3rh-45/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-45/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – N. Vascan, V. Burduh, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Potîrniche,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oleg Potîrniche împotriva Agenției Rezerve Materiale a

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

reîncadrarea în funcția publică de conducere, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deciziei

din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 05 martie 2019, Oleg Potîrniche a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Rezerve Materiale a

Ministerului Afacerilor Interne, care pe parcursul examinării cauzei a fost

completată și concretizată, solicitând anularea în tot a actului administrativ

individual defavorabil – ordinul Agenției Rezerve Materiale nr. 33-p din 06

februarie 2019, ca fiind ilegal în fond, nemotivat, nejustificat, neîntemeiat și emis

contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite; reîncadrarea sa în

funcția publică de conducere de șef adjunct al Direcției juridice a Agenției Rezerve

Materiale; obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul material

sub forma salariului mediu pentru toată perioada de absență forțată de la muncă;

obligarea Agenției Rezerve Materiale să-i reparare prejudiciul moral (vol. I,

f.d. 46-54),

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea depusă de Oleg Potîrniche, ca fiind neîntemeiată (vol. I,

f.d. 131, 137-144 recto-verso).

Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Oleg Potîrniche împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 174, 175-191).

1

La 03 martie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi privind

admiterea integrală a acțiunii (vol. I, f.d. 199-213).

Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Oleg Potîrniche (vol. I, f.d. 32-39).

La 16 septembrie 2020, Oleg Potîrniche a depus la Curtea Supremă de Justiție

cerere de recurs împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 44-57).

Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și

de drept ale acțiunii.

Suplimentar, revizuentul a opiniat că hotărârea primei instanțe, decizia

instanței de apel și încheierea Curții Supreme de Justiție sunt absolut neîntemeiate,

nemotivate și neconstituționale. Or, rolul instanțelor ierarhic superioare nu permit

și oferă un drept exclusiv completului din 3 judecători ai Curții Supreme de Justiție

de a filtra cererile de recurs, care de fapt au fost judecate în fond de un complet tot

din 3 judecători. Respectiv, completul de admisibilitate din 3 judecători ai Curții

Supreme de Justiție s-a transformat din „filtru de admisibilitate” în instanță

supremă de justiție și în lipsa unui temei legal și-a arogat prerogativele instanței de

recurs constituită din 5 judecători.

Sub acest aspect a considerat că instanța de judecată din oficiu trebuie să

solicite ridicarea excepției de neconstituționalitate sau emiterea unui aviz

consultativ de către Plenul Curții Supreme de Justiție privind normele de drept

material care se conțin în Codul de procedură civilă și care permit declararea

recursurilor inadmisibile de către completul din 3 judecători ai Curții Supreme de

Justiție.

Revizuentul a menționat că, la caz, discreția completului de admisibilitate a

Curții Supreme de Justiție format din 3 judecători depășește în mod evident

limitele marjei de apreciere, încălcând și limitând nejustificat drepturile omului și a

libertăților fundamentale.

La fel, Oleg Potîrniche a notat că nu îi este clar ce temeiuri, în afara celor

prevăzute de lege, are în vedere completul de admisibilitate a Curții Supreme de

Justiție în încheierea din 10 iunie 2020 că trebuie să însușească admisibilitatea

recursului, pentru exercitarea efectivă a unui control de legalitate, care este cerința

de seriozitate a cererii de recurs din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate, care este motivarea convingătoare și întemeiată care

trebuie să o conțină cererea de recurs pentru a trece testul de admisibilitate.

De asemenea, revizuentul a invocat că prin prisma art. 258 alin. (1) din Codul

administrativ legiuitorul a optat pentru soluționarea conflictului de legi în timp la

principiul aplicarea legii vechi sub condiția că procedurile administrative și cererile

prealabile au fost inițiate până la 01 aprilie 2019. La caz, însă, Curtea Supremă de

Justiție a examinat admisibilitatea recursului în conformitate cu Codul

administrativ, ceea ce înseamnă aplicarea unei legi care nu trebuia aplicată,

deoarece acțiunea a fost înaintată la 05 martie 2019 – în baza Legii contenciosului

administrativ și a Codului de procedură civilă.

2

Astfel, având în vedere că procedura de contencios administrativ în prezenta

cauză a fost inițiată la 05 martie 2019, adică până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ, admisibilitatea recursului urma să fi examinată conform prevederilor

în vigoare până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, adică potrivit

prevederilor art. 433 din Codul de procedură civilă. Însă, încheierea din 10 iunie

2020 a Curții Supreme de Justiție nu conține niciun teniei prevăzut la art. 433 din

Codul de procedură civilă ca motiv de declarare a inadmisibilității recursului.

În această ordine de idei, revizuentul a conchis că Curtea Supremă de Justiție

neîntemeiat a aplicat prevederile art. 240 și 246 din Codul administrativ și a

declarat inadmisibil recursul său.

Revizuentul Oleg Potîrniche a solicitat prin cererea de revizuire, în temeiul

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea

încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 30 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 22 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei

Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, pentru notificare,

copia cererii de revizuire depuse de Oleg Potîrniche, explicându-i dreptul de a

depune referință asupra motivelor revizuirii (vol. II, f.d. 59).

Deși, conform avizului de recepție a corespondenței, Agenția Rezerve

Materiale a Ministerului Afacerilor Interne a recepționat copia cererii de revizuire

la 24 septembrie 2020, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de

revizuire (vol. II, f.d. 61).

În debut, Colegiul învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul

administrativ, care la articolul 258 alin. (3) stipulează că procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

La fel, este relevant că noul Cod administrativ nu reglementează instituția

revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele

temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este

inadmisibilă, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

3

În debut, Colegiul notează că, în sensul principiului lucrului judecat (res

judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu

este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin

prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării

hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii

acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.

În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri

judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a

judecătorului.

Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de

dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța

competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă statuează că (1) pot

fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de

încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se

respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile

emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de

inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și

(2) că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase

irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra

fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de

atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se

soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă

hotărâre.

În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului

a fost soluționat prin decizia din hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, care a fost menținută prin decizia din 30 ianuarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

Dealtfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 10 iunie 2020 a

considerat inadmisibil recursul declarat de Oleg Potîrniche împotriva deciziei din

30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul vădește că, deși decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a căpătat irevocabilitatea în baza încheierii din 10 iunie 2020 a

Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii,

deoarece nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții

Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat hotărârea asupra

fondului cauzei, cu emiterea unei hotărâri noi.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele

formulate de Oleg Potîrniche în cererea de revizuire, or, această cale de atac

extraordinară este îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în

virtutea legii nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

4

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire depusă de Oleg Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții

Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art. 446, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg

Potîrniche împotriva încheierii din 10 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Potîrniche

împotriva Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne cu privire

la contestarea actului administrativ, reîncadrarea în funcția publică de conducere,

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5