3ra-118/20 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si a dreptului la examinarea cererii în termeni legali, precum si obligarea de a examina cererea
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si a dreptului la examinarea cererii în termeni legali, precum si obligarea de a examina cererea
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-118/20 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si a dreptului la examinarea cererii în termeni legali, precum si obligarea de a examina cererea (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-118/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
5 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Gheorghe Străisteanu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului Național de Patrulare cu privire
la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului la examinarea
cererii în termeni legali, precum și obligarea de a examina cererea,
împotriva deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel declarată de Gheorghe Străisteanu,
c o n s t a t ă:
La 11 septembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la constatarea
încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului la examinarea cererii în
termeni legali, precum și obligarea de a examina cererea.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 26 iulie 2017, prin intermediul
poștei electronice a expediat către Inspectoratul Național de Patrulare o cerere în baza
Legii privind accesul la informație, în care a specificat că la data de 26 iulie 2017, ora
13.30 min., deplasându-se pe strada Mihai Viteazul din mun. Chișinău, a fost oprit de
către agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare, Ursu Sergiu, codul
personal nr. 11242, care i-a spus că a comis mai multe încălcări din Regulamentul
Circulației Rutiere, însă care anume încălcări, nu i-au fost comunicate.
A menționat că, fără să i se explice drepturile și obligațiile, în lipsa unui avocat,
fără probe, a fost întocmit în privința lui un proces-verbal cu privire la contravenție nr.
MAI03 849000, cu date false, eronate, iar la cerința sa legală de a-i elibera copia
procesului-verbal pentru a-l contesta, agentul constatator a refuzat categoric.
Gheorghe Străisteanu a explicat că, prin cererea sa de acces la informație, a
solicitat să îi fie comunicat dacă ofițerul de poliție Ursu Sergiu într-adevăr activează în
cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, dacă procesul-verbal nr. MAI 03 849000
1
din 26 iulie 2017, a fost înregistrat conform legislației în vigoare, dacă la întocmirea
actului juridic menționat mai sus au fost respectate prevederile Codului
contravențional, dacă da, să-i fie expediată copia procesului-verbal cu privire la
contravenție nr. MAI03 849000 din 26 iulie 2017, la adresa indicată în cerere.
A relatat că, de la înaintarea cererii au trecut mai mult de 33 zile, a expirat
termenul stabilit de lege pentru examinarea cererii, însă, răspuns nu a primit, iar
informația solicitată nu i-a fost furnizată.
Reclamantul a susținut că, angajații Inspectoratului Național de Patrulare i-au
încălcat grav dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii din 26 iulie 2017, în
termenul stabilit de lege, or, cererea a fost depusă la 26 iulie 2017, însă nu a fost
examinată până la sesizarea instanței cu prezenta acțiune.
A precizat că, prin refuzurile nemotivate de a examina, în termen legal, cererea
depusă, angajații Inspectoratului Național de Patrulare au trecut peste toate limitele
legale, iar circumstanțele în care conducerea refuză să acționeze, a provocat daune
morale și materiale irecuperabile. Totodată, încălcarea obligațiilor și a competenței
prevăzute de lege de către persoanele responsabile din cadrul Inspectoratului Național
de Patrulare, i-a cauzat prejudiciu moral, care îi dă temei pentru răspunderea
delictuală, iar normele de drept indicate în acțiune servesc temei pentru judecarea
cauzei în strictă conformitate cu prevederile legislației naționale și a Convenției
Europene.
Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului la informație și a
dreptului la examinarea cererii din 26 iulie 2017 în termenul stabilit de lege, obligarea
Inspectoratului Național de Patrulare să examineze cererea din 26 iulie 2017, în strictă
conformitate cu prevederile legislației în vigoare, și să-i prezinte informația solicitată,
precum și repararea prejudiciului moral în cuantum de 6 200 de lei.
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu.
Prin decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea
de apel declarată de Gheorghe Străisteanu.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, prin răspunsul
conducerii Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, nr. INP/1-4909
din 21 august 2017, Gheorghe Străisteanu a fost informat că la data de 27 iulie 2017,
procesul-verbal și toate anexele au fost remise pentru a fi examinate în conformitate cu
prevederile art. 448 alin. (2) din Codul contravențional, în adresa Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani. Respectiv, acesta a fost informat că, în cazul în care solicită
eliberarea copiilor procesului-verbal menționat și a anexelor, poate adresa o cerere în
acest sens cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Instanțele de judecată au conchis că, Brigada de patrulare a Inspectoratului
Național de Patrulare a soluționat cererea lui Gheorghe Străisteanu în termenul
prevăzut de lege, or, răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare fost întocmit la a
26 zi calendaristică (21 august 2017).
La data de 26 noiembrie 2019, Gheorghe Străisteanu a depus recurs împotriva
deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
2
În motivarea cererii de recurs cu reieterarea motivelor de fapt și de drept anterior
invocate, s-a menționat că, hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare sunt emise
intenționat vădit ilegale, contrare prevederilor legislației naționale cît și internaționale.
A indicat că, la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce atestă faptul
recepționării în calitate de petiționar a informației solicitate. Deși, din conținutul fișei
de control-evidență rezultă că răspunsul a fost expediat în adresa solicitantului, aceasta
nu poate fi reținută ca probă, în cazul în care la înscrierea dată lipsește și un aviz de
recepție/livrare a răspunsului dat.
A precizat că, instanțele de judecată au ignorat toate probele, prevederile legislației
în vigoare, inclusiv recomandările CEDO, care prevăd expres că hotărîrea instanței
judecătorești se pronunță în numele Legii, trebuie să fie legală, întemeiată și să conțină
răspunsuri la toate pretențiile. Hotărîra judecătorească trebuie să fie pe cît e posibil de
concisă. Ea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de
drept, să fie clară, înțelească de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur
și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de reclamant și pîrît.
Gheorghe Străisteanu a afirmat că atît instanța de fond cît și instanța de apel nu au
aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.
Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel
cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Prin referința depusă la data de 30 decembrie 2019 Inspectoratul Național de
Patrulare a solicitat ca recursul depus de către Gheorghe Străisteanu să fie declarat
inadmisibil.
Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de
recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că
prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul
administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,
precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul
se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de
3
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 2 octombrie 2019, însă careva date
despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele cauzei nu se atestă.
Prin urmare, recursul depus de către Gheorghe Străisteanu la data de 26 noiembrie
2019 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de către Gheorghe Străisteanu nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
4
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în
recursul depus de către Gheorghe Străisteanu asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul
depus de către Gheorghe Străisteanu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.
270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Gheorghe Străisteanu se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
5