3ds-16/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ds-16/19

prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (C. Botnaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Al. Gheorghieș, Eu. Bejenaru, A. Toderaș)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, T. Chișca-Doneva,

D. Mardari,N. Craiu, Sv. Moldovan)

ÎNCHEIERE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând din oficiu chestiunea cu privire la corectarea greșelii materiale

strecurate în decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, plata compensației, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

constată:

La 16 ianuarie 2018, Vera Caldare a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” (în continuare SCT Soroca al DC al IP „ASP”), prin care a solicitat

obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să corecteze greșelile comise, cu radierea

sechestrului din Registrul bunurilor imobile aplicat asupra lotului de teren cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, amplasat în extravilanul

s. Regina Maria, r-nul Soroca, ce-i aparține; compensarea cheltuielilor de judecată.

La 08 februarie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a

depus cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor,

indicând totodată în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu, solicitând obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să

corecteze greșelile comise, cu radierea sechestrului din Registrul bunurilor imobile

aplicat asupra lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx

ha, amplasată în extravilanul s. Regina Maria, r-nul Soroca, ce aparține

1

cet. Caldare Vera Ion, locuitoare a s. Regina Maria, r-nul Soroca; compensarea

cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 18-21).

La 11 iunie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a depus

cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor, prin care a

solicitat suplimentar încasarea din contul SCT Soroca al DC al IP „ASP” în

beneficiul Verei Caldare a compensației în sumă de 5 000 de lei, în temeiul

articolului 50 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, și a sumei de 5 000

de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral (vol. I, f.d.65-66).

Prin încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a scos

de pe rol, în conformitate cu art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată depusă de Vera Caldare împotriva SCT Soroca al DC al

IP „ASP”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material și moral, și

compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a explicat reclamantei că, pentru rezolvarea problemei ridicării/anulării

măsurilor de asigurare – sechestrul, este necesar în prealabil să se adreseze cu o

astfel de cererea către executorul judecătoresc care a aplicat măsura de asigurare

sau în instanța de judecată cu acțiune privind anularea/ridicarea sechestrului, în

condițiile prevăzute de Codul de executare, iar în cazul în care va prezenta actul

solicitat în vederea radierii înscrierii despre sechestru și va avea din nou refuz, se

va putea adresa instanței competente cu o nouă cerere (vol. I, f.d. 93-95 recto-

verso).

Prin decizia din 05 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul

depus de Vera Caldare și s-a casat încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul central, cu restituirea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe (vol.I,

f.d. 110-112).

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central

s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Vera

Caldare (vol. I, f.d. 148, 155-158 recto-verso).

Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică și s-a menținut hotărârea

din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central (f.d. 189, 190-196).

La 26 iulie 2019, Vera Caldare a depus prin intermediul oficiului poștal

recurs prealabil împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în contencios

administrativ (vol. I, f.d. 198-200, 201, 211-213, 214).

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Vera Caldare.

S-a casat integral decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central și s-a emis o

decizie nouă, prin care:

S-a admis parțial acțiunea depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului

Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

2

radierii sechestrului înscris în Registrul bunurilor imobile, plata compensației,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a obligat Serviciul Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului

Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să emită decizie, în

temeiul articolului 38 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, prin care:

să corecteze greșeala din cadastru admisă din culpa registratorului în partea

înscrierii în baza procesului-verbal fără număr încheiat la 15 iulie 2002 de

executorul judecătoresc Vasile Ițco, a sechestrului asupra terenului cu suprafața de

1,9866 ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Regina

Maria, r-nul Soroca, ce aparține cu drept de proprietate cet. Caldare Verei

Ivanovna, IDNP xxxxx.

S-a încasat din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxx, suma de 5 000 (cinci mii) de lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

S-a încasat din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxx, suma de 1 200 (una mie două sute) de lei,

cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 36-50).

Examinând din oficiu chestiunea cu privire la corectarea greșelii materiale

strecurate în decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că urmează să emită o încheiere de corectare a datei deciziei ce a format

obiectul recursului, din următoarele considerente

Conform articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu articolul 249 din Codul de procedură civilă, (1) după

pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să

o modifice.

(2) La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească

corectează greșelile sau omisiunile din hotărîre care țin de nume, calitatea

procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării

unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate

la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la

proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea

participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor.

(22) În cazul în care cererea privind corectarea greșelilor sau a omisiunilor se

referă la actele emise de instanța de apel sau de recurs, aceasta se soluționează de

către instanța respectivă.

(4) Prevederile prezentului articol sînt aplicabile și pentru corectarea

greșelilor sau a omisiunilor din încheierile, deciziile și ordonanțele judecătorești.

Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii

judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată cu dreptul de a-și rectifica

3

hotărârea după ce a pronunțat-o (art. 249 din Codul de procedură civilă). Or, o

hotărâre judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze

disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia.

În interpretarea articolului 249 din Codul de procedură civilă, îndreptarea

erorilor materiale se reduce la corectarea greșelilor în scrierea numelor, poziției

procesuale etc., astfel încât să nu schimbe sau afecteze esența soluției pronunțate

prin hotărârea judecătorească care se corectează.

Scopul instituției de corectare a hotărârii judecătorești este de a nu produce

confuzii în procesul executării și a nu crea disensiuni pentru cei care urmează să-și

conformeze conduita prescrierilor acesteia.

Colegiul notează că, obiectul procedurii în recurs finalizate prin emiterea

deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție în cauza nr. 3ra-

1160/19 la constituit decizia definitivă pronunțată de instanța de apel în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vera Caldare împotriva Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris în

Registrul bunurilor imobile, plata compensației, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Din materialele cauzei rezultă în afara oricărui dubiu rezonabil că, în speță,

obiectul procedurii în recurs la format decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel

Bălți (vol. I, f.d. 189, 190-196).

Conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată în procedura de apel

atestă că, instanța de apel s-a retras în camera deliberării pentru adoptarea

deciziei, a dat citire și a pronunțat dispozitivul deciziei la 02 iulie 2019 (vol. I,

f.d. 187-188 recto-verso).

Mai mult decât atât, în partea introductivă a deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții Supreme de Justiție instanța de recurs a notat că, recursul declarat de Vera

Caldare este îndreptat împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți

(vol. II, f.d. 36-50).

La fel, în partea motivată a deciziei din 30 octombrie 2019, Curtea Supremă

de Justiție a constat că decizia instanței de apel datează cu 02 iulie 2019.

Însă, distinct circumstanțelor expuse supra, Curtea Supremă de Justiție a

indicat în partea dispozitivă a actului judecătoresc de dispoziție emis că casează

integral decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

Prin urmare, materialele cauzei și din partea introductivă și motivată a

deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție atestă indubitabil că,

în speță, instanța de recurs a exercitat controlul judiciar al deciziei din 02 iulie

2019 a Curții de Apel Bălți, dar a admis o greșeală materială în partea dispozitivă,

indicând greșit data deciziei instanței de apel care a fost casată – 15 noiembrie

2018 în loc de 02 iulie 2019.

În această ordine de idei, Colegiul consideră oportun de a rectifica pe textul

deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție greșeala materială

strecurată ce ține de data deciziei Curții de Apel Bălți ce a format obiectul

recursului și care urmează a fi casată.

Astfel, urmează a fi corectată greșeala materială, prin înlocuirea pe tot textul

deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a datei deciziei Curții

de Apel Bălți, ce a format obiectul recursului din „15 noiembrie 2018” în „02 iulie

2019”.

4

Or, această corectare nu afectează concluziile instanței și esența soluției

pronunțate de Curtea Supremă de Justiție, dar exclude o discrepanță între partea

introductivă și motivată a deciziei și soluția pronunțată, circumstanțe ce nu

contravine principiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO.

Din aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a corecta

greșeala materială strecurată în decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție.

Conform articolului 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

articolul 249 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se corectează greșeala materială strecurată în decizia din 30 octombrie 2019

a Curții Supreme de Justiție în cauza nr. 3ra-1160/19 ce ține de data deciziei Curții

de Apel Bălți ce a fost casată.

Se înlocuiește pe tot textul deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme

de Justiție sintagma „15 noiembrie 2018” cu sintagma „02 iulie 2019”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

5