3ra-432/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație

3ra-432/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-432/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică

„Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Gheorghe Străisteanu împotriva Instituției Publice „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces

la informație, obligarea prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din data de 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Instituția Publică „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” împotriva hotărârii din data de 17 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 26 martie 2019 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Instituției Publice „Serviciul

Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”, prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației solicitate

și repararea prejudiciului moral estimat la suma de 800 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Gheorghe Străisteanu a indicat că la

16 martie 2019, ora 11:15, prin poștă electronică, a expediat în adresa IP „Serviciul

Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” cerere prin care a solicitat să fie

informat câte apeluri a făcut Alexandr Magari (Măgari) la serviciul operativ 112 în

perioada 01 ianuarie 2019 - 16 martie 2019, ce a comunicat Alexandr Magari (Măgari)

în apelurile respective și dacă dispun de date, câte apeluri făcute de către Alexandr

Magari (Măgari) s-au confirmat și câte au fost false.

Prin cererea respectivă Gheorghe Străisteanu a indicat că la 17 februarie 2019

Alexandr Magari (Măgari), fără loc permanent de trai, a făcut un apel fals la serviciul

operativ 112, prin care a inventat precum că SRL „Inima Codrului” activează ilegal în

parcul „La Izvor” din sect. Buiucani.

1

La 06 martie 2019 în privința lui Alexandr Magari (Măgari) a fost a întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție, în baza art. 342 din Codul contravențional,

chemarea intenționat falsă a serviciilor speciale.

La 15 martie 2019 tot Alexandr Magari (Măgari), repetat, vădit, intenționat fals a

mai făcut un apel la serviciul operativ 112 și a comunicat că în parcul „La Izvor”, sect.

Buiucani, la SRL „Inima Codrului” s-a comis careva încălcări a legislației.

Prezentându-se la fața locului, poliția nu a depistat nici o încălcare.

IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” prin răspunsul din

21 martie 2019 i-a refuzat în eliberarea informației solicitate, din motiv că informația

conține date cu caracter personal.

În opinia lui Gheorghe Străisteanu, prin refuzul IP „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” de a-i elibera informația solicitată, i-a fost încălcat

grav dreptul de acces la informație, care este un drept fundamental prevăzut de

Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, deoarece informația solicitată prin cererea din 16

martie 2019 nu face parte din viața privată a lui Alexandr Magari (Măgari), nu a

solicitat careva informații despre viața privată a acestuia, dar de câte ori a apelat la

serviciul 112, ce a comunicat și dacă dispune de informație, câte cazuri s-au confirmat

și câte au fost false.

Reclamantul a mai menționat că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal în cazuri similare a constatat că datele cu caracter personal colectate

și utilizate strict în scopul identificării acestora în contextul depunerii unei sesizări la

organele de poliție referitor la pretinsele fapte ilegale săvârșite precum și în scopul

perfectării actelor procedurale civile, ale căror formă și conținut este reglementată de

Codul de procedură civilă, fără ca aceste date să fie utilizate în alte scopuri sau

transmise terților neautorizați, nu constituie derogări de la principiile de protecție a

datelor cu caracter personal în cadrul acestor acțiuni.

În acest context și în baza constatărilor făcute de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal rezultă că refuzul furnizării informației solicitate

prin cererea din 16 martie 2019 este ilegal.

Gheorghe Străisteanu a indicat că solicitarea privind încasarea prejudiciului moral

și material este în directă legătură cu acțiunea ilegală a angajaților IP „Serviciul

Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”, care au acționat vădit ilegal, ignorând

intenționat termenul prevăzut de lege pentru soluținarea cerințelor indicate în cererea

din 16 martie 2019 și furnizarea informației solicitate. Informația era și este necesară

pentru a fi prezentată în instanța de judecată, în alt dosar civil.

Prin refuzurile nemotivate de a furniza informația solicitată, angajații IP

„Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” au trecut peste toate

limitele legale, provocând daune morale și materiale irecuperabile. Încălcarea

obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către persoanele responsabile din IP

„Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” i-a cauzat prejudiciu moral,

pe care l-a estimat la suma de 800 lei, care este cu mult mai mică decât mărimea

sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauze similare decise

împotriva Moldovei.

Gheorghe Străisteanu a menționat că prejudiciul moral i-a fost cauzat prin

sentimente de frustrare cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție

de răspundere din cadrul IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență

2

112”, comise vădit contrar legislației, suferințe continue din cauza nenumăratelor

ilegalități comise în privința sa de către angajații IP „Serviciul Național Unic Pentru

Apelurile de Urgență 112” prin refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul

prezentării informației solicitate, acțiuni care demonstrează ignorarea intenționată a

legislației în vigoare. Prin comportamentul angajaților IP „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” i s-a cauzat suferințe psihice, stresuri, nervi, griji,

afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare,

hedonisit- limitarea de a se bucura de plăcerea vieții, de satisfacții spirituale și

materiale, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării intenționate

a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile numai

în instanța europeană, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.

Reclamantul a mai specificat că Legea privind accesul la informație este o Lege

specială, care apără dreptul fundamental al cetățenilor la informație publică și

personală, drept prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prevederile acestei

legi se aplică în mod corespunzător cu Legea nr. 87 din 21.04.2011 și alte legi speciale.

Prin urmare, în cazul constatării încălcării dreptului la informație și dreptului de a

examina cererea privind solicitarea unei informații în termenul stabilit de lege, în mod

obligatoriu se repară și prejudiciul moral cauzat.

Prin hotărârea din data de 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă

de Gheorghe Străisteanu, s-a constatat încălcarea din partea IP „Serviciul Național

Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” a dreptului lui Gheorghe Străisteanu privind

accesul la informație și s-a obligat IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de

Urgență 112” să furnizeze lui Gheorghe Străisteanu informația conform cererii fără

număr din 16 martie 2019, - „începând cu 01 ianuarie 2019 până la 16 martie 2019 cîte

apeluri au fost efectuate de pe numărul de telefon 079460007 și 179125007 la serviciul

112”, în rest pretențiile lui Gheorghe Străisteanu au fost respinse ca neîntemeiate. S-a

încasat din contul IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 300 (trei sute) lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin nesoluționarea cererii privind accesul la informație. (f.d. 71,78-89)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 noiembrie 2019 a respins

apelul declarat de către IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”

împotriva hotărârii din data de 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d. 143,144-162)

Instanțele de judecată au reținut prin prisma normelor de drept ce reglementează

prezentul litigiu, în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată, raportate

la materialele cauzei, ca fiind întemeiată solicitarea lui Gheorghe Străisteanu privind

constatarea încălcării de către IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență

112” a dreptului privind accesul la informație. La caz, IP „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” nu a prezentat careva probe concludente, pertinente

și utile întru confirmarea faptului că a oferit lui Gheorghe Străisteanu un răspuns cert

la cererea sa. Informația, solicitată de către Gheorghe Străisteanu, se consideră a fi una

oficială, astfel, IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” este

obligat să prezinte informația solicitată deținută și anume „începând cu 01 ianuarie

2019 până la 16 martie 2019, câte apeluri au fost efectuate de pe numărul de telefon

079460007 și 079125007 la serviciul operativ 112”.

3

Referitor la pretențiile lui Gheorghe Străisteanu privind conținutul discursurilor

operative 112 și alte aspecte privind apelurile efectuate instanțele de judecată au

concluzionat că acestea sunt neîntemeiate, deoarece accesul la informațiile oficiale nu

poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este

considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei. Prin urmare, informația

solicitată privind conținutul discuțiilor și alte aspecte privind apelurile efectuate este o

informație ce conține date cu caracter personal și constituie o imixtiune în viața privată

a persoanei și este inadmisibil de a fi transmisă persoanelor terțe.

Instanțele de judecată au admis parțial și pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral, dispunând spre încasare suma de 300 lei, ca fiind rezonabilă

prejudiciului moral suferit de către Gheorghe Străisteanu, reișind din disconfortul creat

prin inacțiunea IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” de a nu

da răspuns cererii din 16 martie 2019.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 ianuarie 2020 a depus recurs IP

„Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel. ( f.d. 167-175)

În motivarea recursului IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență

112” a indicat că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material, la

examinarea cauzei n-a luat în considerare faptul că în conformitate cu prevederile art.

7, alin. (2) lit. c) al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, accesul

la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter

personal, a căror divulgare este considerată drept imixtiune în viața privată a persoanei,

protejată de legislară privind protecția datelor cu caracter personal.

Într-o societate democratică, libertatea de exprimare nu poate fi exercitată dincolo

de orice limite. Ca orice altă libertate socială, ea presupune luarea în considerare a unor

interese de ordin general, cum sunt siguranța națională, integritatea teritorială ale

statelor contractante, siguranța publică, apărarea acesteia și prevenirea săvârșirii unor

infracțiuni, protecția sănătății și a moralei publice, garantarea autorității și

imparțialității puterii judiciare, precum și a unor interese de ordin personal, anume

reputației și drepturilor ce aparțin altor persoane, împiedicarea de a divulga informații

confidențiale. Aceste limitări sunt prevăzute în art. 10 § 2 al Convenției.

La caz, Gheorghe Straisteanu nu este subiect al datelor cu caracter personal, căruia

i s-ar permite să solicite de la IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență

112” aceste informații. Astfel, din motivul că nici un drept personal sau patrimonial al

lui Gheorghe Straisteanu nu a fost încălcat, respectiv acesta nu poate beneficia de

compensarea unui prejudiciu moral inexistent.

IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” a mai indicat că în

cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ nu a fost citată de către

instanța de fond, ori nu a recepționat citația, iar instanța a decis examinarea cauzei în

lipsa sa și ca rezultat a fost încălcat art. 26 din Codul de procedură civilă, care prevede

contradictorialitatea și egalitatea parților în drepturile procedurale.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al

Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

4

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța

de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Conform art. 246, alin. (1) și (2) lit. d) din Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special

când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei electronice a IP „Serviciul

Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” la 16 decembrie 2019. (f.d. 163)

IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” și-a exercitat

dreptul de a contesta decizia instanței de apel, prin depunerea recursului la 16 ianuarie

În conformitate cu prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ calcularea

termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile

art.259–266 din Codul civil.

Conform art. 385, alin. (1) din Codul civil, republicat la 01 martie 2019, dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care

va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului.

Articolul 388, alin. (3) din Codul civil, republicat la 01 martie 2019, prevede că

dacă s-a stabilit că un anumit termen durează până la o anumită zi, se prezumă că

termenul include și ziua respectivă.

La caz, termenul de contestare a deciziei instanție de apel din 20 noiembrie 2019,

notificată instituției recurente la data de 16 decembrie 2019, a expirat la data de 15

ianuarie 2020.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de IP „Serviciul Național Unic Pentru

Apelurile de Urgență 112” la 16 ianuarie 2020 este depus peste termenul legal prevăzut

de lege.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, instanța de apel a expediat în mod eficient IP „Serviciul Național Unic

Pentru Apelurile de Urgență 112” decizia din 20 noiembrie 2019, iar lipsa unor acțiuni

concrete de a ataca hotărârea judecătorească în termen demonstrează că instituția

recurentă nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-i proteja

drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat în întregime de

comportamentul IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”.

Conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”, cunoscând

prevederile legale nu a beneficiat de dreptul său de a solicita prelungirea termenului de

contestare a deciziei din data de 20 noiembrie 2019 și nu a înaintat o cerere, prin prisma

prevederilor art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu privire la repunerea

recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra

imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca

drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții

Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL

versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un

proces echitabil.

Din aceste motive, recursul depus de către IP „Serviciul Național Unic Pentru

Apelurile de Urgență 112” împotriva deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece, admiterea spre examinare a unui

recurs tardiv ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

6

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

lege, ori termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de

a mai exercita această cale de atac.

IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112” trebuia să dea

dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa

procedurală la care se află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurentă, pentru a

depune în termen recursul.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către IP „Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112”.

Conform art. 193, 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245, 246 alin. (1) și (2), lit. d) și

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Instituția Publică „Serviciul Național Unic Pentru

Apelurile de Urgență 112”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7