3rh-71/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si reprarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3rh-71/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R.Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, V.Cotorobai, M.Anton) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O.Sternioală, V.Doagă, N.Vascan, V.Burduh, T.Chișca-Doneva) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și, împotriva încheierilor din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Oleg Potîrniche,

c o n s t a t ă : La 27 noiembrie 2017 Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare Agenția Rezerve Materiale), solicitând inclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea ordinului nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției Juridice”, restabilirea în funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale; încasarea din contul pârâtei Agenția Rezerve Materiale în 1 beneficiul său a salariului pentru absența forțată de la muncă, a prejudiciului material în sumă de 1000000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei.

Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Oleg Potîrniche, casată hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost admisă parțial, fiind dispusă anularea ordinului nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției Juridice”. S-a restabilit Oleg Potîrniche în funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale.

S-a încasat din contul Agenției Rezerve Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: 23 noiembrie 2017 – 28 iunie 2018, reieșind din salariul mediu lunar al funcției de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale. S-a încasat din contul Agenției Rezerve Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu al șefului adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale. În rest, cerințele au fost respinse. Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 25 ianuarie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând în urma completării cererii de revizuirii din 30 ianuarie 2019 (f.d.216), 1 februarie 2019 (f.d.227) și 11 februarie 2019 (f.d.237), admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei cu menținerea deciziei din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

La 5 iulie 2019, Oleg Potîrniche a depus repetat cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție și împotriva încheierii din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând în urma completării cererii de revizuire din 23 august 2019 și 13 septembrie 2019, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei și a încheierii judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei cu menținerea deciziei din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

La 28 noiembrie 2019, Oleg Potîrniche a depus repetat cerere de revizuire împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019, încheierii din 15 mai 2019 și încheierii 2 din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând citarea în ședință de judecată, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei și a încheierilor judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei cu menținerea deciziei din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de revizuire, Oleg Potîrniche a invocat prevederile art. 449 lit. a și b) Cod de procedură civilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Cu referire la cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierilor din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire, Colegiul relevă următoarele. În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Sub acest aspect, instanța de revizuire relevă că încheierile nominalizate, potrivit legii nu pot fi atacate cu revizuire, or, nu pot fi supuse revizuirii încheierile judecătorești care nu se supun nici unei căi de atac, adică Codul de procedură civilă nu prevede contestarea acestui act de dispoziție.

Respectiv, încheierile din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu pot fi atacate cu revizuire pe cale extraordinară de atac în virtutea legii, fapt despre care a fost invocat expres în dispozitivul încheierilor enunțate. Astfel, Oleg Potîrniche nu poate întreprinde aceea ce este interzis prin legea procesual civilă, or, în conformitate cu articolului 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că legislația națională pertinentă nu reglementează o cale de atac ordinară sau extraordinară împotriva încheierilor din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care au 3 fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire, fapt care condiționează nesusceptibilitatea atacării în ordine de revizuire a încheierilor vizate. În această ordine de idei, argumentele invocate în cererea de revizuire cu privire la ilegalitatea încheierilor nominalizate nu pot fi reținute de către Colegiul, deoarece acestea sunt irelevante în condițiile în care se referă la dezacordul față de un act judecătoresc care în virtutea Legii nu poate fi atacat cu revizuire.

În acest context, Colegiul constată că cererea de revizuire depusă de către Oleg Potîrniche împotriva încheierilor din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost declarată contrar dispozițiilor legale, fapt care impune respingerea acesteia ca inadmisibilă. Cu referire la cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Colegiul relevă următoarele.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. La caz se constată că revizuenul drept temei de revizuire a făcut referire la dispozițiile art. 449 lit. a) și b) Cod de procedură civilă. Cu referire la primul temei de revizuire invocat de Oleg Potîrniche – art. 449 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul menționează că redeschiderea procesului în temeiul normei enunțate poate fi posibilă doar cu condiția că s-a constatat prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

În așa mod, deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) Cod de procedură civilă, ultimul nu a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul existenței unei sentințe penale irevocabile din care ar rezulta comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă. Respectiv, circumstanțele invocate de revizuent nu se încadrează în exigențele legale descrise, care ar impune o rejudecare a cauzei civile. Cât privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de Oleg Potîrniche – art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul elucidează că revizuentul Oleg Potîrniche a invocat în susținerea cererii de revizuire, faptul că instanța de recurs a ignorat probatoriul prezentat de recurent în raport cu circumstanțele cauzei, totodată indicând că în decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție lipsește aprecierea legală a instanței asupra temeiului de concediere.

Or, actul administrativ de destituire din funcție contestat este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii și a procedurii stabilite, cu atât mai mult că conform art. 4 87 Codul muncii, concedierea salariaților membri de sindicat se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate, condiție ce nu se atestă la caz. La fel, a invocat faptul lipsei examinării în fond de către instanța de recurs a materialelor dosarului, și anume lipsa: ordinului Agenției Rezerve Materiale cu privire la constituirea Comisiei de disciplină în componența căreia, în mod obligatoriu ar fi fost inclus reprezentantul organului sindical; procesului-verbal ale Comisiei de disciplină a Agenției Rezerve Materiale la care ar fi participat reprezentantul organului sindical; actul de constatare care ar confirma absența sa nemotivată de la serviciu.

Totodată, Oleg Potîrniche a mai menționat că argumentele sale nu au fost cel puțin verificate, nici reținute, nici de către instanța de fond și nici de către cea de recurs, instanțele de judecată nu au examinat circumstanțele importante ale cauzei în rezultatul cărora a fost adoptat actul administrativ ilegal și injust, emis contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite. La fel, instanța de fond și cea de recurs n-au efectuat cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, așa cum prvede legea.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să fie existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de către Oleg Potîrniche în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de recurs pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, pretinsele omisiuni ce ar fi fost admise de către instanțele judecătorești, invocate de către revizuent, nu constituie temei de revizuire în sensul art. 449 Cod de procedură civilă, neputând deci, fi considerate ca temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii cererii de revizuire. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile 5 și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Prin urmare, cererea lui Oleg Potîrniche privind revizuirea deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Referitor la solicitarea lui Oleg Potîrniche în cererea de revizuire cu privire la citarea în ședință de judecată, Colegiul relevă că invitarea participanților în proces la examinarea revizuirii, se impune doar în cazul în care se constată necesitatea expunerii de către participanți asupra problemelor invocate în cererile de revizuire. La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că circumstanțe ce ar dicta necesitatea audierii participanților la proces, nu au fost stabilite. De altfel, examinarea cauzei în ordine de revizuire în lipsa participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.

În consecință, cererea formulată în recursul declarat de Oleg Potîrniche, cu privire la citarea în ședință de judecată, urmează a fi respinsă. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de 6 procedură civilă, instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge solicitarea formulată în cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche, cu privire la citarea părților în ședință de judecată.

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 și împotriva încheierilor din 15 mai 2019 și din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan 7