3rh-45/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-45/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas ÎNCHEIERE 07 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06 februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite;

reîncadrarea sa în funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve Materiale; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I, f.d. 46-54), Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 131, 137-144 recto-verso). Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d.

174, 175-191). 1 La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d. 199-213). Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. I, f.d. 32-39). La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de recurs împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d.

44-57). Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale acțiunii. Suplimentar, revizuentul a opiniat că hotărârea primei instanțe, decizia instanței de apel și încheierea Curții Supreme de Justiție sunt absolut neîntemeiate, nemotivate și neconstituționale. Or, rolul instanțelor ierarhic superioare nu permit și oferă un drept exclusiv completului din 3 judecători ai Curții Supreme de Justiție de a filtra cererile de recurs, care de fapt au fost judecate în fond de un complet tot din 3 judecători. Respectiv, completul de admisibilitate din 3 judecători ai Curții Supreme de Justiție s-a transformat din „filtru de admisibilitate” în instanță supremă de justiție și în lipsa unui temei legal și-a arogat prerogativele instanței de recurs constituită din 5 judecători.

Sub acest aspect a considerat că instanța de judecată din oficiu trebuie să solicite ridicarea excepției de neconstituționalitate sau emiterea unui aviz consultativ de către Plenul Curții Supreme de Justiție privind normele de drept material care se conțin în Codul de procedură civilă și care permit declararea recursurilor inadmisibile de către completul din 3 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Revizuentul a menționat că, la caz, discreția completului de admisibilitate a Curții Supreme de Justiție format din 3 judecători depășește în mod evident limitele marjei de apreciere, încălcând și limitând nejustificat drepturile omului și a libertăților fundamentale.

La fel, Oleg Potîrniche a notat că nu îi este clar ce temeiuri, în afara celor prevăzute de lege, are în vedere completul de admisibilitate a Curții Supreme de Justiție în încheierea din 10 iunie 2020 că trebuie să însușească admisibilitatea recursului, pentru exercitarea efectivă a unui control de legalitate, care este cerința de seriozitate a cererii de recurs din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, care este motivarea convingătoare și întemeiată care trebuie să o conțină cererea de recurs pentru a trece testul de admisibilitate.

De asemenea, revizuentul a invocat că prin prisma art. 258 alin. (1) din Codul administrativ legiuitorul a optat pentru soluționarea conflictului de legi în timp la principiul aplicarea legii vechi sub condiția că procedurile administrative și cererile prealabile au fost inițiate până la 01 aprilie 2019. La caz, însă, Curtea Supremă de Justiție a examinat admisibilitatea recursului în conformitate cu Codul administrativ, ceea ce înseamnă aplicarea unei legi care nu trebuia aplicată, deoarece acțiunea a fost înaintată la 05 martie 2019 – în baza Legii contenciosului administrativ și a Codului de procedură civilă.

2 Astfel, având în vedere că procedura de contencios administrativ în prezenta cauză a fost inițiată la 05 martie 2019, adică până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, admisibilitatea recursului urma să fi examinată conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, adică potrivit prevederilor art. 433 din Codul de procedură civilă. Însă, încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu conține niciun teniei prevăzut la art. 433 din Codul de procedură civilă ca motiv de declarare a inadmisibilității recursului. În această ordine de idei, revizuentul a conchis că Curtea Supremă de Justiție neîntemeiat a aplicat prevederile art. 240 și 246 din Codul administrativ și a declarat inadmisibil recursul său.

Revizuentul Oleg Potîrniche a solicitat prin cererea de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 22 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, pentru notificare, copia cererii de revizuire depuse de Oleg Potîrniche, explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor revizuirii (vol. II, f.d.

59). Deși, conform avizului de recepție a corespondenței, Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne a recepționat copia cererii de revizuire la 24 septembrie 2020, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de revizuire (vol. II, f.d. 61). În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 3 În debut, Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție.

Acest principiu, însă, nu este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii. În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului. Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și (2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului a fost soluționat prin decizia din hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care a fost menținută prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Dealtfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 10 iunie 2020 a considerat inadmisibil recursul declarat de Oleg Potîrniche împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul vădește că, deși decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a căpătat irevocabilitatea în baza încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi. Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele formulate de Oleg Potîrniche în cererea de revizuire, or, această cale de atac extraordinară este îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 4 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5