2rh-4/20 — incasarea datoriei, a dobanzii de intarziere si a cheltuielilor de judecata

2rh-4/20 — incasarea datoriei, a dobanzii de intarziere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-4/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Guzun, L. Pruteanu și V. Buhnaci)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (judecători T. Vieru, D. Mardari și N. Vascan)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Vladimir Reus,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Zbanciuc

împotriva lui Vladimir Reus cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Vladimir Reus, reprezentat de

avocatul Alexandru Bodrug, împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 07 octombrie 2016, Vadim Zbanciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Reus cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată (f.d. 6-9, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Vadim Zbanciuc a indicat că la

02 iulie 2014, i-a împrumutat lui Vladimir Reus suma de 20 000 euro, care urma a

fi restituită până la data de 30 octombrie 2014, fapt confirmat prin recipisă, scrisă și

semnată de Vladimir Reus.

Reclamantul a invocat că la 30 octombrie 2014, Vladimir Reus a devenit

obligat să-i restituie împrumutul în mărime de 20 000 euro, pentru că nu a fost

restituit, încălcând astfel înțelegerea convenită și prevederile art. 871 alin. (1) din

Codul civil, ce stabilește că împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul

și în modul stabilit în contract.

Reclamantul a mai indicat că soluționarea prealabilă a litigiului în speța dată

nu este imperativă, prin prisma faptului că în recipisa din 02 iulie 2014 a fost stabilit

de către părți termenul scadent de restituire a împrumutului, iar respectarea acțiunilor

1

prevăzute în dispozițiile art. 871 alin. (4) din Codul civil sunt imperative pentru

creditor în cazul unui litigiu legat de contractul de împrumut în care nu a fost stabilit

termenul de restituire a împrumutului.

Astfel, reclamantul a menționat că la data de 06 aprilie 2015, lui Vladimir

Reus i-a fost expediată somație de plată a împrumutului, prin scrisoare recomandată,

atât la adresa vizei de domiciliu, cât și la adresa unde acesta de facto locuiește, care

au fost recepționate de către destinatar la data de 09 aprilie 2015 și au rămas fără

răspuns.

Reclamnatul consideră că Vladimir Reus este în întârziere de executare

începând cu data de 30 octombrie 2014, când a expirat termenul acordat pentru

restituirea împrumutului, stabilit în recipisa din 02 iulie 2014, astfel Vladimir Reus

fiind obligat și la achitarea dobânzii de întârziere în mărime de 8 841, 09 euro.

La 02 februarie 2017, reclamantul Vadim Zbanciuc a depus cerere de majorare

a cuantumului acțiunii, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul lui

Vladimir Reus a dobânzii de întârziere pentru perioada 29 septembrie 2016 –

30 ianuarie 2017 în mărime de 1 280, 55 euro (f.d. 38-39, vol. I).

La 04 octombrie 2017, reclamantul Vadim Zbanciuc a depus cerere de

majorare a cuantumului acțiunii, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul

lui Vladimir Reus a dobânzii de întârziere pentru perioada 30 ianuarie 2017 –

04 octombrie 2017 în mărime de 2 371, 51 euro (f.d. 117-118, vol. I).

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Zbanciuc

împotriva lui Vladimir Reus cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Vladimir Reus în beneficiul lui Vadim

Zbanciuc cu titlu de datorie suma de 20 000 euro, cu titlu de dobândă de întârziere

pentru perioada 30 octombrie 2014 – 04 octombrie 2017 suma de 12 493, 15 euro,

iar în total suma de 32 493, 15 euro, sau echivalentul sumei date în monedă națională

conform cursului stabilit de Banca Națională a Moldovei la ziua executării hotărârii.

S-a încasat de la Vladimir Reus în beneficiul lui Vadim Zbanciuc cu titlu de

cheltuieli de judecată: taxa de stat în mărime de 21 466, 09 lei, suma de 660 lei cu

titlu de cheltuieli de citare a pârâtului prin executor, suma de 2 870 lei cu titlu de

cheltuieli de executare a încheierii de asigurare, iar în total, suma de 24 996, 09 lei.

În rest, cerința reclamantului privind compensarea cheltuielilor de deplasare a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 151-153, vol. I).

Prin decizia din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Vladimir Reus, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, și s-a

menținut hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 62-69, vol. II).

Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Vladimir Reus, reprezentat de avocatul

Alexandru Bodrug, împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 102-109, vol. II).

La 18 noiembrie 2019, Vladimir Reus a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

2

acesteia, a deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 113-116, vol. II).

În motivarea cererii de revizuire, revizuientul Vladimir Reus a invocat

prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Revizuientul a susținut că în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au

fost audiați doi martori, care au declarat că la 02 iulie 2014, între Vadim Zbanciuc

și Vladimir Reus nu au fost stabilite relații de împrumut, deoarece după ce Vladimir

Reus a întocmit recipisa și i-a transmis-o lui Vadim Zbanciuc, acesta a plecat și nu

i-a transmis banii lui Vladimir Reus.

Revizuientul a indicat că prima instanță nu a dat nicio apreciere acestor

declarații, deși martorii au fost preîntâmpinați despre răspunderea penală ce o poartă

pentru declarații false.

Revizuientul a afirmat că după aceasta, Vadim Zbanciuc a plecat în Federația

Rusă, fiind anunțat în urmărire în legătură cu o cauză penală intentată pe numele său.

Revizuientul a relatat că la 26 octombrie 2017, pe numele lui Vadim Zbanciuc

a mai fost pornită o cauză penală, în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, care se

află în cercetare la Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun. Chișinău, unde Vadim

Zbanciuc nu se prezintă pentru a depune declarații.

Revizuientul a evidențiat că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, a

solicitat suspendarea cauzei în legătură cu efectuarea de către organul de urmărire

penală a investigațiilor referitoare la faptele de escrocherie comise de către Vadim

Zbanciuc, însă instanța de apel i-a respins solicitarea respectivă.

Revizuientul a notat că Vadim Zbanciuc a prezentat instanței de judecată

anumite înscrisuri cu încălcarea prevederilor art. 138 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, și anume copiile neautentificate în modul stabilit de legislația în

vigoare a buletinului său de identitate, a certificatului nr. 29714 din

29 septembrie 2016, a recipisei de împrumut din 02 iulie 2014, a somației de plată

din 06 aprilie 2015, a calculului dobânzii de întârziere pentru perioada

31 octombrie 2014 – 28 septembrie 2016, a ratei dobânzilor stabilite de Banca

Națională a Moldovei, a ratelor de schimb valutar ale Băncii Naționale a Moldovei,

a extrasului din Registrul bunurilor imobile din 29 septembrie 2016, a extrasului din

Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 18899 din 29 septembrie 2016 și a

procesului-verbal de sechestru din 21 octombrie 2016.

În continuare, revizuientul a relevat că la 17 aprilie 2015, a depus o plângere

penală în privința lui Vadim Zbanciuc în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, în

baza căreia Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun. Chișinău, a pornit o cauză penală,

care a fost conexată la o altă cauză penală pe numele lui Vadim Zbanciuc, și se află

în cercetare.

Aici, revizuientul a subliniat că în ședința de judecată a instanței de apel din

09 aprilie 2019, la materialele cauzei a fost anexată încheierea din 13 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost admisă plângerea avocatului

Alexandru Bodrug în interesele lui Vladimir Reus și au fost anulate ordonanțele

procurorului din cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani, din 20 aprilie 2018,

3

privind refuzul în pornirea urmăririi penale, și, respectiv, clasarea procesului penal,

precum și ordonanța procurorului ierarhic superior privind respingerea plângerii

avocatului Alexandru Bodrug în interesele lui Vladimir Reus, însă instanța de apel

nu a făcut trimitere la încheierea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana.

Revizuientul a reliefat că la 13 septembrie 2017, în scopul stabilirii

provenienței mijloacelor bănești care se pretinde că au aparținut lui Vadim Zbanciuc,

a depus o interpelare la Direcția deservire fiscală sect. Buiucani, mun. Chișinău,

solicitând eliberarea informației ce ține de venitul obținut de Vadim Zbanciuc în

perioada anilor 2012-2013.

Aici, revizuientul a punctat că prin răspunsul organului fiscal din

22 septembrie 2017, a fost informat că astfel de informații pot fi solicitate doar prin

intermediul instanței de judecată.

Astfel, revizuientul a declarat că atât în cadrul examinării cauzei în prima

instanță, cât și în instanța de apel, a solicitat ca instanța de judecată să contribuie la

adunarea probelor în sensul enunțat, pentru a demonstra că în perioada de referință

Vadim Zbanciuc nu ar fi putut să acumuleze suma de 20 000 euro, solicitări ce au

fost respinse prin încheieri protocolare.

De asemenea, revizuientul a invocat că prin ordonanța procurorului ierarhic

superior din 18 octombrie 2019, a fost anulată ordonanța procurorului din cadrul

Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani, din 17 mai 2019, privind refuzul în pornirea

urmăririi penale, fiind dispusă continuarea investigațiilor.

Verificând încheierea supusă revizuirii în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de Vladimir Reus este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 446 al Codului de procedură civilă stabilește că pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Astfel, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018 la

art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a exclus

competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire împotriva

4

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o încheiere asupra inadmisibilității.

Art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă prevede că încheierea de

inadmisibilitate nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Colegiul indică că prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme

de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Vladimir Reus,

reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug, împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 102-109, vol. II).

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărârile

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, îndepărtarea de la principiul

securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter

substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia,

hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din data de

18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, §

30).

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție nu poate fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu

este competentă de a examina cererea de revizuire formulată de Vladimir Reus.

Colegiul relevă că deși legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o

instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă, dar practica judiciară constantă, denotă că o cerere

de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele

prevăzute la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele

care nu sunt în drept să facă declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de

formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă sau în cazul în care

revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Colegiul menționează că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a

instanței de revizuire de control judiciar asupra încheierii de inadmisibilitate, iar

cererea de revizuire depusă de Vladimir Reus este declarată împotriva încheierii din

11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de

Vladimir Reus a fost declarat inadmisibil.

Respectiv, cererea de revizuire depusă de Vladimir Reus este declarată

împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 și 451 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de revizuire depusă de Vladimir Reus

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

5

În conformitate cu art. art. 269-270 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vladimir

Reus împotriva încheierii din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Zbanciuc împotriva

lui Vladimir Reus cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Maria Ghervas

judecătorul

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6