3ra-83/19 — anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea premiilor, plăților de stimulare și sporurilor, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 3ra-83/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Brăgaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, B. Bîrca) ÎNCHEIERE 06 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Oleg Potîrniche, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea premiilor, plăților de stimulare și sporurilor, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Oleg Potîrniche și s-a menținut hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 04 august 2017, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Rezerve Materiale cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară, încasarea premiilor, plăților de stimulare și sporurilor, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 06 iulie 2017, prin ordinul nr. 138-p i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, pentru nerespectarea obligațiilor de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, promptitudine, precum și pentru neglijența, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor. Consideră că ordinul este nefondat, neîntemeiat, subiectiv și excesiv din următoarele motive. Nu a comis cu vinovăție nicio abatere disciplinară cu rezultat dăunător, pentru comiterea căreia poate fi aplicată sancțiune disciplinară. Iar, circumstanțele menționate în ordinul contestat, nu corespunde realității și adevărului, fiind doar o copie a textului din lege.

Oleg Potîrniche a menționat că la aplicarea sancțiunii disciplinare nu s-a ținut cont de gravitatea presupusei abateri disciplinare și de alte circumstanțe obiective, în special că are la întreținere patru copii, dintre care doi minori. Astfel, la 19 iunie 2017 șeful Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale și președintele Comisiei de disciplină, Nicolae Seminahin, a sesizat Comisia de disciplină privind sancționarea lui pentru neprezentarea avizului la proiectul Legii pentru modificarea și completarea 1 Codului contravențional. Ancheta de serviciu s-a desfășurat cu abateri de la legislație, dânsul fiind citat și audiat de comisie până la finalizarea anchetei de serviciu și întocmirea raportului de către secretarul comisiei.

La fel, componența comisiei de disciplină a fost constituită cu încălcarea legislației, nefiind inclus un reprezentant al organului sindical. A afirmat că, în perioada 12 mai 2017 – 31 mai 2017 Nicolae Seminahin nu l-a întrebat niciodată despre aviz, iar Iurie Zaica, consultant în Direcția Juridică, nu a coordonat și cu el, în calitate de șef adjunct al Direcției Juridice, proiectul avizului. Mai mult ca atât, proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului contravențional nu conține prevederi referitoare la politica în domeniile de activitate ale Agenției Rezerve Materiale.

Reclamantul a susținut că și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu și a prezentat directorului general al Agenției Rezerve Materiale avizul la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008. De asemenea, la 31 mai 2017, ora 16:00, a participat la ședința de judecată la Judecătoria Chișinău, în dosarul Șiman Ion împotriva Agenției Rezerve Materiale și s-a eliberat cu mult după sfârșitul zilei de muncă. De asemenea, a invocat că ordinul contestat este tendențios, îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, fiind încalcată legislația cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Colaboratorilor Agenției le-au fost achitate premii cu diferite ocazii, iar reclamantului nu i-au fost achitate aceste plăți din cauza sancțiunii disciplinare, aplicate prin ordinul contestat.

Urmând căile legale de soluționare a litigiului de muncă, la data de 11 iulie 2017 reclamantul a înaintat către Directorul general al Agenției Rezerve Materiale cerere privind revocarea sancțiunii disciplinare, însă nu a primit niciun răspuns. Oleg Potîrniche a solicitat anularea ordinului nr. 138-p din 06 iulie 2017, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - mustrare aspră, ca fiind ilegal și încasarea din contul Agenției Rezerve Materiale a premiilor, plăților de stimulare, sporurilor și indemnizațiilor prevăzute de legislația în vigoare, care nu i-au fost acordate în legătură cu sancțiunea disciplinară, precum și repararea prejudiciului material și moral (fără însă a specifica cuantumul accestora).

Prin hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea depusă de către Oleg Potîrniche a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Oleg Potîrniche și a fost menținută hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Instanțele de judecată au concluzionat că materialele cauzei denotă cu certitudine faptul comiterii de către Oleg Potîrniche a abaterii disciplinare, prin neîndeplinirea obligațiilor de serviciu și anume, neprezentarea în termenul stabilit de către angajator a avizului la proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului contravențional.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au constatat că ancheta de serviciu a fost desfășurată în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, iar în componența comisiei de disciplină a fost inclus și un reprezentant al organului sindical. La data de 30 noiembrie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Oleg Potîrniche a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 04 octombrie 2 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, precum și a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei.

Consideră că în speță, nu sunt întrunite temeiurile legale pentru sancționarea sa disciplinară, iar ordinul contestat este ilegal și neîntemeiat, deoarece lipsesc elementele esențiale și definitorii ale răspunderii disciplinare. Or, a prezentat avizul la proiectul legii privind modificarea și completarea Codului contravențional, copia căruia a prezentat-o instanței de fond și este anexată la materialele cauzei. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Oleg Potîrniche nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Oleg Potîrniche asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Oleg Potîrniche, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Oleg Potîrniche se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4