3rh-17/19 — anularea ordinului de concediere restabilirea în functie încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului material si moral

3rh-17/19 — anularea ordinului de concediere restabilirea în functie încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3rh-17/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: R.Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, V.Cotorobai, M.Anton)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O.Sternioală, V.Doagă, N.Vascan,

V.Burduh, T.Chișca-Doneva)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2017 Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova (în continuare Agenția Rezerve Materiale) cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că prin

ordinul nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve

Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției

Juridice” în temeiul demersului președintelui Comisiei de disciplină, a fost

1

destituit din funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a

Agenției Rezerve Materiale.

În opinia acestuia, ordinul enunțat este nefondat, neîntemeiat, subiectiv,

excesiv, ilegal și emis contrar procedurilor legii, or, dânsul nu a comis cu

vinovăție nici o abatere disciplinară pentru care-i putea fi aplicată sancțiunea

disciplinară, deoarece toate ordinile prin care acestea au fost stabilite au fost

contestate în instanțele de judecată și la momentul depunerii acțiunii nu existau

hotărâri definitive pe cazurile date.

În continuare, Oleg Potîrniche a susținut că, la emiterea ordinului respectiv

nu s-a ținut cont de gravitatea presupusei abateri disciplinare, de alte circumstanțe

cum ar fi aflarea la întreținerea lui a patru copii din care doi sunt liceeni.

Reclamantul a mai pretins că în cadrul anchetei de serviciu nu a fost citat și

audiat în comisie, iar în componența comisiei nu a fost inclus un reprezentant al

organului sindical, prin ce a fost încălcată legislația cu privire la constituirea

acesteia. La fel, au existat împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea membrilor comisiei la luarea deciziilor, iar semnarea pe ordin a

președintelui comitetului sindical nu a exprimat acordul argumentat în scris a

acestui organ.

Din considerentul că ordinul menționat supra este unul tendențios, ce-i

lezează onoarea, cinstea, demnitatea și reputația profesională, provocându-i

suferințe psihice și morale, vătămându-i dreptul la muncă, la salarizare, de natură

să-i ocrotească sănătatea și integritatea psihică, de egalitate de șanse și de

tratament a fost depusă prezenta cerere de chemare în judecată, Oleg Potîrniche

solicitând inclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea ordinului nr. 251-p din

23 noiembrie 2017 a directorului Agenției Rezerve Materiale ,,Cu privire la

destituirea din funcție a șefului adjunct al Direcției Juridice”, restabilirea în

funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției

Rezerve Materiale; încasarea din contul pârâtei Agenția Rezerve Materiale în

beneficiul său a salariului pentru absența forțată de la muncă, a prejudiciului

material în sumă de 1000000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei.

Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Oleg Potîrniche, casată hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche a fost admisă parțial, fiind dispusă

anularea ordinului nr. 251-p din 23 noiembrie 2017 a directorului Agenției

Rezerve Materiale ,,Cu privire la destituirea din funcție a șefului adjunct al

Direcției Juridice”. S-a restabilit Oleg Potîrniche în funcția publică de conducere

de șef adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve Materiale. S-a încasat din

contul Agenției Rezerve Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche salariul

2

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada: 23 noiembrie 2017 – 28 iunie

2018, reieșind din salariul mediu lunar al funcției de șef adjunct al Direcției

Juridice a Agenției Rezerve Materiale. S-a încasat din contul Agenției Rezerve

Materiale în beneficiul lui Oleg Potîrniche prejudiciul moral în mărimea unui

salariu mediu al șefului adjunct al Direcției Juridice a Agenției Rezerve

Materiale. În rest, cerințele au fost respinse.

Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, a fost casată integral decizia din 28 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

La 25 ianuarie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând în urma

completării cererii de revizuirii din 30 ianuarie 2019 (f.d.216), 1 februarie 2019

(f.d.227) și 11 februarie 2019 (f.d.237), admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei judecătorești și dispunerea reexaminării cauzei cu menținerea deciziei

din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, Oleg Potîrniche a invocat prevederile art.

449 lit. a) și b) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute

circumstanțe esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut

cunoștință la data examinării cauzei.

Prin referința din 18 martie 2019, Agenția Rezerve Materiale a solicitat

respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

Prin obiecțiile depuse la 15 aprilie 2019, Oleg Potîrniche a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei judecătorești și menținerea

deciziei din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința suplimentară din 24 aprilie 2019, Agenția Rezerve Materiale

a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Oleg

Potîrniche, din considerentul că prin decizia din 7 noiembrie 2018 a Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, Oleg Potîrniche a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiind condamnat

la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 90 Cod penal executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

3

În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Mai

mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea,

mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din

19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de

revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege

ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze

soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449

Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date

de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

Cod de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de

fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de

recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară

a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în

limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o

anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma

unui temei care caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

4

temeiurile prevăzute de către art. 449 Cod de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii

confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de revizuire depuse de Oleg Potîrniche rezultă că,

revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) și b) Cod

de procedură civilă.

Cu referire la primul temei de revizuire invocat de Oleg Potîrniche – art. 449

lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul menționează că redeschiderea procesului

în temeiul normei enunțate poate fi posibilă doar cu condiția că s-a constatat prin

sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care

se judecă.

În așa mod, deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art.

449 lit. a) Cod de procedură civilă, ultimul nu a adus nici un argument pertinent

care ar indica la faptul existenței unei sentințe penale irevocabile din care ar

rezulta comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă. Respectiv,

circumstanțele invocate de revizuent nu se încadrează în exigențele legale

descrise, care ar impune o rejudecare a cauzei civile.

Cât privește cel de-al doilea temei de revizuire invocat de Oleg Potîrniche –

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul elucidează că revizuirea în baza

normei respective se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea cunoaște despre aceste

circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se atacă.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în

susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă, or, faptele invocate trebuie să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă

asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată și să existe obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, fapt ce la caz nu se atestă.

Sunt irelevante pentru admiterea cererii de revizuire și retractarea actelor

judecătorești irevocabile argumentele revizuentului Oleg Potîrniche, precum că

decizia instanței de recurs este abuzivă, arbitrală și pasibilă anulării din motiv că:

ordinul care a fost contestat în prezenta speță a fost semnat de o persoană

neîmputernicită; eliberarea revizuentului din funcție a fost adoptată fără acordul

preliminar scris al organului sindical al pârâtei, iar în Comisia de disciplină nu a

fost inclus reprezentantul organului sindical, Or, aceste circumstanțe au constituit

5

obiectul dezbaterilor judiciare, instanța de recurs expunându-se pe marginea lor

în decizia sa din 23 ianuarie 2019, a cărei revizuire se solicită.

Nu pot fi reținute nici argumentele revizuentului Oleg Potîrniche, precum că

la caz, circumstanța nouă care ar permite revizuirea procesului și pronunțarea

unei noi hotărâri, ar constitui înscrisurile originale cu vizele respective ale

fostului director general care demonstrează faptul că dânsul a prezentat toată

informația solicitată la timp, iar la rândul său aceste fapte denotă netemeinicia

sancțiunilor disciplinare aplicate acestuia și a ordinului de destituire din funcție

și confirmă legalitatea deciziei instanței de apel și ilegalitatea hotărârii instanței

de fond.

Or, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, iar în

cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în

baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și

aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri

urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o

cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de

revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Referitor la celelalte argumente invocate de către revizuent în susținerea

cererii de revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, dezacordul revizuentului

Oleg Potîrniche cu decizia instanței de recurs din 23 ianuarie 2019, a cărei

revizuire este solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art.449 lit.

b) CPC.

Prin urmare, cererea lui Oleg Potîrniche privind revizuirea deciziei din 23

ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în prevederile legale

enunțate și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or, admiterea cererii de revizuire

în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului

securității raporturilor juridice, ceea ce este inadmisibil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul invocă și hotărîrea Curții Europene

pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra

Moldovei nr. 19960/04.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 Cod de

procedură civilă, instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 269-270, 453 alin. (1) lit.

a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

6

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg

Potîrniche, împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Nina Vascan

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

7