3rh-52/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii revizuirii. revizuire repetată. revizuire impotriva unui act care nu se supune revizuirii. ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
3rh-52/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3rh-52/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas
ÎNCHEIERE
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,
reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei
din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
constată:
La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a
Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost
completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ
individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06
februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis
contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite; reîncadrarea sa în
funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve
Materiale; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material
sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă;
obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I,
f.d. 46-54),
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I,
f.d. 131, 137-144 recto-verso).
Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 174, 175-191).
1
La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs
motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind
admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d. 199-213).
Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat
inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. II, f.d. 32-39).
La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție
cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de
Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29
noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 44-57).
Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva
încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie
2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții
Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la
fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra
fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66).
La 29 octombrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție
cerere de revizuire împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a
Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II,
f.d. 69-83).
Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și
de drept ale acțiunii și a argumentelor invocate în cererea de revizuire depusă
anterior la 16 septembrie 2020.
Suplimentar, revizuentul a opiniat că instanța de revizuire eronat a conchis în
încheierea din 07 octombrie 2020 că aceasta este îndreptată împotriva unui act
judecătoresc de dispoziție, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.
Revizuentul a considerat această concluzie ca fiind contrară practicii judiciare
și trasă în urma interpretării diferite a normelor de drept
În acest sens a invocat că potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție
cu privire la practica aplicării de către instanțele de judecată a legislației
procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire nr. 2 din 15
aprilie 2013, pot fi supuse revizuirii actele judecătorești de dispoziție, care prin
prisma art. 446 din Codul de procedură civilă se referă hotărârile, încheierile și
deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești.
Însă, încheierea din 07 octombrie 2020 a instanței de revizuire nu conține
niciun temei din cele enumerate și prevăzute de lege pentru respingerea cererii de
revizuire.
Finalmente revizuentul a conchis că încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții
Supreme de Justiție nu suportă nicio critică, fapt ce impune necesitatea și
posibilitatea revizuirii tuturor actelor judecătorești definitive și irevocabile, în
concret încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 30
ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Revizuentul Oleg Potîrniche a solicitat prin cererea de revizuire, în temeiul
art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea
2
încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a
deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29
noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 09 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei
Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, pentru notificare,
copia cererii de revizuire depuse de Oleg Potîrniche, explicându-i dreptul de a
depune referință asupra motivelor revizuirii. Însă, aceasta nu a făcut uz de dreptul
său procedural de a depune referință, prin care să-și expună opinia asupra
motivelor formulate în cererea de revizuire (vol. II, f.d. 86).
În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul
administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina
în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare
a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător
pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor
judecătorești.
La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția
revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.
Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele
temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este
inadmisibilă, din motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în
cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,
constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu este
absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin
prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării
hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii
acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.
Astfel, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de
revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului.
Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de
dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța
competentă să examineze cererea de revizuire.
În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot
fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale
3
tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de
încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se
respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.
Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile
emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de
inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.
Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și
(2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase
irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra
fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de
atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se
soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă
hotărâre.
În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu că Oleg Potîrniche a îndreptat
calea de atac extraordinară inclusiv împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții
Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire
depusă împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei
din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La aspectul dat Colegiul reiterează că în sensul art. 446 alin. (2) teza a doua
din Codul de procedură civilă încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se
supun niciunei căi de atac.
Respectiv, prin efectul art. 446 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură
civilă, încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Potîrniche
împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30
ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu poate forma obiectul unei căi
extraordinare de atac.
Drept consecință, cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche îndreptată
împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă, din motiv că acest act judecătoresc de dispoziție nu poate
constitui obiect al revizuirii.
Succesiv, cu referire la criticile formulate de către revizuentul Oleg Potîrniche
împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30
ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Colegiul decelează că anterior acestea au
constituit obiect al procedurii de revizuire.
Așa, la 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de
Justiție cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme
de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din
29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 44-57).
Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva
încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie
2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții
Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la
4
fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra
fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66).
Astfel, circumstanțele invocate de Oleg Potîrniche în susținerea prezentei
cereri de revizuire sunt similare celor cuprinse în cererea de revizuire din 16
septembrie 2020, în privința cărora Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de
revizuire, s-a expus și prin încheierea din 07 octombrie 2020.
În această ordine de idei se conchide că, revizuentul nu a declarat careva
temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în
susținerea revizuirii au constituit anterior obiect de examinare a revizuirii.
Colegiul menționează că, redeschiderea unui proces civil este condiționată de
respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac prevăzute expres
în Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie să rezide în
reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri favorabile sie,
totodată făcând abstracție la circumstanțele speței evidențiem faptul că, existența a
două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare
a cauzei.
În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a
reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune
respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale
ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere
ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,
constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii
doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă
examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență
a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci
când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.
Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh
v. Rusia, nr.52854/99, §52).
În privința criticilor revizuentului cu privire la presupusa interpretare eronată
sau diferită a dispozițiilor art. 446 din Codul de procedură civilă, Colegiul reține
aserțiunile Curții Constituționale, care a reținut că prevederile legale ale art. 446
alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează hotărârile care pot fi supuse
revizuirii, deci stabilesc condiții pentru admisibilitatea revizuirii.
Totuși, Curtea nu poate reține critica acestor dispoziții legale în raport cu
dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 20 din Constituție, care este
corespondentul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sub
acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că articolul 6,
în principiu, nu este aplicabil în cazul procedurii în care este examinată o cerere
de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă. Căile
extraordinare de atac, prin care se solicită redeschiderea procedurilor judiciare,
nu implică, în mod normal, determinarea drepturilor și obligațiilor cu caracter
civil, pentru că în privința acestora există o hotărâre care se bucură de autoritatea
lucrului judecat (a se vedea Bochan v. Ucraina (nr. 2) [MC], 5 februarie 2015, §
44).
5
Având în vedere această interpretare existentă în jurisprudența europeană,
Curtea nu consideră incident în acest caz dreptul la un proces echitabil în privința
dispozițiilor contestate ale articolului 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă
(Decizia de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 39 din 14 martie 2019).
Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele
formulate de Oleg Potîrniche în cererea de revizuire, or, din interpretarea
coroborată a dispozițiilor art. 446 și 448 din Codul de procedură civilă rezultă
cert că cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora
Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat asupra inadmisibilității sunt de
competența curților de apel în calitate de instanțe care au soluționat fondul
apelului/cauzei.
Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07
octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu
art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg
Potîrniche împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a Curții
Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor
Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția
publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la
muncă și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
6
Dosarul nr. 3rh-52/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas
ÎNCHEIERE
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,
reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral,
constată:
La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a
Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost
completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ
individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06
februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis
contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite; reîncadrarea sa în
funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve
Materiale; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material
sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă;
obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I,
f.d. 46-54),
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I,
f.d. 131, 137-144 recto-verso).
Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 174, 175-191).
La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs
motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
7
care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind
admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d. 199-213).
Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat
inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. II, f.d. 32-39).
La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție
cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de
Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29
noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 44-57).
Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva
încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie
2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că încheierea din 10 iunie 2020 a Curții
Supreme de Justiție nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la
fondul cauzei și prin aceasta nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra
fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi (vol. II, f.d. 62-66).
La 29 octombrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție
cerere de revizuire împotriva încheierilor din 10 iunie 2020 și 07 octombrie 2020 a
Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II,
f.d. 69-83).
De asemenea, în cererea de revizuire Oleg Potîrniche a invocat că are
incertitudinea în privința constituționalității prevederilor din Codul de procedură
civilă ce țin de declararea inadmisibilității recursului și a cererii de revizuire.
În aceste circumstanțe, Oleg Potîrniche a solicitat ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale și/sau solicitarea emiterii de
către Plenul Curții Supreme de Justiție a unui aviz consultativ privind aplicarea
corectă a legii și a normelor de drept material și procedural în acest context,
inclusiv în privința faptului că legea nu prevede posibilitatea revizuirii hotărârilor
definitive, fapt care constituie o veritabilă problemă de drept.
Examinând cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta
urmează a fi respinsă, din următoarele motive.
Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,
instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează
Curtea Constituțională.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept
să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția
8
a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect
prevederile contestate.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de
lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Codul de
procedură civilă rezultă cert că pentru a fi admisă, cererea cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale trebuie să
întrunească anumite condiții cumulative, una dintre care este ca obiectul excepției
să intre în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
În speță, însă, revizuentul Oleg Potîrniche nu a indicat expres normele legale
care formează obiectul excepției de neconstituționalitate.
Mai mult decât atât, în sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 121 alin. (5)
din Codul de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de
neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în
procedură cererea cu care a fost sesizată.
La caz, însă, instanța de revizuire nu poate ridica excepția de
neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei. Or,
specificul procedurii de revizuire constă în faptul că instanța se limitează la
admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază aceasta.
Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate înaintată de Oleg Potîrniche urmează a fi
respinsă.
Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu
art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea revizuentului Oleg Potîrniche cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
9