3rh-30/19 — anularea ordinului de concediere

3rh-30/19 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3rh-30/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R.Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, V.Cotorobai, M.Anton)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O.Sternioală, V.Doagă, N.Vascan, V.Burduh, T.Chișca-Doneva)

ÎNCHEIERE

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, și

împotriva încheierii din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg

Potîrniche,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2017 Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova (în continuare Agenția Rezerve Materiale) cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că prin

ordinul nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve

Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției

Juridice” în temeiul demersului președintelui Comisiei de disciplină, a fost

1

destituit din funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a

Agenției Rezerve Materiale.

În opinia acestuia, ordinul enunțat este nefondat, neîntemeiat, subiectiv,

excesiv, ilegal și emis contrar procedurilor legii, or, dânsul nu a comis cu

vinovăție nici o abatere disciplinară pentru care-i putea fi aplicată sancțiunea

disciplinară, deoarece toate ordinile prin care acestea au fost stabilite au fost

contestate în instanțele de judecată și la momentul depunerii acțiunii nu existau

hotărâri definitive pe cazurile date.

În continuare, Oleg Potîrniche a susținut că, la emiterea ordinului respectiv

nu s-a ținut cont de gravitatea presupusei abateri disciplinare, de alte circumstanțe

cum ar fi aflarea la întreținerea lui a patru copii din care doi sunt liceeni.

Reclamantul a mai pretins că în cadrul anchetei de serviciu nu a fost citat și

audiat în comisie, iar în componența comisiei nu a fost inclus un reprezentant al

organului sindical, prin ce a fost încălcată legislația cu privire la constituirea

acesteia. La fel, au existat împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea membrilor comisiei la luarea deciziilor, iar semnarea pe ordin a

președintelui comitetului sindical nu a exprimat acordul argumentat în scris a

acestui organ.

Din considerentul că ordinul menționat supra este unul tendențios, ce-i

lezează onoarea, cinstea, demnitatea și reputația profesională, provocându-i

suferințe psihice și morale, vătămându-i dreptul la muncă, la salarizare, de natură

să-i ocrotească sănătatea și integritatea psihică, de egalitate de șanse și de

tratament a fost depusă prezenta cerere de chemare în judecată, Oleg Potîrniche

solicitând inclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea ordinului nr. 251-p din

23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve Materiale ,,Cu privire la

destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției Juridice”, restabilirea în

funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției

Rezerve Materiale; încasarea din contul pârâtei Agenția Rezerve Materiale în

beneficiul său a salariului pentru absența forțată de la muncă, a prejudiciului

material în sumă de 1000000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei.

Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Oleg Potîrniche, casată hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost admisă parțial, fiind dispusă

anularea ordinului nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției

Rezerve Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al

Direcției Juridice”. S-a restabilit Oleg Potîrniche în funcția publică de conducere

de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale. S-a încasat din

contul Agenției Rezerve Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche salariul

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: 23 noiembrie 2017 – 28 iunie

2018, reieșind din salariul mediu lunar al funcției de șef adjunct al Direcției

2

Juridice a Agenției Rezerve Materiale. S-a încasat din contul Agenției Rezerve

Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche prejudiciul moral în mărimea unui

salariu mediu al șefului adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve

Materiale. În rest, cerințele au fost respinse.

Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

La 25 ianuarie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând în urma

completării cererii de revizuirii din 30 ianuarie 2019 (f.d.216), 1 februarie 2019

(f.d.227) și 11 februarie 2019 (f.d.237), admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei cu menținerea deciziei

din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

La 5 iulie 2019, Oleg Potîrniche a depus repetat cerere de revizuire împotriva

deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție și împotriva încheierii

din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând în urma completării

cererii de revizuire din 23 august 2019 și 13 septembrie 2019, admiterea cererii

de revizuire, casarea deciziei și a încheierii judecătorești și dispunerea

reexaminării cauzei cu menținerea deciziei din 28 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, Oleg Potîrniche a invocat prevederile art.

449 lit. b), e) și e1) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute

circumstanțe esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut

cunoștință la data examinării cauzei. La fel, a indicat că prin decizia din 18 iunie

2019 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău

Harti Vladislav și de către inculpatul Oleg Potîrniche și a fost casată total decizia

din 7 noiembrie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău în cauza

penală în privința lui Oleg Potîrniche la care intimata a făcut referire pe tot

parcursul examinării cauzei.

Prin referințele din 13 august 2019 și 10 octombrie 2019, Agenția Rezerve

Materiale a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă

de Oleg Potîrniche.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

3

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Cu referire la cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva

încheierii din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, Colegiul relevă următoarele.

În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Sub acest aspect, instanța de revizuire relevă că încheierea nominalizată,

potrivit legii nu poate fi atacată cu revizuire, or, nu pot fi supuse revizuirii

încheierile judecătorești care nu se supun nici unei căi de atac, adică Codul de

procedură civilă nu prevede contestarea acestui act de dispoziție.

Respectiv, încheierea din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție nu poate

fi atacată cu revizuire pe cale extraordinară de atac în virtutea legii, fapt despre

care a fost invocat expres în dispozitivul încheierii enunțate.

Astfel, Oleg Potîrniche nu poate întreprinde aceea ce este interzis prin legea

procesual civilă, or, în conformitate cu articolului 61 alin. (1) Cod de procedură

civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție menționează că legislația națională pertinentă nu

reglementează o cale de atac ordinară sau extraordinară împotriva încheierii din

15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire, fapt care condiționează nesusceptibilitatea

atacării în ordine de revizuire a încheierii vizate.

În această ordine de idei, argumentele invocate în cererea de revizuire cu

privire la ilegalitatea încheierii nominalizate nu pot fi reținute de către Colegiul,

deoarece acestea sunt irelevante în condițiile în care se referă la dezacordul față

de un act judecătoresc care în virtutea Legii nu poate fi atacat cu revizuire.

În acest context, Colegiul constată că cererea de revizuire depusă de către

Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție

a fost declarată contrar dispozițiilor legale, fapt care impune respingerea acesteia

ca inadmisibilă.

Cu referire la cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva

deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018

4

a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Colegiul relevă următoarele.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

La caz se constată că revizuenul drept temei de revizuire a făcut referire la

dispozițiile art. 449 lit. b), e) și e1) Cod de procedură civilă.

Astfel, revizuentul Oleg Potîrniche a invocat în susținerea cererii de

revizuire, faptul că instanța de recurs a ignorat probatoriul prezentat de recurent

în raport cu circumstanțele cauzei, totodată indicând că în decizia din 23 ianuarie

2019 a Curții Supreme de Justiție lipsește aprecierea legală a instanței asupra

temeiului de concediere. Or, actul administrativ de destituire din funcție contestat

este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii și a procedurii stabilite,

cu atât mai mult că conform art. 87 Codul muncii, concedierea salariaților membri

de sindicat se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din

unitate, condiție ce nu se atestă la caz.

La fel, a invocat faptul lipsei examinării în fond de către instanța de recurs

a materialelor dosarului, și anume lipsa: ordinului Agenției Rezerve Materiale cu

privire la constituirea Comisiei de disciplină în componența căreia, în mod

obligatoriu ar fi fost inclus reprezentantul organului sindical; procesului-verbal

ale Comisiei de disciplină a Agenției Rezerve Materiale la care ar fi participat

reprezentantul organului sindical; actul de constatare care ar confirma absența sa

nemotivată de la serviciu.

Prin cererea de completare la cererea de revizuire depusă împotriva deciziei

din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, Oleg Potîrniche a mai

menționat că argumentele sale nu au fost cel puțin verificate, nici reținute, nici de

către instanța de fond și nici de către cea de recurs, instanțele de judecată nu au

examinat circumstanțele importante ale cauzei în rezultatul cărora a fost adoptat

actul administrativ ilegal și injust, emis contrar prevederilor legii, cu încălcarea

competenței și cu încălcarea procedurii stabilite. La fel, instanța de fond și cea de

recurs n-au efectuat cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, așa

cum prvede legea.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să fie existente obiectiv până la data pronunțării

5

hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este

ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere

despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le

cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele

respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate

de către Oleg Potîrniche în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul

acestuia cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de recurs pe

parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 Cod

de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, pretinsele omisiuni ce ar fi fost admise de către instanțele

judecătorești, invocate de către revizuent, nu constituie temei de revizuire în

sensul art. 449 Cod de procedură civilă, neputând deci, fi considerate ca temeiuri

acceptabile și concludente în vederea admiterii cererii de revizuire.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură

civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat,

iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este

un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Cât privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de Oleg Potîrniche –

art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul reține că conform normei

enunțate, revizuirea de declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat

6

hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei

pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. e) Cod de procedură civilă.

Într-adevăr, prin decizia din 18 iunie 2019 a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție au fost admise recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Harti Vladislav și de către

inculpatul Oleg Potîrniche, a fost casată total decizia din 7 noiembrie 2018 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău în cauza penală în privința lui Oleg

Potîrniche și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt

complet de judecată, însă această circumstanță nu poate constitui drept temei

pentru admiterea cererii de revizuire în baza art. 449 lit. e) Cod de procedură

civilă și retractarea actelor judecătorești irevocabile, în situația în care

reclamantul – intimat Oleg Potîrniche nu a fost destituit din funcția deținută în

baza sentinței penale la care se face referire în cererea de revizuire, ci a fost

destituit din funcția deținută din două motive și anume: a neglijat în mod repetat

îndeplinirea sarcinilor ce-i revin și a încălcat în mod repetat regimul de lucru,

absentând fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive pe

parcursul unei zile lucrătoare.

Referitor la ultimul temei de revizuire invocat de către revizuent în

susținerea cererii de revizuire (art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă), Colegiul

remarcă că acesta nici nu a fost argumentat, motivat sub aspectele enunțate, iar

dezacordul revizuentului Oleg Potîrniche cu decizia instanței de recurs din 23

ianuarie 2019, a cărei revizuire este solicitată, nu poate constitui temei de

revizuire în baza art.449 lit. e) CPC.

Prin urmare, cererea lui Oleg Potîrniche privind revizuirea deciziei din 23

ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale

enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire

în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului

securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de

procedură civilă, instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 269-270, 453 alin. (1) lit.

a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg

Potîrniche, împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

și împotriva încheierii din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

7

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva

Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului

material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

8