3ra-1160/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1160/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1160/19

prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (Cristina Botnaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Alexandru Gheorghieș, Eugeniu Bejenaru, Aurelia Toderaș)

DECIZIE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Vera Caldare,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, plata compensației, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică și

s-a menținut hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

central, prin care s-a respins acțiunea depusă de Vera Caldare,

constată:

La 16 ianuarie 2018, Vera Caldare a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” (în continuare SCT Soroca al DC al IP „ASP”) cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris în Registrul bunurilor

imobile, plata compensației, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin dispoziția primarului com. Bulboci

nr. 85 din 11 octombrie 2000 i s-a atribuit lotul de teren cu suprafața de xxxxx ha

în hotarele indicate în planul cadastral.

La 16 octombrie 2000, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului

asupra pământului menționat supra, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx.

Ulterior, acest teren a fost transmis în arendă unul lider local.

Intenționând să înstrăineze terenul s-a adresat la organul cadastral cu cerere

privind eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile, unde a aflat despre

1

interdicția aplicată asupra imobilului prin procesul-verbal de sechestru din 15 iulie

2002 și titlul de executare nr. 7-229 din 23 martie 1998.

Conform titlului de executare a fost aplicat sechestrul asupra bunurilor

imobile ale debitorului Întreprinderea Individuală „Caldare”, membri ai cărora sunt

Caldare Sava Tudor și Caldare Vera Ion cu adresa de domiciliu în s. Yyyyy,

județul Soroca în contul datoriei în sumă de 22 461 de lei și a taxei de stat în

cuantum de 673,73 de lei în beneficiul creditorului Societatea pe Acțiuni „Livada”

din mun. Chișinău.

Nefiind de acord cu înscrierea interdicțiilor asupra imobilului, la 13 noiembrie

2017, a adresat SCT Soroca al DC al IP „ASP” cerere prealabilă, în care a

menționat că titlul executoriu privind aplicarea sechestrului asupra lotului de teren

este întocmit în privința altui debitor, și anume Vera Caldare, locuitoare a

s. Yyyyy, r-nul Soroca.

Înscrierea sechestrului asupra lotului de teren agricol, înregistrat cu numărul

cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx, amplasat în extravilanul s. Xxxxx, r-nul

Soroca, ce-i aparține ei, locuitoare a s. Xxxxx, r-nul Soroca, constituie un abuz în

serviciu și este efectuată cu încălcarea Legii cadastrului bunurilor imobile.

Prin cererea prealabilă a solicitat încetarea acțiunilor abuzive de ținere sub

sechestru a lotului de teren nominalizat, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 SCT Soroca

al DC al IP „ASP” a respins cererea prealabilă, motivând că interdicțiile au fost

înscrise în Registrul bunurilor imobile în baza procesului-verbal de sechestru

întocmit de executorul judecătoresc și pot fi radiate doar în baza încheierii privind

anularea măsurilor de executare.

Răspunsul SCT Soroca al DC al IP „ASP” îl consideră ilegal și neîntemeiat,

fiind emis contrar prevederilor art. 11 alin. (8) din Legea cadastrului bunurilor

imobile.

Or, la înscrierea sechestrului în Registrul bunurilor imobile, registratorul era

obligat să verifice cu certitudine actele cadastrale și actele de identitate ale

debitorilor, pentru a nu comite abuzuri sau cel puțin neglijență în executarea

procesului-verbal al executorului judecătoresc cu privire la punerea sechestrului

respectiv, iar șeful întreprinderii să verifice acțiunile subalternului său.

Vera Caldare a solicitat obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să corecteze

greșelile comise, cu radierea sechestrului din Registrul bunurilor imobile aplicat

asupra lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx,

amplasat în extravilanul s. Xxxxx, r-nul Soroca, ce-i aparține; compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 08 februarie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a

depus cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor,

indicând totodată în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu (f.d. 18-21).

În motivarea cererii a notat că, prezenta acțiune este depusă în temeiul Legii

contenciosului administrativ, deoarece înscrierea fără temei în Registrul bunurilor

imobile a sechestrului asupra lotului de teren ce-i aparține Verei Caldare este

asimilată cu un act administrativ cu caracter individual, care afectează dreptul de

proprietate al acesteia.

2

Avocatul Boris Onică a solicitat obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să

corecteze greșelile comise, cu radierea sechestrului din Registrul bunurilor imobile

aplicat asupra lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx,

amplasată în extravilanul s. Xxxxx, r-nul Soroca, ce aparține cet. Caldare Vera Ion,

locuitoare a s. Xxxxx, r-nul Soroca; compensarea cheltuielilor de judecată.

La 11 iunie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a depus

cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor (f.d.65-66).

În motivarea cererii a indicat că, din cauza acțiunilor ilegale ale SCT Soroca

al DC al IP „ASP”, Vera Caldare nu-și poate realiza deplin dreptul de proprietate,

în special dreptul de dispoziție asupra bunului imobil ce-i aparține.

Din cauza comportamentului de rea-credință al SCT Soroca al DC al

IP „ASP” a fost tergiversată examinarea în fond a litigiului.

Aceste circumstanțe i-au cauzat Verei Caldare un prejudiciu moral, pe care îl

estimează la suma de 5 000 de lei, deoarece nemotivat este hărțuită și înjosită de

către SCT Soroca al DC al IP „ASP”, fiind nevoită să se adreseze și cu acțiune în

judecată.

În temeiul articolului 50 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile,

urmează să beneficieze din partea SCT Soroca al DC al IP „ASP” de o

compensație pentru prejudiciul cauzat prin sechestrarea ilegală a lotului de teren,

respingerea cererii prealabile și radierea benevolă a interdicțiilor aplicate.

Avocatul Boris Onică a solicitat suplimentar încasarea din contul SCT Soroca

al DC al IP „ASP” în beneficiul Verei Caldare a compensației în sumă de 5 000 de

lei, în temeiul articolului 50 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, și a

sumei de 5 000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral.

Prin încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a scos

de pe rol, în conformitate cu art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată depusă de Vera Caldare împotriva SCT Soroca al DC al

IP „ASP”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material și moral, și

compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a explicat reclamantei că, pentru rezolvarea problemei ridicării/anulării

măsurilor de asigurare – sechestrul, este necesar în prealabil să se adreseze cu o

astfel de cererea către executorul judecătoresc care a aplicat măsura de asigurare

sau în instanța de judecată cu acțiune privind anularea/ridicarea sechestrului, în

condițiile prevăzute de Codul de executare, iar în cazul în care va prezenta actul

solicitat în vederea radierii înscrierii despre sechestru și va avea din nou refuz, se

va putea adresa instanței competente cu o nouă cerere (f.d. 93-95 recto-verso).

Prin decizia din 05 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul

depus de Vera Caldare și s-a casat încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul central, cu restituirea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe

(f.d. 110-112).

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central

s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Vera

Caldare (f.d. 148, 155-158 recto-verso).

Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică și s-a menținut hotărârea

din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central (f.d. 189, 190-196).

3

La 26 iulie 2019, Vera Caldare a depus prin intermediul oficiului poștal

recurs prealabil împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în contencios

administrativ (f.d. 198-200, 201, 211-213, 214).

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând că instanțele inferioare au dat o apreciere greșită normelor legale și în

mod eronat au conchis că cererea de chemare în judecată urma a fi depusă în baza

Codului de executare.

La 02 octombrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de Vera

Caldare, completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit examinarea

recursului în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul depus de Vera Caldare, a casa

integral decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 28

decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central, cu emiterea unei decizii noi,

prin care să fie admisă parțial acțiunea depusă de Vera Caldare, din următoarele

motive.

La 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul

257 alin. (1) al acesteia.

Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ statuează că, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea

materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii

actului administrativ, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că, prin dispoziția primarului com. Bulboci

nr. 85 din 11 octombrie 2000, cet. Caldare Vera Ivanovna i-a fost atribuit în

proprietate privată lotul de teren agricol cu suprafața de xxxxx ha în hotarele

indicate în plan (f.d. 7).

La 16 octombrie 2000, în baza dispoziției primarului com. Bulboci nr. 85 din

11 octombrie 2000, cet. Caldare Vera Ivanovna i-a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului asupra pământului – lotul de teren cu suprafața de xxxxx

ha, cu numărul cadastral xxxxx (f.d. 7).

4

Din extrasul Registrului bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor se

atestă că, la 10 decembrie 2000, în Registru a fost înscris dreptul de proprietate al

cet. Caldare Vera Ivanovna asupra lotului de teren cu suprafața de xxxxx ha, cu

numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca,

dobândit în baza titlului de autentificare a dreptului asupra pământului din 16

octombrie 2000 (f.d. 6).

Totodată, la 02 decembrie 2016, la subcapitolul III partea a II „interdicții” din

Registru a fost înregistrat sechestrul asupra bunului imobil, în baza procesului-

verbal fără număr din 15 iulie 2002 (f.d. 6).

Conform procesului-verbal de sechestru încheiat la 15 iulie 2002, executorul

judecătoresc Vasile Ițco a sechestrat bunul imobil amplasat în s. Yyyyy, ce

aparține lui Caldare Sava Tudor și Caldare Vera Ion, precum și cota echivalentă de

teren (f.d. 8, 40).

Procesul-verbal de sechestru a fost întocmit în procedura de executare silită

intentată în baza titlului executoriu nr. 7-229 din 23 martie 1998 împotriva

debitorului Întreprinderea Individuală „Caldare” din s. Yyyyy, jud. Soroca privind

încasarea în beneficiul Societății pe Acțiuni „Livada” din mun. Chișinău a datoriei

în sumă de 22 461 de lei și taxei de stat în cuantum de 673,73 de lei.

Sechestru pe imobilul menționat a fost aplicat fără prezența gospodarilor

Caldare Sava Tudor și Caldare Vera Ion, deoarece erau plecați după hotarele

Republicii Moldova.

Prin nota-informativă din 18 iulie 2002, cu numărul de ieșire 261, Oficiul de

executare a deciziilor judecătorești de sector Soroca a informat Organul Cadastral

teritorial Soroca că imobilul situat în s. Yyyyy, jud. Soroca, ce aparține lui Caldare

Sava Tudor și Caldare Vera Ion este sechestrat, solicitând stoparea oricăror

operațiuni de vânzare-cumpărare (f.d. 41).

La 13 noiembrie 2017, Vera Caldare și reprezentantul acesteia, avocatul Boris

Onică au depus la SCT Soroca al DC al IP „ASP” cerere prealabilă, prin care au

solicitat încetarea acțiunilor abuzive de ținere sub sechestru ilegal a imobilului cu

numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx, amplasat în extravilanul s. Xxxxx,

r-nul Soroca; compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 1 200

de lei și repararea prejudiciului moral în cuantum de 1 500 de lei (f.d. 4).

În argumentarea cererii prealabile a fost invocat că, titlul executoriu privind

aplicarea sechestrului asupra lotului de teren este întocmit în privința altui debitor,

și anume Vera Caldare, locuitoare a s. Yyyyy, r-nul Soroca.

Înscrierea sechestrului asupra lotului de teren agricol, cu numărul cadastral

xxxxx și suprafața de xxxxx, amplasat în extravilanul s. Xxxxx, r-nul Soroca, ce-

i aparține Verei Caldare, locuitoare a s. Xxxxx, r-nul Soroca, constituie un abuz în

serviciu și s-a efectuat cu încălcarea Legii cadastrului bunurilor imobile.

Prin răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 SCT Soroca

al DC al IP „ASP” a respins cererea prealabilă, motivând că interdicțiile au fost

înscrise în Registrul bunurilor imobile în baza procesului-verbal de sechestru

întocmit de executorul judecătoresc și pot fi radiate doar în baza încheierii privind

anularea măsurilor de executare (f.d. 10).

Manifestându-și dezacordul cu înscrierea sechestrului asupra imobilului și cu

răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 SCT Soroca al DC al

IP „ASP”, Vera Caldare a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ, solicitând obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP”

5

să corecteze greșelile comise, cu radierea sechestrului din Registrul bunurilor

imobile aplicat asupra lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

xxxxx, amplasat în extravilanul s. Xxxxx, r-nul Soroca, ce-i aparține cu drept de

proprietate; încasarea compensației în sumă de 5 000 de lei, în temeiul articolului

50 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, a sumei de 5 000 de lei cu titlu

de compensare a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În probarea poziției sale procesuale, Vera Caldare a prezentat certificatul

nr. 228 din 08 iunie 2018 eliberat de Primăria s. Yyyyy, r-nul Soroca, prin care se

confirmă că cet. Sava Caldare este locuitor al s. Yyyyy, r-nul Soroca și este

deținătorul Întreprinderii Individuale „Caldare Sava”, iar soția acestuia, xxxxx,

locuitoare a s. Yyyyy, r-nul Soroca, a decedat la xxxxx (f.d. 68).

Prin certificatul nr. 229 din 08 iunie 2018, Primăria s. Yyyyy, r-nul Soroca a

confirmat că cet. Caldare Sava, domiciliat în s. Yyyyy, r-nul Soroca deține cotă de

teren amplasată în această localitate, cu suprafața de xxxxx, iar soția defunctă

xxxxx nu a fost deținătoare de cotă de teren agricol (f.d. 68).

Conform certificatului nr. 196 din 08 iunie 2018 eliberat de Primăria

com. Xxxxx, r-nul Soroca, Caldare Vera este locuitoare a acestei localități și nu are

înregistrată în localitate Întreprindere Individuală cu denumirea „Caldare Sava”

(f.d. 71).

Potrivit certificatului nr. 197 din 08 iunie 2018 eliberat de Primăria

com. Xxxxx, r-nul Soroca, Caldare Vera, domiciliată în satul Lugovoe, este

deținătoare de cotă de teren, cu suprafața de xxxxx ha, identificată prin numărul

cadastral xxxxx (f.d. 72).

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Soroca,

sediul central prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a respins integral acțiunea

depusă de Vera Caldare (f.d. 148, 155-158 recto-verso).

Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică și s-a menținut hotărârea

din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central (f.d. 189, 190-196).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel

Bălți și al hotărârii din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că, instanțele inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat

legea materială ce guvernează raportul material litigios și au apreciat greșit

materialul probator administrat, iar drept consecință au adoptat soluții greșite.

Judecând prezenta cauză atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au

determinat toate componentele acțiunii, și în special obiectul acțiunii și temeiurile

acesteia. Or, reieșind din acestea urma a fi stabilit obiectul probațiunii,

circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se

justifică pretențiile și obiecțiile Verei Caldare.

Sub acest aspect se atestă că, depunând cererea de chemare în judecată,

completată și concretizată pe parcursul examinării cauzei, Vera Caldare,

reprezentată de avocatul Boris Onică a invocat că „… prezenta acțiune este depusă

în temeiul Legii contenciosului administrativ, deoarece înscrierea fără temei în

Registrul bunurilor imobile a sechestrului asupra lotului de teren ce-i aparține este

asimilată cu un act administrativ cu caracter individual, ce-i afectează dreptul de

proprietate” (f.d. 18-21).

6

Astfel, „… la înscrierea sechestrului în Registrul bunurilor imobile,

registratorul era obligat să verifice cu certitudine actele cadastrale și actele de

identitate ale debitorilor, pentru a nu comite abuzuri sau cel puțin neglijență în

executarea procesului-verbal al executorului judecătoresc cu privire la punerea

sechestrului respectiv, iar șeful întreprinderii să verifice acțiunile subalternului

său”.

În acest sens sunt imperioase prevederile articolului 3 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care era în vigoare în

perioada pertinentă speței și care statuau că, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual,

prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui

terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul

prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile

specificate la lit. a) și b).

Rezoluția (77) 31 cu privire la protecția individului față de actele autorităților

administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28

septembrie 1997, prevede că actul administrativ reprezintă manifestarea juridică

unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități

publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul

administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul

exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile

sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în

cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Reieșind din natura revendicărilor formulate de Vera Caldare, acestea

formează obiectul controlului judecătoresc al raporturilor juridico-publice,

deoarece răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 SCT Soroca

al DC al IP „ASP” rezultă din forma juridică de activitate a organului cadastral,

care este o autoritate publică, iar înscrierea sechestrului și refuzul de a radia

înscrierea din Registrul bunurilor imobile este o manifestare unilaterală de voință

juridică a autorității publice, efectuată în cadrul exercitării atribuțiilor.

Prin urmare, în condițiile din speță, prima instanță și instanța de apel în mod

eronat au constatat că „… soluționarea chestiunii cu privire la ridicarea

sechestrului urma a fi rezolvată la prezentarea încheierii executorului judecătoresc

care a aplicat sechestru, sau în baza încheierii de anulare a măsurilor de

asigurare/ridicarea sechestrului, care se face în condițiile Codului de executare…”.

Or, în condițiile din speță, Vera Caldare nu a contestat acțiunile executorului

judecătoresc, ci ale registratorului organului cadastral, care în opinia sa a admis

greșeli la înscrierea sechestrului în Registrul bunurilor imobile.

Prin procesul-verbal de sechestru din 15 iulie 2002, executorul judecătoresc

Vasile Ițco a sechestrat bunul imobil amplasat în s. Yyyyy, ce aparține lui Caldare

Sava Tudor și Caldare Vera Ion, precum și cota echivalentă de teren (f.d. 8, 40).

Însă, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea

tranzacțiilor, în baza procesului-verbal fără număr din 15 iulie 2002 în Registru

bunurilor imobile a fost înscris/notat sechestrul asupra bunului imobil lotul de

teren cu suprafața de xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în

extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca, ce aparține cu drept de proprietate al

cet. Caldare Verei Ivanovna (f.d. 6).

7

În atare circumstanțe este în afara oricărui dubiu rezonabil că, registratorul

Oficiului Cadastral Teritorial Soroca a înscris în Registrul bunurilor imobile

sechestrul asupra altui bun decât cel ce constituie obiectul procesului-verbal fără

număr din 15 iulie 2002 întocmit de executorul judecătoresc Vasile Ițco.

Acest fapt constituie o greșeală a registratorului Oficiului Cadastral Teritorial

Soroca, deoarece conform pct. 4 din Regulamentul registratorului, anexa nr. 3 la

Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998, registratorul este

nepărtinitor și independent în activitatea sa și se conduce de Constituția Republicii

Moldova, Legea cadastrului bunurilor imobile, alte acte legislative și normative, de

prezentul Regulament, precum și de statutul întreprinderii specializate în cadastru.

Potrivit articolului 12 alin. (8) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998 (în redacția în vigoare perioadei pertinente speței),

registratorul din cadrul oficiului cadastral teritorial are următoarele atribuții:

a) solicită documentele necesare includerii în cadastru a datelor despre bunul

imobil și drepturile asupra lui;

b) decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau modificării înscrierii în

registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau modificarea înscrierii

respective;

c) eliberează extrase din registrul bunurilor imobile;

d) în cazul depistării unor înscrieri greșite în registrul bunurilor imobile,

pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită

Întreprinderii Specializate în Cadastru înaintarea cererii în instanța de judecată

pentru radierea sau corectarea acestora;

e) corectează, în modul stabilit la art.38, greșelile din registrul bunurilor

imobile;

f) exercită alte atribuții conform legislației în vigoare.

Conform articolului 29 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998 (în redacția în vigoare la momentul înscrierii

grevării în Registrul bunurilor imobile – 02 decembrie 2016), documentele

prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor

prezentei legi și ale altor acte normative. Documentele prezentate pentru

înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conțină descrierea

lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce

urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare,

iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial.

Articolul 32 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998 (în redacția în vigoare la 02 decembrie 2016) prescria la alineatul (1) că,

organul cadastral teritorial este obligat să verifice dacă documentele prezentate

pentru înregistrare corespund exigențelor prezentei legi și ale altor acte normative.

Din coroborarea normelor legale citate mai sus rezultă obligația pozitivă a

registratorului Oficiului Cadastral Teritorial Soroca de a verifica dacă actele

prezentate de executorul judecătoresc Vasile Ițco pentru înscrierea/înregistrarea

grevării în Registrul bunurilor imobile corespund legislației în vigoare, dacă permit

identificarea bunului imobil grevat și numelui titularului acestui bun.

În exercițiul atribuțiilor sale de funcție, registratorul din cadrul Oficiului

Cadastral Teritorial Soroca trebuia să depună maximă diligență la executarea

procesului-verbal de sechestru întocmit la 15 iulie 2002 de executorul judecătoresc

Vasile Ițco. Registratorul trebuia să identifice exact bunul imobil asupra căruia

8

înscrie sechestrul în Registrul bunurilor imobile și să stabilească fără echivoc

titularul dreptului de proprietate al acestui bun.

În speță, însă, se constată că, deși prin procesul-verbal de sechestru încheiat la

15 iulie 2002 de executorul judecătoresc Vasile Ițco s-a sechestrat bunul imobil

amplasat în s. Yyyyy, ce aparține lui Caldare Sava Tudor și Caldare Vera Ion,

registratorul oficiului cadastral teritorial a înscris/notat grevarea dreptului asupra

unui alt bun imobil, și anume lotul de teren cu suprafața de xxxxx ha, cu numărul

cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca.

Mai mult ca atât, deși deținătorii acestor bunuri imobile au același nume și

prenume, sunt două persoane fizice distincte. Respectiv, în situația apariției

incertitudinii referitor la stabilirea persoanei ce deține dreptul de proprietate asupra

terenului sechestrat prin procesul-verbal din 15 iulie 2002, registratorul putea și

trebuia să solicite executorului judecătoresc prezentarea documentelor necesare

pentru identificarea exactă a acestei persoane.

În lumina circumstanțelor relevate supra, sunt apreciate ca neîntemeiate

alegațiile SCT Soroca al DC al IP „ASP” expuse în răspunsul nr. 11-32c/C-

05/221/2017 din 11 decembrie 2017, în special că interdicțiile înscrise în Registrul

bunurilor imobile în baza procesului-verbal de sechestru întocmit de executorul

judecătoresc pot fi radiate doar în baza încheierii privind anularea măsurilor de

executare.

Or, executorul judecătoresc Vasile Ițco nu a aplicat sechestru asupra bunului

imobil ce aparține recurentei Vera Caldare din extravilanul com. Regina Maria,

r-nul Soroca. Această grevare a fost înscrisă greșit în Registrul bunurilor imobile,

datorită faptului că registratorul organului cadastral teritorial Soroca nu a

identificat corect bunul imobil ce formează obiectul procesului-verbal de sechestru

și proprietarul acestui bun.

Prin urmare, este imposibilă emiterea de către executorul judecătoresc a unei

încheieri privind anularea măsurilor de asigurare a executării asupra unui bun

imobil în privința cărora nici nu a aplicat astfel de grevări.

În atare circumstanțe, organul cadastral teritorial trebuie personal să corecteze

greșelile admise în cadastru, în temeiul articolului 38 din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Conform articolului 38 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, greșelile din cadastru se corectează numai în

temeiul deciziei registratorului. Decizia trebuie să conțină data descoperirii

greșelii, caracterul ei, cauza nașterii ei (din culpa titularului de drepturi sau a

organului cadastral teritorial), modul de corectare a greșelii, sursele de reparație a

prejudiciului cauzat.

Alineatul (3) al articolului citat mai sus prevede că, greșelile care nu au

caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de

drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea

comună, a coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea coordonatelor

punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează

drepturile și interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se

corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale

cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.

Din sensul logico-juridic al articolului 38 alin. (1) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 rezultă indubitabil că,

9

registratorul organului cadastral teritorial poate corecta greșelile din cadastru

cauzate din culpa organului cadastral teritorial.

Prin urmare, SCT Soroca al DC al IP „ASP” în mod neîntemeiat a refuzat prin

răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 corectarea greșelilor

comise în privința înscrierii grevării dreptului de proprietate al recurentei Vera

Caldare asupra lotului de teren cu suprafața de xxxxx ha, cu numărul cadastral

xxxxx, amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca.

Or, conform articolului 315 alin. (3) din Codul civil (în redacția în vigoare în

perioada pertinentă speței), dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de

drepturile unui terț.

Este în afara oricărui dubiu că această greșeală a organului cadastral teritorial

a limitat-o pe Vera Caldare în exercitarea liberă, în putere și în interes propriu a

atributelor dreptului de proprietate: jus possidendi, jus utendi et jus frudendi și jus

disponendi, garantat de art. 315 alin.(1) din Codul civil, deoarece aceasta fiind

proprietar al bunului imobil nu poate dispune în deplinătate de el după bunul său

plac.

Specificul dreptului de proprietate este faptul că împuternicirile

proprietarului au un caracter independent și nu se bazează pe dreptul altor

persoane. Limitările dreptului de proprietate în baza greșelii din culpa

registratorului organului cadastral teritorial nu sunt legale în sensul articolului 315

alin. (3) din Codul civil și îngrădesc drepturile proprietarului Vera Caldare de a

dispune liber de bunul său proprietate privată.

Prin urmare, este just de a conchide că acțiunile registratorului Oficiului

Cadastral Teritorial Soroca creează impedimente grave Verei Caldare de a dispune

în exclusivitate, în plena potestas (deplin și exclusiv) și după bunul său plac de

lotul de teren amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca, ce-i aparțin cu

drept de proprietate.

La depistarea greșelii, în baza cererii prealabile a Verei Caldare, SCT Soroca

al DC al IP „ASP” avea obligația pozitivă de a o corecta, prin emiterea unei decizii

de radiere a înscrierii sechestrului aplicat eronat/greșit în baza procesului-verbal

fără număr încheiat la 15 iulie 2002.

Doar prin asemenea metode și mijloace poate înceta lezarea drepturilor și

intereselor legitime ale Verei Caldare, ca titular al dreptului de proprietate a lotului

de teren cu suprafața de xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în

extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca.

Pentru încetarea lezării dreptului de proprietate al Verei Caldare, este

necesară intervenția instanței de contencios administrativ, prin obligarea organului

cadastral teritorial să emită decizie, în temeiul articolului 38 alin. (1) și (3) din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, prin care să

corecteze greșeala din cadastru admisă din culpa registratorului în partea

înscrierii/înregistrării în baza procesului-verbal fără număr întocmit la 15 iulie

2002 de executorul judecătoresc Vasile Ițco, a sechestrului asupra terenului cu

suprafața de xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul

com. Xxxxx, r-nul Soroca.

Conform articolului 25 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, judecând acțiunea, instanța de contencios

administrativ adoptă hotărâre prin care admite acțiunea și anulează, în tot sau în

parte, actul administrativ sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de

10

reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să

înlăture încălcările pe care le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul

reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărârii.

Cu titlu subsecvent, instanța de recurs consideră neîntemeiat capătul de cerere

privind plata compensației în temeiul articolului 50 alin. (1) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Articolul 50 alin. (1) Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998 stipulează că, titularul de drepturi căruia i-a fost cauzat un

prejudiciu ca urmare a înscrierii sau modificării incorecte în registrul bunurilor

imobile ori a refuzului neîntemeiat (care nu corespunde temeiurilor indicate în

prezenta lege) de a înregistra dreptul, săvârșite de registrator cu vinovăție,

beneficiază de o compensație.

Potrivit articolului 14 alin. (2) din Codul civil (în redacția în vigoare la 11

iunie 2018 – data înaintării capătului de cerere în temeiul art. 50 alin. (1) Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998), se consideră

prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau

urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea

bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea

dreptului (venitul ratat).

Structura logico-juridică a normei citate evidențiază două tipuri de prejudicii:

prejudiciul efectiv suportat și venitul ratat.

Venitul ratat este beneficiul care ar fi fost posibil în condițiile unui

comportament normal din partea registratorului sau al organului cadastral teritorial

în împrejurări normale.

Înalta Curte de la Strasbourg a remarcat cu titlu de principiu general că

pretenția cu privire la prejudiciul material sub forma venitului ratat trebuie să fie

convingătoare și nu speculativă (cauza Popov nr. 1 c. Moldovei, cererea

nr. 74153/01, hotărâre (satisfacție echitabilă) din 17 ianuarie 2006, definitivă din

17 aprilie 2006).

Prejudiciul efectiv în sensul articolului 14 alin. (2) din Codul civil presupune

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept le-a suportat real la momentul

intentării acțiunii sau care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului

încălcat, adică cheltuielile suplimentare.

La prejudiciul efectiv sunt atribuite și pagubele rezultate din pieirea sau

deteriorarea bunurilor, deoarece și în acest caz de asemenea sunt suportate

cheltuieli.

În acest sens sunt imperioase raționamentele CtEDO, care a menționat în

jurisprudența sa că, reclamanții ar trebui să dovedească prejudiciul material pentru

care solicită compensații și că nu pot primi despăgubiri pentru prejudicii care de

fapt nu au fost suferite (cauzele Kudla c. Poloniei GC, nr. 30210/96, §§ 162-165;

Treial c. Estoniei, nr. 48129/99, §§ 67-70, hotărârea din 02 decembrie 2003; Lisiak

c. Poloniei, nr. 37443/97, § 52, hotărârea din 05 noiembrie 2002; Piechota c.

Poloniei, nr. 40330/98, § 49, hotărârea din 05 noiembrie 2002; Koral c. Poloniei,

nr. 52518/99, § 62, hotărârea din 05 noiembrie 2002; Nowicka c. Poloniei,

nr. 30218/96, § 82, hotărârea din 03 decembrie 2002).

Revendicările de ordin material trebuie dovedite prin probe incontestabile,

clare și convingătoare. Reclamanta fiind obligată să dovedească prejudiciul

material pentru care solicită compensație și nu poate beneficia de compensații

11

pentru prejudiciul pe care de fapt nu l-a suferit.

La aspectul dat urmează a fi evocat că prejudiciul material înseamnă

deteriorarea, înrăutățirea situației financiare, materiale a reclamantei. Astfel,

aceasta având obligația de a demonstra că prin actele ilegale ale oficiului cadastral

teritorial i s-a înrăutățit situația care a existat înaintea înregistrării neîntemeiate a

sechestrului în Registrul bunurilor imobile.

Constatarea violării dreptului de proprietate al Verei Caldare și obligarea SCT

Soroca al DC al IP „ASP” de a pune capăt acestei violări atrage după sine

repararea consecințelor, astfel încât să fie restabilită pe cât e posibil situația

existentă anterior violării. În această situație reparația având scopul de a repune

persoana în situația în care s-ar fi aflat dacă violarea nu ar fi avut loc.

Astfel, pentru a i se plăti compensația în temeiul articolului 50 alin. (1) Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, Vera Caldare trebuia

să dovedească că situația sa financiară a devenit mai rea decât înaintea înregistrării,

la 02 decembrie 2016, a grevării sub formă de sechestru asupra bunului imobil

amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca.

Înrăutățirea situației financiare a recurentei este principala condiție pentru

care ea ar putea beneficia de plata compensației în baza articolului 50 alin. (1)

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 coroborat cu

articolul 14 alin. (2) din Codul civil.

Distinct acestei obligații procesuale, recurenta-reclamantă Vera Caldare nu a

prezentat nicio probă, care ar demonstra agravarea situației sale financiare ca

rezultat al încălcării constatate supra și nu a demonstrat caracterul pierderilor sale

financiare.

Drept consecință, instanța de recurs urmează să respingă, ca neîntemeiat și

neprobat capătul de cerere privind plata compensației în temeiul articolului 50

alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Succesiv, instanța de recurs consideră întemeiată pretenția privind repararea

prejudiciului moral.

Conform articolului 25 alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios

administrativ se pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului material și

moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul

legal a cererii prealabile.

Potrivit articolului 1422 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care persoanei i

s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează

la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral reprezintă totalitate suferințelor fizice și psihice morale ce

le suportă persoana în urma acțiunilor ilicite săvârșite de autorul prejudiciului.

Prejudiciul moral se compensează doar în cazurile în care a fost cauzat prin fapte

ce lezează drepturile personale nepatrimoniale ale persoanei vătămate.

Astfel, între natura valorilor lezate și natura prejudiciului trebuie să existe un

raport direct.

La capitolul dat Colegiul consideră necesar de a reitera că, obiectul prezentei

acțiuni în contencios administrativ îl formează raporturile juridico-publice dintre

Vera Caldare și SCT Soroca al DC al IP „ASP”, rezultate din înregistrarea în lipsă

12

de temei în Registrul bunurilor imobile a grevării asupra imobilului ce aparține

primei cu titlu de proprietate și refuzul organului cadastral de a corecta greșeala

comisă din culpa personală.

După cum a fost constatat ut supra, autorul acțiunilor culpabile ce au dus la

îngrădirea neîntemeiată a drepturilor recurentei asupra imobilului ce-i aparține cu

titlu de proprietate este registratorul Oficiului Cadastral Teritorial Soroca.

Este în afara oricărui dubiu că, acțiunile culpabile ale registratorului au creat

impedimente Verei Caldare de a dispune în deplinătate, adică de toate cele trei

atribute posesie, folosință și dispoziție a imobilului ce-i aparține cu drept de

proprietate.

La rândul său, această îngrădire constituie o violare a dreptului de proprietate

al Verei Caldare, care este unul fundamental, garantat de articolul 1 din Protocolul

adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale și de articolul 46 din Constituția Republicii Moldova.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că, acțiunile registratorului organului

cadastral teritorial de înscriere în lipsă de temei a unei grevări inexistente, precum

și refuzul neîntemeiat al SCT Soroca al DC al IP „ASP” de a corecta această

greșeală, prin radierea înscrierii sechestrului, au lezat valori fundamentale ale

Verei Caldare, care în mod indubitabil a succedat trăirea unor suferințe.

Aceste circumstanțe angajează răspunderea pentru cauzarea prejudiciului

moral.

Conform articolului 1423 din Codul civil, (1) mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,

și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Evaluarea prejudiciului moral urmează a fi apreciată reieșind din consecințele

negative ale prejudiciului și-a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale

ale persoanei vătămate. În acest sens urmează a fi determinat și apreciat ce a

pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial.

La fel, la stabilirea cuantumului compensației urmează a se ține cont de durata

menținerii consecințelor vătămării, care pot fi temporare sau permanente.

Studiind cererea de chemare în judecată și cererile de concretizare a

temeiurilor și pretențiilor acțiunii, Colegiul constată că, întru argumentarea

revendicării privind repararea prejudiciului moral, Vera Caldare a invocat doar că

„… din cauza acțiunilor ilegale ale SCT Soroca al DC al IP „ASP” nu-și poate

realiza deplin dreptul de proprietate … Comportamentul de rea-credință al

organului cadastral teritorial, manifestat prin hărțuire și înjosire, i-a cauzat un

prejudiciu moral, iar întru apărarea drepturilor sale fiind nevoită să se adreseze în

instanța de judecată”.

Dat fiind faptul că, Organului Cadastral Teritorial Soroca totuși a lezat dreptul

de proprietate al recurentei, precum și ținând cont de perioada de timp pentru care

aceasta a fost limitată în exercitarea în deplinătate a dreptului de proprietate,

precum și impactul acestor limitări, Colegiul consideră că satisfacția sufletească a

13

Verei Caldare este asigurată prin faptul constatării încălcărilor și dispunerea

restabilirea dreptului încălcat, combinată cu acordarea unei recompense bănești în

sumă de 5 000 de lei, ceea ce în integrum asigură echitatea.

În consecvența logicii expuse, se consideră că pentru lipsirea fără temei legal

a Verei Caldare de posibilitatea dispunerii după bunul plac de terenul cu suprafața

de xxxxx ha din extravilanul com. Xxxxx, r-nul Soroca și refuzul neîntemeiat al

SCT Soroca al DC al IP „ASP” de a corecta greșeala în cadastru, acesteia urmează

a-i fi reparat prejudiciul moral în sumă de 5 000 de lei în temeiul articolului 25

alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000.

Accesorium sequitur principale instanța de recurs notează că articolul 96 din

Codul de procedură civilă statuează în alineatul (1) și (11) că, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Vera Caldare a suportat cheltuieli în sumă de 1 200 de lei pentru asistența

juridică ce i-a fost acordată de avocatul Boris Onică în prezentul litigiu, fapt

confirmat prin bonul plată seria YL nr. 893084 din 03 noiembrie 2017 (f.d. 62).

Prin urmare, având în vedere că s-a constatat temeinicia acțiunii, prin prisma

articolului 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, SCT Soroca al DC al IP

„ASP” urmează să compenseze Verei Caldare cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 1 200 de lei.

Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

necesității admiterii recursului depus de Vera Caldare, casării integrale a deciziei

din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 28 decembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul central, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

admisă parțial acțiunea depusă de Vera Caldare.

Conform articolelor 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ și art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Vera Caldare.

Se casează integral decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central și se emite o

decizie nouă, prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului

Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

radierii sechestrului înscris în Registrul bunurilor imobile, plata compensației,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

14

Se obligă Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului

Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să emită decizie, în

temeiul articolului 38 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, prin care:

să corecteze greșeala din cadastru admisă din culpa registratorului în partea

înscrierii în baza procesului-verbal fără număr încheiat la 15 iulie 2002 de

executorul judecătoresc Vasile Ițco, a sechestrului asupra terenului cu suprafața de

xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Xxxxx, r-nul

Soroca, ce aparține cu drept de proprietate cet. Caldare Verei Ivanovna, IDNP

xxxxxxxxxxxxx.

Se încasează din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxxxxxxxxxx, suma de 5 000 (cinci mii) de lei,

cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Se încasează din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxxxxxxxxxx, suma de 1 200 (una mie două

sute) de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

În rest, acțiunea se respinge ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

15