3ra-905/20 — contestarea actului administrativ

3ra-905/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-905/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I.Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

Î N C H E I E R E

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ivan Diacov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 28 mai 2019 Ivan Diacov a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în organele procuraturii

din anul 1980 până în anul 2015, având o vechime în muncă de procuror și un stagiu

de cotizare de peste 35 ani. Începând cu 10 iulie 2003, la atingerea vîrstei de 50 ani,

i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, în mărime de 80% din salariul

mediu lunar potrivit funcției deținute de procuror-sef de secție în Procuratura

Generală. Ulterior, în baza Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la

salarizarea în sectorul bugetar, pensia stabilită, i-a fost recalculată în legătură cu

majorarea ordinară a salariului procurorului în exercițiu, la situația din 1 ianuarie

2006 și 1 ianuarie 2008, reieșind din mărimea de 80% din salariul mediu lunar al

procurorului-șef de secție în Procuratura Generală, pe care a primit-o regulat până la

sfîrșitul anului 2011.

Actualmente, reclamantul a notat că, beneficiază de pensie pentru vechime în

muncă de procuror, cuantumul căreia constituie de la 25 aprilie 2019 suma de

6658,95 lei lunar, inclusiv indexările efectuate în anii 2012-2019.

1

După ultima recalculare a pensiei din anul 2011, pârâta Casa Națională de

Asigurări Sociale încălcând legislația relevantă cu privire la recalcularea pensiei

pentru vechimea în muncă, în mod arbitrar a încetat să-i mai recalculeze pensia în

plată la fiecare dată de majorare a salariului procurorului în exercițiu și în cazul

majorării generale a salariului procurorilor, prin ce, i s-a lezat dreptul la pensie,

dreptul la proprietate, drept obținut în mod legal în anul 2002, odată cu stabilirea și

plata pensiei pentru vechimea în muncă.

În continuare, Ivan Diacov a menționat că, în conformitate cu Legea nr.37 din

7 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005

cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, salariul procurorului s-a

majorat cu 35%, care s-a efectuat începând cu 1 ianuarie 2013. Potrivit art. XXIX

din Legea nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, începând cu 1 august 2016, salariul de funcție a procurorului în exercițiu

s-a majorat, stabilindu-se în raport cu salariul judecătorului conform Legii nr.328

din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr.3

din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținându-se cont de nivelul

procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de

procuror.

La fel, a reiterat că, conform art.5 alin.(3), lit. b) și art.5 lit.b) din Legea nr. 328

din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de

funcție al procurorului în Procuratura Generală, cu o vechime în funcție de procuror

de peste 16 ani, s-a stabilit în mărime de 4,5 salarii medii pe economie, la care se

adaugă și sporul pentru executarea funcției de conducere, calculat în raport

procentual față de salariu de funcție în mărime de 9% - pentru procurorul-șef de

secție în Procuratura Generală funcție de la care titularul prezentei cereri a obținut

dreptul la pensie în anul 2003.

Ulterior, prin Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, începând cu 1 decembrie 2018, de asemenea, s-a

produs majorarea salariului procurorului în exercițiu. Potrivit Anexei nr.4 a acestei

legi, care reglementează salarizarea categoriilor de salarizați din grupul ocupațional

„Justiție (B)” și Tabelului nr.1 privind funcțiile de demnitate publică: judecători și

procurori (B1) s-a stabilit că, salariul lunar al procurorului-Șef de secție în

Procuratura Generală corespunde codul funcției - B1025; denumirea funcției

procuror-Șef secție, cu vechimea în muncă în funcția de procuror de peste 16 ani,

clasa de salarizare - 120 și coeficientul de salarizare - 12,04.

A notat că, întrunește condițiile prevăzute în legile vizate privind majorarea

salariului procurorului în exercițiu și pârâta avea obligația legală să execute întocmai

cerințele legislației respective și să-i recalculeze pensia pentru vechime în muncă în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale contrar prevederilor

legale, din motive neîntemeiate, la momentele respective prevăzute de legile vizate,

nu a efectuat recalcularea pensiei ținând cont de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, lipsindu-l de dreptul la proprietate, dobândit din anul 2003.

Din aceste considerente, la data de 15 aprilie și 15 mai 2019 a depus către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru cerere prin care a solicitat ca în cadrul

2

reexaminării dreptului la pensie în conformitate cu Legea privind sistemul public de

pensii să i se recalculeze pensia pentru vechimea în muncă de procuror ținându-se

cont de majorarea salariului procurorului în exercițiu și majorarea generală a

salariului procurorilor.

Prin scrisoarea/răspuns nr.D-1208/19 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Centru, i s-a comunicat că nu există temei legal pentru recalcularea pensiei, deoarece

începând cu 1 iulie 2011 drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate

de art.46/2 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156, conținutul căreia nu

prevede faptul că, pensiile procurorilor se recalculează în cazul majorării generale a

salariului procurorilor.

Nefiind deacord cu răspunsul enunțat, la data de 17 mai 2019 a depus cerere

prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei

în legătură cu prevederile legale enumerate, inclusiv, prin care a fost introdus sporul

la salariul pentru exercitarea funcției de conducere.

Prin decizia nr.D-1208/19 din data de 27 mai 2019 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale s-a refuzat recalcularea pensiei, comunicându-i că începând cu

data de 1 ianuarie 2018 prin Legea 290 au fost abrogate normele de stabilire a

pensiilor procurorilor, acestea fiind stabilite în condiții generale, iar în conformitate

cu art.13 al Legii 156 pensiile se indexează la 1 aprilie și temei de recalculare a

pensiei nu sunt.

În opinia sa, decizia nr. D-1208/19 din 27 mai 2019 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale este una ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată cu

obligarea ultimei de a-i recalcula și de a-i achita pensia pentru vechimea de muncă

conform cerințelor cererii de chemare în judecată.

Din considerentul că la examinarea cererii prealabile, Casa Națională de

Asigurări Sociale nu a determinat corect raportul juridic și nu a ținut cont de

circumstanțele importante pentru soluționarea cererii depuse în strictă conformitate

cu legislația relevantă privind acordarea și recalcularea pensiei, Ivan Diacov a depus

prezenta acțiune, solicitând recunoașterea ca fiind ilegală și anularea în întregime a

deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr.D-1208/19 din 27 mai

2019 privind refuzul în recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă; repunerea în

dreptul lezat și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula și

achita pensia pentru vechimea în muncă în plată pentru anii 2012-2019, ținând cont

de majorarea salariului procurorului în exercițiu și având în vedere salariul

procurorului în funcția deținută la data ieșirii la pensie - procuror-șef de secție în

Procuratura Generală; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i efectua

recalcularea pensiei în plată din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea

salariului procurorului în exercițiu, începând cu 1 ianuarie 2013 pentru toată

perioada de pensionare după această dată; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a-i calcula și de a-i plăti achitarea diferenței dintre cuantumul pensiei

stabilit în urma recalculării acesteia în funcție de majorarea salariului procurorului

în exercițiu și cuantumul real al pensiei plătite în perioada anilor 2013-2019.

Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Diacov a fost admisă parțial, fiind

dispusă anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-1208 din 27

3

mai 2019, ca ilegal. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i calculeze

și să-i achite lui Ivan Diacov pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariu

mediu lunar achitat procurorului-șef de Secției al Procuraturii Generale, ținând cont

de majorarea salariului procurorului - șef de Secției al Procuraturii Generale în

exercițiu, începând cu data de 5 aprilie 2013 și pentru viitor. În rest, pretențiile au

fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 24 februarie 2020

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la 15

aprilie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 13

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 5 august 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs nemotivat, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Totodată, reprezentantul

recurentei a notat că motivarea recursului va fi depusă după notificarea deciziei

motivate a instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de

apel a cărei casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la 12 august 2020, ceea ce se confirmă prin extrasul

din poșta electronică anexată la dosar (jurist@cnas.gov.md)(f.d.183), însă Casa

Națională de Asigurări Sociale contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod

administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale

a Curții de Apel Chișinău, adică până la 14 septembrie 2020 (zi de luni) inclusiv,

motivarea recursului.

Colegiul reține că, adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale

(jurist@cnas.gov.md) a fost indicată personal, contra semnătură, de către ultima în

antetul cererilor adresate instanțelor de judecată, fapt care atestă că aceasta și-a dat

4

consimțămîntul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată

prin intermediul poștei electronice, iar faptul că instanța de apel nu a informat

recurenta prin aviz de recepție corespunde scopului unei bune – administrări a

justiției, și anume, prin transmiterea unui mesaj electronic a fost urmărit interesul

public al economiei de resurse financiare și eficienței (a se vedea Hotărârea Curții

Constituționale nr. 8 din 26 aprilie 2018, parag. 63 sau nr. 7 din 19 martie 2019,

parag. 39).

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva hotărârii

primei instanțe este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului

de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Or, prin prisma art. 244 alin. (2), 233 alin. (1), 231 alin. (2) coroborat cu art.

211 alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a)

instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului,

domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică

datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau

împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d)

denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile

reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază

pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate

prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de

procedură este prevăzută de lege.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu s-a conformat prevederilor

legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele

ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea

dezacordului față de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor

de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice

inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

La capitolul dat completul decelează că, însăși Casa Națională de Asigurări

Sociale a indicat în recursul nemotivat că „argumentarea detaliată a recursului va fi

prezentată suplimentar după luarea cunoștinței cu partea motivată a deciziei

recurate”.

Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării

recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Curții de Apel Chișinău.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al

recursului depus de însăși Casa Națională de Asigurări Sociale, or, ultima fiind

interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile

necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea unui recurs

motivat în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de

legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din care considerent în speță intervine

aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului nominalizat ca

inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

Aceasta deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus motivarea

recursului.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6