3rh-52/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-52/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06 februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite;

reîncadrarea sa în funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve Materiale; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I, f.d. 46-54), Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 131, 137-144 recto-verso). Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d.

174, 175-191). 1 La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d. 199-213). Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. II, f.d. 32-39). La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.

44-57). Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66).

La 29 octombrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 69-83). Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale acțiunii și a argumentelor invocate în cererea de revizuire depusă anterior la 16 septembrie 2020. Suplimentar, revizuentul a opiniat că instanța de revizuire eronat a conchis în încheierea din 07 octombrie 2020 că aceasta este îndreptată împotriva unui act judecătoresc de dispoziție, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

Revizuentul a considerat această concluzie ca fiind contrară practicii judiciare și trasă în urma interpretării diferite a normelor de drept În acest sens a invocat că potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele de judecată a legislației procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire nr. 2 din 15 aprilie 2013, pot fi supuse revizuirii actele judecătorești de dispoziție, care prin prisma art. 446 din Codul de procedură civilă se referă hotărârile, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești. Însă, încheierea din 07 octombrie 2020 a instanței de revizuire nu conține niciun temei din cele enumerate și prevăzute de lege pentru respingerea cererii de revizuire.

Finalmente revizuentul a conchis că încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu suportă nicio critică, fapt ce impune necesitatea și posibilitatea revizuirii tuturor actelor judecătorești definitive și irevocabile, în concret încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Revizuentul Oleg Potîrniche a solicitat prin cererea de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea 2 încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 09 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, pentru notificare, copia cererii de revizuire depuse de Oleg Potîrniche, explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor revizuirii. Însă, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de revizuire (vol. II, f.d. 86). În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție.

Acest principiu, însă, nu este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii. Astfel, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului. Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale 3 tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și (2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu că Oleg Potîrniche a îndreptat calea de atac extraordinară inclusiv împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La aspectul dat Colegiul reiterează că în sensul art. 446 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Respectiv, prin efectul art. 446 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă, încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu poate forma obiectul unei căi extraordinare de atac. Drept consecință, cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche îndreptată împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, din motiv că acest act judecătoresc de dispoziție nu poate constitui obiect al revizuirii.

Succesiv, cu referire la criticile formulate de către revizuentul Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Colegiul decelează că anterior acestea au constituit obiect al procedurii de revizuire. Așa, la 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 44-57).

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la 4 fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66).

Astfel, circumstanțele invocate de Oleg Potîrniche în susținerea prezentei cereri de revizuire sunt similare celor cuprinse în cererea de revizuire din 16 septembrie 2020, în privința cărora Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de revizuire, s-a expus și prin încheierea din 07 octombrie 2020. În această ordine de idei se conchide că, revizuentul nu a declarat careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în susținerea revizuirii au constituit anterior obiect de examinare a revizuirii.

Colegiul menționează că, redeschiderea unui proces civil este condiționată de respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac prevăzute expres în Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie să rezide în reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri favorabile sie, totodată făcând abstracție la circumstanțele speței evidențiem faptul că, existența a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52). În privința criticilor revizuentului cu privire la presupusa interpretare eronată sau diferită a dispozițiilor art. 446 din Codul de procedură civilă, Colegiul reține aserțiunile Curții Constituționale, care a reținut că prevederile legale ale art. 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează hotărârile care pot fi supuse revizuirii, deci stabilesc condiții pentru admisibilitatea revizuirii. Totuși, Curtea nu poate reține critica acestor dispoziții legale în raport cu dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 20 din Constituție, care este corespondentul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Sub acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că articolul 6, în principiu, nu este aplicabil în cazul procedurii în care este examinată o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă.

Căile extraordinare de atac, prin care se solicită redeschiderea procedurilor judiciare, nu implică, în mod normal, determinarea drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, pentru că în privința acestora există o hotărâre care se bucură de autoritatea lucrului judecat (a se vedea Bochan v. Ucraina (nr. 2) [MC], 5 februarie 2015, § 44). 5 Având în vedere această interpretare existentă în jurisprudența europeană, Curtea nu consideră incident în acest caz dreptul la un proces echitabil în privința dispozițiilor contestate ale articolului 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă (Decizia de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 39 din 14 martie 2019). Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele formulate de Oleg Potîrniche în cererea de revizuire, or, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 446 și 448 din Codul de procedură civilă rezultă cert că cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat asupra inadmisibilității sunt de competența curților de apel în calitate de instanțe care au soluționat fondul apelului/cauzei.

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 6 Dosarul nr. 3rh-52/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, constată: La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06 februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite; reîncadrarea sa în funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve Materiale;

obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I, f.d. 46-54), Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 131, 137-144 recto-verso). Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 174, 175-191). La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin 7 care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d.

199-213). Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. II, f.d. 32-39). La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 44-57).

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66). La 29 octombrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.

69-83). De asemenea, în cererea de revizuire Oleg Potîrniche a invocat că are incertitudinea în privința constituționalității prevederilor din Codul de procedură civilă ce țin de declararea inadmisibilității recursului și a cererii de revizuire. În aceste circumstanțe, Oleg Potîrniche a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale și/sau solicitarea emiterii de către Plenul Curții Supreme de Justiție a unui aviz consultativ privind aplicarea corectă a legii și a normelor de drept material și procedural în acest context, inclusiv în privința faptului că legea nu prevede posibilitatea revizuirii hotărârilor definitive, fapt care constituie o veritabilă problemă de drept.

Examinând cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive. Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția 8 a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii. Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă rezultă cert că pentru a fi admisă, cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale trebuie să întrunească anumite condiții cumulative, una dintre care este ca obiectul excepției să intre în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

În speță, însă, revizuentul Oleg Potîrniche nu a indicat expres normele legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate. Mai mult decât atât, în sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată. La caz, însă, instanța de revizuire nu poate ridica excepția de neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei. Or, specificul procedurii de revizuire constă în faptul că instanța se limitează la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază aceasta.

Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Oleg Potîrniche urmează a fi respinsă. Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 9