3rh-68/19 — contestarea actului administrativ

3rh-68/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3rh-68/19

prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (C. Botnaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Al. Gheorghieș, Eu. Bejenaru, A. Toderaș)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, T. Chișca-Doneva,

D. Mardari,N. Craiu, Sv. Moldovan)

ÎNCHEIERE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând cererea de revizuire depusă de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, reprezentată de Mircea Rotari,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, plata compensației, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 16 ianuarie 2018, Vera Caldare a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Cadastral Teritorial

Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” (în continuare SCT Soroca al DC al IP „ASP”), prin care a solicitat

obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să corecteze greșelile comise, cu radierea

sechestrului din Registrul bunurilor imobile aplicat asupra lotului de teren cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, amplasat în extravilanul

s. Regina Maria, r-nul Soroca, ce-i aparține; compensarea cheltuielilor de judecată.

La 08 februarie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a

depus cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor,

indicând totodată în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu, solicitând obligarea SCT Soroca al DC al IP „ASP” să

corecteze greșelile comise, cu radierea sechestrului din Registrul bunurilor imobile

aplicat asupra lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de xxxxx

ha, amplasată în extravilanul s. Regina Maria, r-nul Soroca, ce aparține

1

cet. Caldare Vera Ion, locuitoare a s. Regina Maria, r-nul Soroca; compensarea

cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 18-21).

La 11 iunie 2018, Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică a depus

cerere de completare a temeiurilor acțiunii și concretizare a pretențiilor, prin care a

solicitat suplimentar încasarea din contul SCT Soroca al DC al IP „ASP” în

beneficiul Verei Caldare a compensației în sumă de 5 000 de lei, în temeiul

articolului 50 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, și a sumei de 5 000

de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral (vol. I, f.d.65-66).

Prin încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a scos

de pe rol, în conformitate cu art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată depusă de Vera Caldare împotriva SCT Soroca al DC al

IP „ASP”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anastasie Repeșcu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea radierii sechestrului înscris

în Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material și moral, și

compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a explicat reclamantei că, pentru rezolvarea problemei ridicării/anulării

măsurilor de asigurare – sechestrul, este necesar în prealabil să se adreseze cu o

astfel de cererea către executorul judecătoresc care a aplicat măsura de asigurare

sau în instanța de judecată cu acțiune privind anularea/ridicarea sechestrului, în

condițiile prevăzute de Codul de executare, iar în cazul în care va prezenta actul

solicitat în vederea radierii înscrierii despre sechestru și va avea din nou refuz, se

va putea adresa instanței competente cu o nouă cerere (vol. I, f.d. 93-95 recto-

verso).

Prin decizia din 05 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul

depus de Vera Caldare și s-a casat încheierea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul central, cu restituirea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe (vol.I,

f.d. 110-112).

Prin hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central

s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Vera

Caldare (vol. I, f.d. 148, 155-158 recto-verso).

Prin decizia din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de Vera Caldare, reprezentată de avocatul Boris Onică și s-a menținut hotărârea

din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central (f.d. 189, 190-196).

La 26 iulie 2019, Vera Caldare a depus prin intermediul oficiului poștal

recurs prealabil împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în contencios

administrativ (vol. I, f.d. 198-200, 201, 211-213, 214).

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Vera Caldare.

S-a casat integral decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 28 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central și s-a emis o

decizie nouă, prin care:

S-a admis parțial acțiunea depusă de Vera Caldare împotriva Serviciului

Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului Cadastru al Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Anastasie Repeșcu cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

2

radierii sechestrului înscris în Registrul bunurilor imobile, plata compensației,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a obligat Serviciul Cadastral Teritorial Soroca al Departamentului

Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să emită decizie, în

temeiul articolului 38 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, prin care:

să corecteze greșeala din cadastru admisă din culpa registratorului în partea

înscrierii în baza procesului-verbal fără număr încheiat la 15 iulie 2002 de

executorul judecătoresc Vasile Ițco, a sechestrului asupra terenului cu suprafața de

xxxxx ha, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Regina

Maria, r-nul Soroca, ce aparține cu drept de proprietate cet. Caldare Verei

Ivanovna, IDNP xxxxx.

S-a încasat din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxx, suma de 5 000 (cinci mii) de lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

S-a încasat din contul Serviciului Cadastral Teritorial Soroca al

Departamentului Cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Verei Caldare, IDNP xxxxx, suma de 1 200 (una mie două sute) de lei,

cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 36-50).

Prin încheierea din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a

corectat greșeala materială strecurată în decizia din 30 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție în cauza nr. 3ra-1160/19 ce ține de data deciziei Curții de Apel

Bălți ce a fost casată și s-a înlocuit pe tot textul deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții Supreme de Justiție sintagma „15 noiembrie 2018” cu sintagma „02 iulie

2019”.

La 15 noiembrie 2019, IP „Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Mircea

Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții Supreme de Justiție (vol. II, f.d. 54-56, 58).

Cererea de revizuire a fost întemeiată în baza articolului 449 lit. c) din Codul

de procedură civilă, în motivare fiind invocat că, în speță, executorul judecătoresc

Anastasie Repeșco în mod eronat a fost antrenat în proces în calitate de

intervenient accesoriu, deoarece conform procesului-verbal fără număr încheiat la

15 iulie 2002, acesta are statut de martor.

Procesul-verbal fără număr din 15 iulie 2002 a fost întocmit de executorul

judecătoresc Vasile Ițco. Prin urmare, urma a fi atras în proces executorul

judecătoresc Vasile Ițco în calitate de intervenient accesoriu.

Or, prin acest proces-verbal s-a aplicat sechestru asupra imobilului situat în

s. Pârlița, ce aparține lui Sava Caldare, iar în privința Verei Caldare asupra cotei

echivalente de teren, fără а fi indicată localitatea.

Executorul judecătoresc а aplicat sechestru аsuрrа terenului agricol ce

aparține Verei Caldare, fără а specifica amplasarea acestui bun.

Astfel, prin acest proces-verbal а fost aplicat sechestru pe toate bunurile

Verei Caldare.

Mai mult ca atât, instanța de recurs a casat decizia din 15 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, deși decizia instanței de apel datează cu 02 iulie 2019.

3

IP „Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Mircea Rotari a solicitat

instanței de revizuire casarea deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

Conform articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu articolul 450 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a

luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c).

Colegiul constată că, cererea de revizuire a fost predată oficiului poștal la 15

noiembrie 2019, iar actul judecătoresc de dispoziție împotriva căreia este

îndreptată revizuirea datează cu 30 octombrie 2019.

Prin urmare, IP „Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Mircea Rotari a

respectat termenul instituit la articolul 450 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile revizuirii, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu articolul 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează că, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul notează că articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede

expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

Potrivit articolului 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La caz, este de menționat faptul că revizuirea este cale de atac de retractare,

care face posibilă redeschiderea procedurilor judiciare asupra unei cauze civile sau

de contencios administrativ care a fost soluționată printr-un act judecătoresc

irevocabil, doar dacă sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege.

În caz contrar, retractarea neîntemeiata a unei hotărâri judecătorești

irevocabile, produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul

securității raporturilor juridice, or, unul dintre elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul statalității raporturilor judiciare, care cu alte

cuvinte presupune că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutata fără

motive legale. Deci, revizuirea poate fi admisă numai în cazuri strict determinate.

Distinct celor menționate, repunerea în discuție a unei hotărâri în lipsa unor

astfel de circumstanțe ar pune în pericol securitatea raporturilor juridice, care este

unul dintre elementele dreptului la un proces echitabil. În acest sens, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudențial, a stabilit că dreptul la un proces

echitabil se opune exercitării unei căi de atac extraordinare neîntemeiate contra

unei hotărâri judecătorești irevocabile.

4

În speță, din textul cererii de revizuire se constată că, revizuentul solicită

desființarea deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, invocând

că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile executorului judecătoresc

Vasile Ițco, care nu a fost atras și nu a intervenit în proces.

Colegiul relevă că, reieșind din natura revendicărilor formulate de Vera

Caldare în prezentul litigiu, obiectul controlului judecătoresc l-au constituit

raporturile juridico-publice între aceasta și SCT Soroca al DC al IP „ASP”.

Astfel, instanța de contencios administrativ a supus examenului de legalitate

răspunsul nr. 11-32c/C-05/221/2017 din 11 decembrie 2017 al SCT Soroca al DC

al IP „ASP”, înscrierea sechestrului și refuzul de a radia înscrierea din Registrul

bunurilor imobile ca o manifestare unilaterală de voință juridică a autorității

publice, efectuată în cadrul exercitării atribuțiilor de organ cadastral.

Instanța de revizuire constată că executorul judecătoresc Vasile Ițco nu este

subiect al raporturilor juridico-publice dintre Vera Caldare și SCT Soroca al DC al

IP „ASP” rezultate din înscrierea eronată, din culpa registratorului organului

cadastral a unei grevări în Registrul bunurilor imobile. Or, executorul judecătoresc

Vasile Ițco nu a aplicat sechestru asupra bunului imobil ce aparține reclamantei

Vera Caldare.

Prin urmare, înscrierea greșită în Registrul bunurilor imobile a grevării

conform procesului-verbal de sechestru întocmit de executorul judecătoresc Vasile

Ițco s-a datorat faptului culpei registratorului organului cadastral, care nu a

identificat corect bunul imobil ce formează obiectul procesului-verbal de sechestru

și proprietarul acestui bun.

Sub acest aspect este pertinent faptul că, în condițiile din speță, Vera Caldare

nu a contestat acțiunile executorului judecătoresc și procesul-verbal fără număr

încheiat la 15 iulie 2002 de executorul judecătoresc Vasile Ițco, ci a contestat

acțiunile autorității publice care a înscris o grevare în privința sa în Registrul

bunurilor imobile în lipsa unui temei legal.

Respectiv, în prezenta cauză nu a fost verificată legalitatea acțiunilor

executorului judecătoresc Vasile Ițco exteriorizate în procesul-verbal fără număr

din 15 iulie 2002.

La capitolul dat Colegiul relevă că, obligarea organului cadastral de a corecta

greșeala de înscriere a sechestrului asupra terenului cu suprafața de xxxxx ha, cu

numărul cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul com. Regina Maria, r-nul

Soroca, nu anulează sechestrul aplicat de executorul Vasile Ițco asupra bunului

imobil amplasat în s. Pîrlița, ce aparține lui Caldare Sava Tudor și Caldare Vera

Ion, precum și cota echivalentă de teren.

Această circumstanță decelează lipsa interesului procesual al executorului

judecătoresc Vasile Ițco în prezenta cauză de contencios administrativ. Or,

drepturile și interesele sale legitime nu au fost lezate prin obligarea autorității

publice de a emite act administrativ prin care să corecteze greșeala din cadastru

admisă din culpa registratorului în partea înscrierii în baza procesului-verbal fără

număr încheiat la 15 iulie 2002 de executorul judecătoresc Vasile Ițco a

sechestrului asupra altui teren decât cel ce a format obiectul acestui proces-verbal.

Colegiul menționează că, redeschiderea unui proces civil sau de contencios

administrativ este condiționată de respectarea exigențelor de exercitare a căii

extraordinare de atac prevăzute expres în Codul de procedură civilă, iar scopul

urmărit de titular nu trebuie să rezide în reexaminarea cauzei în vederea pronunțării

unei noi hotărîri favorabile sie.

Incidentă speței este și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că,

dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1 din Convenție presupune respectarea

5

principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență

a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh

v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din aceste considerente, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de IP „Agenția Servicii Publice”,

reprezentată de Mircea Rotari împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție.

Conform articolului 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Mircea Rotari împotriva

deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

6