3ra-306/20 — contestarea partiala a actului administrativ, incasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.3ra-306/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (T. Sîrcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 11 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Rezerve Materiale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari împotriva Agenției Rezerve Materiale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Agenția Rezerve Materiale, Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari, cu menținerea în vigoare a hotărârii din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă: La 28 martie 2018 Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Rezerve Materiale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 37-p din 05 martie 2018, angajaților le-au fost achitate plățile de stimulare pentru lunile ianuarie, februarie 2018, însă dânșii nu au beneficiat de aceste plăți. La 05 martie 2018 s-au adresat cu o sesizare Comitetului sindical al Agenției Rezerve Materiale și au solicitat intervenția acestuia întru restabilirea drepturilor sale. Astfel, la 07 martie 2018 Comitetul sindical a prezentat un răspuns în care a comunicat că potrivit pct. 8 alin. (5) al Hotărârii Guvernului nr. 331 din 25 mai 2012 privind salarizarea funcționarilor publici, alte plăți de stimulare nu se acordă funcționarilor publici, care pe parcursul perioadei de gestiune au fost sancționați disciplinar și au recomandat conducerii Agenției Rezerve Materiale să reexamineze ordinul nr. 37-p din 05 martie 2018 cu privire la achitarea altor plăți de stimulare.

1 Reclamanții au relatat că reieșind din sumele prezentate spre achitare, reflectate în anexa 1 și 2, semnate de către șeful Direcției economico-financiare, calculele altor plăți de stimulare au fost efectuate conform formulei – 15% din salariul de funcție și au precizat că ordinul nr. 37-p din 05 martie 2018 precum și tabelele de calcul, au fost aduse la cunoștință la data de 05 martie 2018. Au susținut reclamanții că prejudiciul moral este unul prezumat, fiind influențat de caracterul social pronunțat al relațiilor de muncă, rezultate din acțiunile angajatorului, care dictează existența unei stări de frustrare.

Au solicitat reclamanții anularea ordinului nr. 37-p din 05 martie 2018 emis de Agenția Rezerve Materiale, în partea ce ține de neachitarea plăților de stimulare, obligarea pârâtului de a înlătura încălcările care au fost admise în urma neachitării plăților de stimulare, cu achitarea plăților de stimulare după cum urmează: Dmitrii Guban – 1122 de lei, Victoria Madan – 1254 de lei, Nicolae Seminahin – 1760 de lei; Valerii Vacari – 1500 de lei, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial și a fost anulat ordinul nr. 37-p din 05 martie 2018 cu privire la achitarea altor plăți de stimulare, în partea ce ține de neachitarea plăților de stimulare colaboratorilor Agenției Rezerve Materiale pentru lunile ianuarie 2018 și februarie 2018 și anume în privința reclamanților Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari, ca fiind emis contrar prevederilor legii. A fost obligată Agenția Rezerve Materiale să acorde lui Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari plăți de stimulare pentru lunile ianuarie 2018 și februarie 2018, în mărimea calculată conform legislației în vigoare.

În rest, solicitarea cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari, a fost admis apelul declarat de Agenția Rezerve Materiale, a fost casată hotărârea din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost emisă o încheiere prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari împotriva Agenției Rezerve Materiale, a fost scoasă de pe rol, ca fiind depusă fără respectarea procedurii extrajudiciare. Prin decizia din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată integral decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a fost restituită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Agenția Rezerve Materiale, Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari, cu menținerea în vigoare a hotărârii din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Pentru a concluziona astfel Curtea de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond corect a aplicat normele de drept aplicabile speței și în mod legal și întemeiat a dispus admiterea parțială a cererii de chemare în judecată. De asemenea, apelanții nu au adus careva probe în susținerea poziției sale, prin urmare instanța de fond just a 2 aplicat normele legale relevante circumstanțelor cauzei, a dat o apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 03 ianuarie 2020, Agenția Rezerve Materiale a declarat recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen a recursului, admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. Cu referire la repunerea în termenul de depunere a recursului, recurentul a invocat că atribuțiile de serviciu a directorului Agenției Rezerve Materiale prin ordinul din 11 octombrie 2019, au fost încredințate șefului Direcției de administrare a rezervelor materiale, dl Nichifor Ioncu.

Astfel, acesta nu a dat curs solicitării verbale în vederea înaintării cererii de recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Recurentul a menționat că a fost în imposibilitate de a declara recurs în termenul prevăzut de lege. Însă, odată cu numirea în funcția de director a Agenției Rezerve Materiale a dlui Ruslan Petrușenco, s-a decis asupra perfectării cererii de recurs. Responsabil de înaintarea cererii de recurs a fost Galina Țurcan, care în perioada 05 decembrie 2019 până la 27 decembrie 2019, s-a aflat în concediul anual de odihnă. A comunicat recurentul că disciplina muncii este o condiție obligatorie pentru toți salariații, indiferent de funcția pe care o ocupă și care presupune îndeplinirea tuturor obligațiilor ce le revin potrivit contractului individual de luncă, fișei postului, dispozițiilor șefului ierarhic, precum și normelor de disciplină.

Respectiv, neachitarea plăților de stimulare, a fost condiționată de faptul că, intimații au sabotat activitatea de serviciu, caracterizată prin neexecutarea unor sarcini, a atribuțiilor de serviciu, stipulate prin fișa postului, or, directorul general este abilitat cu dreptul de stabilire a plăților de stimulare, conform actului intern. Recurentul a mai declarat că conform legii este lipsit de dreptul la plăți de stimulare, doar salariatul care a desfășurat o activitate de serviciu necorespunzătoare sau a fost sancționat disciplinar or, instituția statului urmează să respecte prevederile ce țin de disciplina muncii. În cazul în care salariații sunt disciplinați și au merite deosebite în muncă, față de ei pot fi aplicate diferite măsuri de stimulare, iar în cazul în care salariații încalcă disciplina muncii, atunci ei riscă să fie supuși unor restricții sau sancționați disciplinar.

A relatat recurentul că intimaților, în perioada de referință, li s-au achitat alte plăți și anume pentru cumularea funcției, spor pentru munca suplimentară, premiu anual, respectiv s-a luat în considerare ca fiecare angajat să primească la salariu un adaos. La 21 februarie 2020 Dmitrii Guban, Victoria Madan, Nicolae Seminahin și Valerii Vacari, au depus referință la cererea de recurs declarată de Agenția Rezerve Materiale prin care au solicitat respingerea recursului cu menținerea în vigoare a deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Examinând cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și admisibilitatea recursului depus de Agenția Rezerve Materiale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la repunerea în termen urmează a fi respinsă, iar recursul declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform articolului 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Potrivit articolului 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțată public la 29 octombrie 2019, în lipsa recurentului, Agenției Rezerve Materiale, care prin cererea din 28 octombrie 2019 a solicitat examinarea cauzei în lipsă, menționând că copia deciziei emise să fie expediată în adresa recurentului (f.d. 159). Completul consideră că, temeiurile invocate de reprezentantul recurentului în susținerea cererii privind repunerea în termen a recursului sunt lipsite de suport juridic.

Conform articolului 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. 4 Astfel, faptul că șefa secției juridice din cadrul Direcției management instituțional, Galina Țurcan, în perioada 05 decembrie 2019 până la 26 decembrie 2019, inclusiv, s-a aflat în concediul anual de odihnă și a fost în imposibilitate de a contesta decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu constituie temei viabil, în sensul art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, de admitere a cererii de repunere în termen a recursului, care nu a fost respectat de către recurent.

Or, însăși textul legal al normei precitate stipulează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Aici completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că, recurentul a cunoscut despre examinarea litigiului dat, solicitând prin cerere examinarea cauzei în lipsa sa, astfel urma să-și valorifice drepturile sale procedurale și să declare recursul în termen. Mai mult ca atât, conform ordinului din 03 decembrie 2019, Galina Țurcan, urma să revină la serviciu la data de 27 decembrie 2019, astfel, a dispus de suficient timp, până la data de 02 ianuarie 2020 inclusiv, să depună cerere de recurs.

În circumstanțele date nu pot fi acceptate nici argumentele recurentului că atribuțiile de serviciu a directorului Agenției Rezerve Materiale, au fost încredințate șefului Direcției de administrare a rezervelor materiale, dl Nichifor Ioncu, care nu a dat curs solicitării verbale în vederea înaintării cererii de recurs și argumentul că odată cu numirea în funcția de director a Agenției Rezerve Materiale a dlui Ruslan Petrușenco, s-a decis asupra perfectării cererii de recurs. La acest capitol completul accentuează că recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța de apel și urma să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței de apel, să demonstreze păstrarea interesului față de caz, pentru a dispune de posibilitatea contestării deciziei instanței de apel, în termen.

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, articolul 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Astfel, conform materialelor cauzei se atestă că decizia motivată din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților la proces, inclusiv și în adresa Agenției Rezerve Materiale, la data de 02 decembrie 2019. Totodată, din textul recursului, recurentul a confirmat faptul că decizia motivată a fost recepționată prin poșta electronică la data de 02 decembrie 2019. Coroborând normele legale precitate se constată că, începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 03 decembrie 2019, iar ultima zi fiind data de 02 ianuarie 2020 (zi de joi). Cu toate acestea, recursul a fost depus la data de 5 03 ianuarie 2020, fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia că de la momentul notificării deciziei motivate din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Agenția Rezerve Materiale a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural de a contesta acest act judecătoresc de dispoziție în interiorul termenului legal. Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece Agenția Rezerve Materiale fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a unui recurs, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov vs Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea privind repunerea în termen a recursului și a declara inadmisibil recursul depus de Agenția Rezerve Materiale.

Conform art. 65, 193, 211 alin. (1), 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea cu privire la repunerea în termen a recursului. Recursul depus de Agenția Rezerve Materiale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6