delegaților miniștri), conform căreia: “53.

Regulile principale ale regimului de remunerare pentru judecători profesioniști trebuie

stabilite prin lege. 54. Remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului și

responsabilităților lor și să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune

menită să influențeze deciziile. Trebuie să existe garanții pentru menținerea unei

remunerații rezonabile în caz de boală, concediu de maternitate sau de paternitate,

precum și pentru plata unei pensii pentru limită de vîrstă, care ar trebui să fie raportate

în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu. Trebuie introduse

dispoziții legale specifice care să instituie o măsură de protecție împotriva unei reduceri

a remunerației care ar viza în mod specific judecătorii”.

Principiul de bază consfințit de Curtea Constituțională în hotărârile sale adoptate la

acest subiect este că diminuarea cuantumului pensiei calculate, precum și restricțiile la

plata pensiilor, stabilite judecătorilor în modul prevăzut de lege, contravin Constituției,

principiilor fundamentale despre independența organelor judiciare, consfințite în

rezoluțiile Adunării Generale a ONU nr.40 din 29.11.1985 și nr.146 din 13.12.1985,

precum și Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, potrivit căreia cuantumul

pensiei judecătorului trebuie să fie, cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale

remunerări.

Conform art.4 alin. (2) din Constituția RM, dacă există neconcordanțe între pactele

și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova

este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.

Articolul 7 din Codul civil statuează că, dacă prin tratatul internațional la care

Republica Moldova este parte sunt stabilite alte dispoziții decât cele prevăzute de

legislația civilă, se vor aplica dispozițiile tratatului internațional.

Sub acest aspect este neîntemeiat și argumentul recurentului că prin Hotărârea

Curții Constituționale nr. 52 din 27.06.2017 s-a constatat constituționalitatea art.III al

Legii nr.60 din 04.04.2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin

urmare acesta urmează a fi aplicat în forma în care există, or, prin hotărârea menționată

Curtea în pct. 25 subliniază că noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și

numai pentru persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în

vigoare, fără a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

Prin urmare, în sensul menționat supra, în pofida faptului că norma legală indicată

a rămas în vigoare, aceasta nu poate fi aplicată la caz intimatului, care a dobândit

dreptul la pensie anterior, ci doar celor care au dobândit acest drept ulterior adoptării

actului normativ. Nu va fi reținut ca argument de respingere a acțiunii nici explicațiile

Ministerului Justiției nr.03/3250 din 03.04.2015 or, acestea contravin circumstanțelor de

fapt și de drept redate mai sus.

Sub aspectul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, atât instanța de apel, cât și prima

instanță întemeiat au obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia

intimatului Lîsîi Ghenadie, ținând cont de salariul lunar al judecătorului în exercițiu.

9

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs conchide că, instanțele de judecată

ierarhic inferioare temeinic și legal au admis acțiunea depusă de către Ghenadie Lîsîi, iar

argumentele invocate de către recurentă în recurs sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), 248 alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține decizia din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 25

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Lîsîi împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

10