2ra-78/20 — anularea actelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-78/20 — anularea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-2273/2019
2ra-78/2020
prima instanță, Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud: C. Crețu)
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Cojocaru, S. Iorgov, B. Bîrca)
Î N C H E I E R E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Belescu, Olga Luca,
Andreea Luca, Carolina Luca, Sandu Luca, Milena Luca, reprezentați de avocatul
Cristina Ermurachi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Cara împotriva
Întreprinderii de Stat „Mina de Piatră din Mileștii Mici”, Comisiei de Privatizare a
Consiliul raional Ialoveni, Anei Belescu, Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca,
Milenei Luca și lui Sandu Luca cu privire la anularea actelor juridice și încasarea
cheltuielilor de judecată, și
la cererea reconvențională depusă de Ana Belescu, Olga Luca și Olga Luca în
interesele Andreei Luca, Carolinei Luca, Milenei Luca și lui Sandu Luca împotriva
Marinei Cara, intervenienți accesorii Consiliul r-nul Ialoveni și Întreprinderii de Stat
„Mina de Piatră din Mileștii Mici” cu privire la evacuarea forțată din imobil fără
acordarea altui spațiul locativ, obligarea de a nu îngrădi accesul în locuința situată,
repararea prejudiciului material și moral, și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 16 septembrie 2015, Marina Cara a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Mina de Piatră din Mileștii Mici”, Comisiei de Privatizare a Consiliul
raional Ialoveni, Anei Belescu, Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca, Milenei
Luca și lui Sandu Luca cu privire la anularea ordinului de ocupare a spațiului locativ
nr. 15/1P din 17 octombrie 2013 și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 6-7, vol. I).
În motivarea acțiunii reclamanta Marina Cara a indicat că bunelului său, Valeriu
Cruticov, i-a fost repartizat spațiu locativ la ÎS „Mina de Piatră din Mileștii Mici”, din
motiv că pe parcursul mai multor ani a fost încadrat în câmpul muncii ca inginer șef.
Din 2011 până la adresarea în instanță, locuiește în locuința respectivă împreună cu
familia sa. Or, a aflat că spațiul locativ cu suprafața de 44,4 m.p., situat în r-nul Ialoveni,
str. XXXXX (str. XXXXX) a fost supusă privatizării.
Reclamanta a susținut că prin ordinul fostului administrator al ÎS „Mina de Piatră
din Mileștii Mici” nr. 15/1P din 17 octombrie 2013, Anei Belescu i-a fost repartizat
1
spațiul locativ în sat. Piatra Albă. Ulterior, în temeiul hotărârii comisiei nr. 52 din 27
mai 2015, a fost dispusă transmiterea în proprietate privată a locuinței de stat în limitele
normei prevăzute de Legea privatizării fondului de locuințe, situată în r-nul Ialoveni,
XXXXX cu suprafața totală de 44,4 m.p., inclusiv suprafața locativă de 28,2 m.p., Anei
Belescu, Olgăi Luca, Carolinei Luca, Milenei Luca și lui Sandu Luca.
Reclamanta a punctat că despre hotărârea respectivă a aflat de la administrația ÎS
„Mina de piatră din Mileștii Mici”.
Reclamanta a precizat că prin emiterea ordinului menționat și hotărârii Comisiei
raionale pentru privatizarea fondului de locuințe nr. 52 din 27 mai 2015, drepturile și
interesele sale legitime au fost lezate, deoarece Anei Belescu i s-a transmis în
proprietate locuința în care ea a locuit și locuiește cu familia sa, achitând toate serviciile
comunale.
Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 15/1P din 17 octombrie 2013 cu
privire la ocuparea spațiului locativ în sat. Piatra Albă și a hotărârii Comisiei raionale
pentru privatizarea fondului de locuințe nr. 52 din 27 mai 2015.
La 25 noiembrie 2016, Ana Belescu, Olga Luca și Olga Luca, în interesele Andreei
Luca, Carolinei Luca, Milenei Luca și lui Sandu Luca au depus cerere reconvențională
împotriva Marinei Cara, intervenienți accesorii Consiliul r-nul Ialoveni și ÎS „Mina de
Piatră din Mileștii Mici” cu privire la evacuarea forțată din imobil fără acordarea altui
spațiul locativ, obligarea de a nu îngrădi accesul în locuință situată în r-nul Ialoveni,
XXXXX, repararea prejudiciului material și moral, și încasarea cheltuielilor de judecată
(f.d. 104-112, vol. I).
În motivarea cererii reconvenționale reclamanții au indicat că prin hotărârea
Consiliul raional Ialoveni nr. 52 din 27 mai 2015, le-a fost transmis în proprietate
privată, cu respectarea normelor legale privind privatizarea fondului locativ, locuința -
ap. 10, situată în r-nul Ialoveni, sat. XXXXX, cu suprafața totală de 44,4 m.p., nr.
cadastral XXXXX, însă sunt în imposibilitate de a se instala cu traiul în locuință,
deoarece aceasta este ocupată abuziv și fără temei legal de către Marina Cara.
Reclamanții au remarcat că Ana Belescu a activat în perioada 01 august 1990 - 01
septembrie 2014 în cadrul ÎS „Mina de Piatră din Mileștii Mici”, fapt confirmat prin
înscrierile din carnetul de muncă al acesteia. Anume din acest considerent, eliberându-
se spațiul locativ din căminul aflat în gestiunea ÎS „Mina de Piatră din Mileștii Mici”,
situat în r. Ialoveni, sat. Piatra Albă, str. XXXXX, ca rezultat al decesului locatarului
anterior, acesteia i-a fost acordat spre folosință acest spațiul locativ de către ÎS „Mina
de piatră din Mileștii Mici” în baza ordinului nr. 15/1 P din 17 octombrie 2013 privind
ocuparea spațiului locativ.
Au menționat că ulterior, în temeiul legislației cu privire la privatizarea fondului
locativ, Ana Belescu a depus cerere în adresa Comisiei de Privatizare a Consiliului
raional Ialoveni, care, la rândul său, examinând solicitarea ei și a setului de acte depus
corespunzător, a dispus prin hotărârea nr. 52 din 27 mai 2015 de a transmite în
proprietate privată locuința nominalizată către Ana Belescu, Olga Luca, Andreea Luca,
Carolina Luca, Sandu Luca și Milena Luca.
Reclamanții au indicat că cu toate că Ana Belescu și Olga Luca au efectuat mai
multe acțiuni în vederea intrării în posesiunea locuinței care li s-a oferit, au aflat că
aceasta este ocupată fără temei legal de către Marina Cara, iar înaintând față de aceasta
mai multe solicitări atât în formă verbală cât și scrisă, ultima nu a binevoit să elibereze
2
apartamentul, înaintând acțiune de anulare a actelor care le conferă dreptul de
proprietate asupra apartamentului.
Reclamanții au notat că dat fiind faptul că Marina Cara s-a instalat ilegal în ap.10
situat în r-nul Ialoveni, XXXXX, nr. cadastral XXXXX, care s-a aflat în gestiunea
economică a ÎS „Mina de Piatră din Mileștii Mici” și ocupă până în prezent samavolnic
spațiul locativ specificat, aceasta urmează a fi evacuată fără acordarea unui alt spațiul
locativ.
Reclamanții au conchis că reieșind din caracterul echității și condiția reparării
rezonabile, precum și întru compensarea consecințelor acțiunilor nelegitime exercitate
pe perioada anilor 2013-2016, este indispensabil ca Marina Cara, să repare și
prejudiciul cauzat ca urmare a imposibilității de a se folosi de spațiul locativ care le-a
fost atribuit, fiind astfel impuse de a închiria o altă locuință, cu achitarea lunară a chiriei.
Au solicitat evacuarea Marinei Cara din ap.XXXXX, situat în r-nul Ialoveni, sat.
Piatra Albă, str. XXXXX, cu suprafața totală de 44,4 m.p., nr. cadastral XXXXX, care
este proprietate privată a Anei Belescu, Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca,
Milenei și lui Sandu Luca, fără acordarea altui spațiul locativ; obligarea Marinei Cara
de a nu îngrădi accesul Anei Belescu, Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca,
Milenei și lui Sandu Luca la locuința situată în r-nul. Ialoveni, sat. Piatra Albă, str.
XXXXX, cu suprafața totală de 44,4 m.p., care este proprietate privată a Anei Belescu,
Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca, Milenei și lui Sandu Luca; încasarea din
contul Marinei Cara în beneficiul lor a prejudiciului cauzat prin închirierea unei alte
locuințe în mărime de 1000 de lei/ lunar pentru perioada noiembrie 2013; încasarea din
contul Marinei Cara în beneficiul lor a economisirii de care a beneficiat pentru folosirea
locuinței în mărime de 800 de lei/ lunar începând cu noiembrie 2013; încasarea din
contul Marinei Cara în beneficiul lor a prejudiciului moral cauzat prin imposibilitatea
de a se folosi de locuința lor spre folosință și proprietate a câte 20000 de lei pentru
fiecare precum și încasarea din contul Marinei Cara în beneficiul lor a cheltuielilor de
judecată.
La 21 noiembrie 2017, Marina Cara a depus cerere de concretizare a pretențiilor,
prin care a solicitat anularea ordinului de ocupare a spațiului locativ nr. 15/1P din 17
octombrie 2013, hotărârii Comisiei raionale pentru privatizarea fondului de locuințe nr.
52 din 27 mai 2015 și a contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a
locuinței proprietate privată din 28 februarie 2017, cu radierea înscrisului din Registru
bunurilor imobile, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 178-179, vol. I).
Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Marina Cara; a fost anulat ordinul cu privire la
ocuparea spațiului locativ nr. 15/1P din 17 octombrie 2013, emis de ÎS „Mina de piatră
din Mileștii Mici” a locuinței pe numele Anei Belescu din str. XXXXX, amplasată în
r-nul Ialoveni, com. Mileștii Mici, sat. Piatra Albă; a fost anulată hotărârea Comisiei
raionale pentru privatizarea fondului de locuințe în cadrul Consiliului raional Ialoveni
nr. 52 din 27 mai 2015 „Cu privire la transmiterea în proprietate privată a locuinței de
stat în mod gratuit cet. Belescu Ana, Luca Olga, Luca Andreea, Luca Carolina, Luca
Sandu și Luca Milena, cu suprafața totală de 44,4 m.p., situat în com. Mileștii Mici, sat.
Piatra Albă, r-nul Ialoveni, str. XXXXX”; a fost anulat contractul nr. 2426 din 28
februarie 2017 de vânzare-cumpărare, transmitere- primire a locuinței în proprietate
privată a locuinței cu suprafață totală de 44,4 m.p., amplasată pe adresa com. Mileștii
3
Mici, sat. Piatra, r-nul Ialoveni str. XXXXX, în proprietate privată încheiat între Ana
Belescu, Olga Luca, Andreea Luca, Carolina Luca, Sandu Luca și Milena Luca și
Consiliul raional Ialoveni, în persoana lui Dimitriu Anatolie; părțile au fost aduse în
poziția inițială; a fost încasat în mod solidar de la Ana Belescu și Olga Luca în
beneficiul Marinei Cara cheltuielile de judecată în sumă de 3 200 de lei. În rest, acțiunea
Marinei Cara, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată, acțiunea reconvențională
depusă de Ana Belescu, Olga Luca și Olga Luca în interesele Andreei Luca, Carolinei
Luca, Milenei Luca și lui Sandu Luca, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Marina Cara; a fost admis apelul declarat de reprezentantul apelanților Ana
Belescu, Olga Luca, Andreea Luca, Carolina Luca, Milena Luca și Sandu Luca,
avocatul Cristina Ermurachi și a fost casată hotărârea din 25 octombrie 2018 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în partea admiterii parțiale a cererii de chemare
în judecată depusă de Marina Cara și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre de
respingere a cerințelor Marinei Cara cu privire la anularea ordinului cu privire la
ocuparea spațiului locativ nr. 15/1P din 17 octombrie 2013 emis de ÎS „Mina de piatră
din Mileștii Mici” a locuinței pe numele Anei Belescu de pe adresa str. XXXXX,
amplasată în r-nul Ialoveni, com. Mileștii Mici, sat. Piatra Albă; anularea hotărârii
Comisiei raionale pentru privatizarea fondului de locuințe în cadrul Consiliului raional
Ialoveni nr. 52 din 27 mai 2015 „Cu privire la transmiterea în proprietate privată a
locuinței de stat în mod gratuit cet. Belescu Ana, Luca Olga, Luca Andreea, Luca
Carolina, Luca Sandu și Luca Milena, cu suprafața totală de 44, 4 m.p., situat în com.
Mileștii Mici, sat. Piatra Albă, r-nul Ialoveni, str. XXXXX”; anularea contractului nr.
2426 din 28 februarie 2017 de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în
proprietate privată a locuinței cu suprafața totală de 44,4 m.p., amplasată pe adresa com.
Mileștii Mici sat. Piatra, r-nul Ialoveni, str. XXXXX, în proprietate privată încheiat
între Ana Belescu, Olga Luca, Andreea Luca, Carolina Luca, Sandu Luca și Milena
Luca și Consiliul raional Ialoveni, în persoana lui Dimitriu Anatolie; aducerea părților
în poziția inițială și încasarea în mod solidar de la Ana Belescu și Olga Luca în
beneficiul Marinei Cara cheltuielile de judecată în sumă de 3 200 de lei, iar în rest
hotărârea primei instanțe în partea respingerii celorlalte capete din acțiunea inițială a
fost menținută; a fost casată hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni în partea respingerii acțiunii reconvenționale și în această parte a fost
emisă o nouă hotărâre prin care a fost dispusă evacuarea forțată a Marinei Cara, fără
acordarea altui spațiul locativ, din imobilul situat în r-nul Ialoveni, com. Mileștii Mici,
sat. Piatra Albă, r. Ialoveni, str. XXXXX; a fost obligată Marina Cara să nu îngrădească
accesul Anei Belescu, Olgăi Luca, Andreei Luca, Carolinei Luca, Milenei Luca și lui
Sandu Luca, în locuința situată în r-nul. Ialoveni, com. Mileștii Mici, sat. Piatra Albă,
r-nul Ialoveni, str. XXXXX. În rest, acțiunea reconvențională, a fost respinsă. Totodată,
a fost încasat de la Marina Cara în beneficiul Anei Belescu cheltuielile de asistență
juridică în sumă de 7 000 de lei.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că ordinul de repartiție,
este unicul temei pentru instalare în încăperea de locuit repartizată.
Totodată, instanța de apel a menționat că ordinul de repartiție poate fi anulat în
baza temeiurilor prevăzute expres de art. 51 din Codul cu privire la locuințe.
4
În litigiul dedus judecății, prin acțiunea inițială, Marina Cara a pretins că drepturile
sale și a familiei au fost lezate, deoarece Anei Belescu i s-a transmis în proprietate
locuința în care a locuit și locuiește cu familia sa, precum și achitată toate serviciile
comunale.
Așadar, având în vedere că Marina Cara nu deține un ordin de repartiție conform
prevederilor art. 51 din Codul cu privire la locuințe, instanța de apel a conchis că viza
de reședință a Marinei Cara pe care o deține în apartamentul situat în r-nul Ialoveni, sat.
Piatra Albă, str. XXXXX, nu îi oferă dreptul de folosință a bunului imobil care aparține
altor persoane.
Mai mult ca atât, pct. 88 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate
și evidența locuitorilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 125
din 18 februarie 2013, statuează că înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la
reședință are drept scop evidența locuitorilor Republicii Moldova și nu stabilește
drepturile acestora asupra locuinței.
De asemenea, ținând cont de prevederile art. 55, 57 din Codul cu privire la
locuințe, instanța de apel a conchis că Marina Cara nu poate fi considerată membră a
familiei chiriașului, or aceasta nu a făcut dovada faptului că a locuit permanent
împreună cu Valeriu Cruticov și a dus împreună cu acesta o gospodărie comună, cu atât
mai mult că la materialele cauzei lipsesc careva înscrisuri care ar confirma
consimțământul membrilor familiei lui Valeriu Cruticov sau al acestuia pentru instalare
în încăperea de locuit a Marinei Cara.
Instanța de apel a relevat că nu poate fi reținut argumentul Marinei Cara că a
achitat serviciile comunale ce se confirmă prin facturile pentru serviciile comunale, ori
aceste facturi sunt eliberate pe numele lui Valeriu Cruticov și nu probează faptul că
anume Marina Cara a efectuat plata pentru aceste servicii.
Pe cale de consecință, instanța de apel a relevat că Marina Cara nu deține nici un
drept legal asupra ap. XXXXX, situat în r-nul Ialoveni, sat. XXXXX, cu suprafața totală
de 44,4 m.p. și prin urmare nu poate solicita anularea ordinului cu privire la ocuparea
spațiului locativ nr. 15/1P din 17 octombrie 2013.
De asemenea, instanța de apel a statuat că este neîntemeiată și solicitarea Marinei
Cara cu privire la anularea hotărârii Comisiei raionale pentru privatizarea fondului de
locuințe nr. 52 din 27 mai 2015, deoarece prin această hotărâre Marinei Cara nu i-a fost
lezat nici un drept, ținând cont de faptul că ultima nu deține nici dreptul de posesie și
nici dreptul de proprietate asupra bunului imobil vizat în hotărârea nr. 52 din 27 mai
2015.
În final, instanța de apel a menționat că Marian Cara solicitând și anularea
contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate
privată nr. 2426 din 28 februarie 2017, încheiat între Unitatea Administrativ Teritorială
r-nul Ialoveni, Ana Belescu, Olga Luca și copiii minori Andreea Luca, Carolina Luca,
Sandu Luca și Milena Luca, cu radierea din registrul bunurilor imobile la OCT Ialoveni
a înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în
proprietate privată nr. 2426 din 28 februarie 2017 în privința bunului imobil din r-nul
Ialoveni, s. Piatra Alba str. XXXXX, nu a indicat în baza cărui temei legal solicită
nulitatea contractului menționat.
Cu referire la acțiunea reconvențională, instanța de apel a reținut că Ana Belescu
și Olga Luca, care acționează din nume propriu și în calitate de reprezentant legal al
5
copiilor minori Andreea Luca, Carolina Luca, Sandu Luca și Milena Luca, au dobândit
dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra locuinței din r-nul Ialoveni, sat.
Piatra Alba str. XXXXX, iar Marina Cara, în lipsa temeiului legal și fără ordin de
repartiție locuiește în acel imobil.
În această conjunctură, instanța de apel a conchis ca fiind întemeiată cererea Anei
Belescu și Olgăi Luca în interesele Andreei Luca, Carolinei Luca, Milenei Luca și lui
Sandu Luca cu privire la evacuarea Marinei Cara din ap. XXXXX, situat în r- nul
Ialoveni, sat. Piatra Albă, str. XXXXX, cu suprafața totală de 44,4 m.p., fără acordarea
altui spațiul locativ, cu obligarea acesteia de a nu crea obstacole în exercitarea deplină
a atributelor dreptului de proprietate.
La 12 iulie 2017 Marina Cara a declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2019
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a
deciziei instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse
și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii
inițiale.
Prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost
considerat inadmisibil recursul declarat de Marina Cara, împotriva deciziei din 23 mai
2019 a Curții de Apel Chișinău.
La 28 octombrie 2019, Ana Belescu, Olga Luca, Andreea Luca, Carolina Luca,
Sandu Luca, Milena Luca, reprezentați de avocatul Cristina Ermurachi, a declarat
recurs împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
casarea în partea respingerii cerințelor de încasare a prejudiciului material și moral.
În motivarea recursului au indicat că consideră neîntemeiate actele judecătorești
emise de instanțele ierarhic inferioare în partea cerințelor de încasare a prejudiciului
material și moral, urmare a examinării superficiale a cauzei, fără a reține spre examinare
argumentele și probele prezentate în susținerea pretențiilor, precum și au aplicat și
interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței, nu a fost aplicată legea
care trebuia să fie aplicată, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe
care instanța li-a considerat constate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.
Examinând admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin.
(4) Cod de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte
mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată
publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.
Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată
trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost
reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul
procedurilor judiciare.
Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără
îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a
principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli
6
să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16,
Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară
este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca
principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008,
parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).
Instanța de recurs observă că pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel,
recurenții au beneficiat de serviciile avocatului Cristina Ermurachi.
Din materialele dosarului rezultă că, reprezentantul recurenților, avocatul Cristina
Ermurachi a fost prezent la pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel. Iar, la
14 iunie 2019, decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe
pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că în data de 19 iunie 2019 decizia
integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 78, Vol. III),
iar la 28 iunie 2019 Judecătoria Hîncești, sediul Central a recepționat dosarul civil de
la Curtea de Apel Chișinău în acord cu art. 396 Cod de procedură civilă.
Revenind la verificarea respectării art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție notează că conform explicațiilor reprezentantului recurenților, avocatul
Cristina Ermurachi, aceasta a recepționat decizia integrală a instanței de apel în data de
16 septembrie 2019 și la 28 octombrie 2019 a depus cererea de recurs.
La caz, instanța de recurs reține că în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie
2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului a considerat că a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate
de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu
promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa
cu privire la evoluția procedurilor sale.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că reprezentantul recurenților în data de 02 iulie
2019 a adresat cerere Judecătoriei Hîncești, sediul Central, prin care a solicitat
eliberarea documentelor executorii pe cauza nominalizată (f.d. 84, Vol. III), moment în
care a dispus de posibilitatea de a lua cunoștință cu decizia motivată, în cazul în care
susține că nu a recepționat decizia integrală.
După cum s-a menționat, în data de 16 iunie 2019, decizia din 23 mai 2019 a Curții
de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de
judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica
hotărâri, după numărul dosarului 02-2a-23045-09112018.
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-
menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută expres
în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești
pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10
octombrie 2017.
Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de
judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
7
pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,
hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante
pentru justițiabili.
Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost
mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea
judecătorească după numele părților pe dosar.
În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat
de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.
Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în transmiterea
documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de
autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.
Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, conform unei jurisprudențe
constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție
pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la
cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie
2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) Cod
de procedură civilă, prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile
de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței
judecătorești.
Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire la
veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că la 16 iunie 2019 a fost plasată
decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus-citată.
În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul
că, recurenții au fost reprezentați de avocatul Cristina Ermurachi, care este persoană
abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să
acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apere în fața unei instanțe
judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lui. Astfel, acesta
a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute
de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel,
acesta a cunoscut prevederile art. 434 Cod de procedură civilă și modalitatea de
publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste reguli să fie
aplicate.
Având în vedere cele menționate supra, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, termenul de
declarare a recursului a început să curgă din 16 iunie 2019 și a expirat în data de 16
august 2019.
Contrar celor stabilite, instanța de recurs învederează că, recursul a fost înregistrat
în grefa Curții Supreme de Justiție la 28 octombrie 2019.
Exigențele cuprinse în art. 434 alin. (2) Cod de procedură civilă, prevăd că,
omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție
de la regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs
subliniază că, instanța de apel a publicat în mod eficient decizia, iar lipsa unor acțiuni
concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei
8
instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs demonstrează că,
recurenți și reprezentantul acestora nu au depus suficientă diligență într-un timp
rezonabil pentru a afla motivele ce au stat la baza emiterii deciziei (cauza Karakutsya
versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).
Instanța de judecată consideră că, nerespectarea termenului de declarare a
recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurenților și a
reprezentantului acestora.
În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, situații similare au fost deja
examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53),
Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus
Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui
motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural,
instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces
echitabil.
Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs constată că recurenții au
depus cererea de recurs în afara termenului de 2 luni prevăzut în art. 434 alin. (1) Cod
de procedură civilă.
În atare situație și în conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă,
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu
omiterea termenului de declarare prevăzut la articolul 434.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Ana Belescu, Olga Luca, Andreea Luca, Carolina Luca,
Sandu Luca, Milena Luca, reprezentați de avocatul Cristina Ermurachi, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. b), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Belescu, Olga Luca, Andreea
Luca, Carolina Luca, Sandu Luca, Milena Luca, reprezentați de avocatul Cristina
Ermurachi, împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
9