3ra-851/19 — contestarea actului administrativ

3ra-851/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-851/19

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Pădurari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A Ciobanu)

DECIZIE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Primăria municipiului Bălți și Consiliul municipal

Bălți,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Consiliul municipal Bălți și Primăria municipiului Bălți împotriva Agenției Servicii

Publice, Departamentul Cadastru Serviciul cadastral teritorial Bălți, intervenient

accesoriu Agenția Proprietății Publice cu privire la obligarea efectuării modificării în

Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Primăria municipiului Bălți și a fost menținută hotărârea din

26 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 05 februarie 2018 Consiliul municipal Bălți și Primăria municipiului

Bălți au depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice,

Departamentul Cadastru Serviciul cadastral teritorial Bălți, intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice cu privire la obligarea efectuării modificării în Registrul

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin răspunsul din 25 octombrie

2017 nr.11/02c/01-08/206 semnat de către registratorul-șef S.Iordan, Primăria mun.

Bălți, a fost informată că solicitarea din 08 septembrie 2017 cu nr. 03-122481, privind

modificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxxx și anume

înlocuirea sintagmei „Republica Moldova” cu sintagma „municipiul Bălți” nu poate fi

admisă.

1

Au invocat că nu sunt de acord cu acest răspuns, considerând că cererea Primăriei a

fost examinată superficial. Acțiunile de respingere a înregistrării nu permit Consiliului

municipal Bălți de a exercita atribuțiile sale legale și anume: să exercite controlul asupra

folosirii și protecției terenurilor, stabilirea impozitelor funciare și altor plăți, încasarea

lor, stabilirea și schimbarea perimetrului intravilanului localităților și soluționarea

litigiilor privind perimetrele, elaborarea programelor, schemelor, proiectelor și

planurilor de reglementare a regimului proprietății funciare pe teritoriul municipiului și

asigurarea realizării lor, repartizarea și retragerea terenurilor, în modul stabilit de lege,

stabilirea suprafețelor care rămân în proprietatea statului în limita municipiului,

autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri, privarea deținătorilor de dreptul de

proprietate asupra terenurilor în conformitate cu legislația în vigoare, determinarea și

repartizarea terenurilor pentru construcții.

Au reiterat că, conform prevederilor Codului funciar, imixtiunea din partea

organelor și organizațiilor de stat, economice și de altă natură în activitatea deținătorilor

de terenuri este interzisă, cu excepția cazurilor în care ultimii încalcă legislația.

Drepturile încălcate ale deținătorilor de terenuri urmează să fie restabilite, iar daunele

pricinuite prin încălcarea drepturilor să fie reparate integral.

Au solicitat reclamanții obligarea Departamentul Cadastru Serviciul Cadastral

teritorial Bălți să execute cererea Primăriei mun. Bălți din 08 septembrie 2017 cu nr.03-

12-2481 privind efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile în sensul

transferării terenului situat în mun. Bălți, str. Decebal, nr.65 cu nr. cadastral xxxxx, care

la moment este înregistrat greșit cu dreptul de proprietate - Statul Republica Moldova.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, acțiunea

depusă de Consiliul mun. Bălți și Primăria mun. Bălți a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La data de 12 octombrie 2018, Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți au

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat

de Primăria mun. Bălți și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 13 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal, Primăria mun. Bălți și

Consiliul mun. Bălți au depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

normele de drept material.

Au indicat că respingerea celor solicitate de recurenți, atât în prima instanță, cât și

instanța de apel a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 61, 42 Codul funciar,

Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale nr. 523 din

16 iulie 1999 în baza „Instrucțiunii cu privire la înregistrarea a bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor”, aprobată de fosta agenție Națională Cadastru, Resurse

Financiare și Geodezie prin ordinul nr. 136A din 23 octombrie 1998 în pct. 5 .7 al căreia

este menționat: în cazul în care bunul imobil este înregistrat în folosul Republicii

2

Moldova, în col. 4 se face referire la Legea nr. 1543 -XII din 25 februarie 1998, și în

baza Instrucțiunii privind executarea lucrărilor cadastrale în cadrul înregistrării primare

masive, aprobat prin ordinul fostului director General al fostei Agenții Naționale și

Cadastru Resurse Financiare și Geodezie nr. 46 din 06 aprilie 1999, pct. 44 al căreia

spune că Bunurile imobile proprietate publică se înscriu pe numele Republica Moldova,

indicându-se numele persoanei fizice sau denumirea oficială a persoanei juridice ce

administrează efectiv, bunul imobil.

La data de 19 iunie 2019 și la 25 iunie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” OCT

Bălți și respectiv, intervenientul accesoriu Agenția Proprietății Publice au depus

referințe, prin care au solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu articolul 193 alin.(3) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează recursurile împotriva încheierilor și admisibilitatea cererilor de

recurs în complete de 3 judecători, iar cererile de recurs – în complete de 5 judecători.

Prin prisma art.194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Articolul 247 din Codul administrativ consemnează că, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

3

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și de a

restitui cauza instanței de apel din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că la data de 08 septembrie 2017, Primăria

mun. Bălți a depus cerere către Departamentul cadastral Serviciul cadastral teritorial

Bălți solicitând modificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral

0300209074 și anume înlocuirea sintagmei „Republica Moldova” cu sintagma

„municipiul Bălți”.

Serviciul cadastral teritorial Bălți prin scrisoarea nr. 01-08/62 din 12 septembrie

2017 a solicitat Agenției Proprietății Publice să se expună asupra cazului menționat prin

exprimarea acordului sau dezacordului la efectuarea modificărilor solicitate.

Agenția Proprietății Publice prin răspunsul său a comunicat că dreptul de

proprietate a statului asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx, legal a fost stabilit și

înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Prin răspunsul din 25 octombrie 2017 nr. 11/02c/01-08/206 semnat de către

Registratorul șef, Primăria mun. Bălți a fost informată că solicitarea din 08 septembrie

2017 cu nr. 122481, privind modificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile

xxxxx și anume înlocuirea sintagmei „Republica Moldova” cu sintagma „municipiul

Bălți” nu poate fi admisă, deoarece terenul înregistrat după Republica Moldova poate fi

transmis din proprietatea statului în proprietatea autorității publice locale doar în baza

unei Hotărâri de Guvern adoptate, cu acordul consiliului local (f.d.8).

Astfel, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu nr.

cadastral xxxxx aparține cu drept de proprietate statului, temeiul înscrierii fiind indicat

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 (f.d.11).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Primăria mun. Bălți a solicitat

obligarea Departamentul Cadastru Serviciul cadastral teritorial Bălți să execute cererea

Primăriei mun. Bălți din 08 septembrie 2017 cu nr.03- 12-2481 privind efectuarea

modificărilor în Registrul bunurilor imobile în sensul transferării terenului situat în mun.

Bălți, str. Decebal, nr.65 cu nr. cadastral xxxxx, care la moment este înregistrat greșit cu

dreptul de proprietate Statului Republicii Moldova.

Judecând cauza, prima instanță a respins acțiunea depusă de Consiliul mun. Bălți și

Primăria mun. Bălți.

La data de 12 octombrie 2018 Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți au

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 14 martie 2019 Curtea de Apel Bălți a respins cererea de apel

depusă de Primăria mun. Bălți și a menținut hotărârea primei instanțe.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 1 alin.

(2), 16 alin. (1), 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în vigoare la data

examinării cauzei, și art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121-XVI din 04 mai 2007 și art. 8 alin. (2) din Legea cu privire

4

la proprietatea publică a unității administrativ -teritoriale nr. 523-XIV din 16 iulie 1999

și a concluzionat că soluția primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii este corectă,

or, din actele cauzei s-a stabilit cu certitudine că dreptul de proprietatea asupra terenului

cu nr. cadastral xxxxx a fost înregistrat în conformitate cu prevederile legale. Conform

informației din Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile, terenul amplasat

în mun. Bălți, str. Decebal, 65 este înregistrat ca proprietate publică a Statului Republica

Moldova, iar radierea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova poate fi

efectuat doar prin Hotărâre de Guvern, adoptată conform legislației în vigoare cu

acordul consiliului local respectiv.

Astfel, a conchis instanța de apel că, prima instanță just și întemeiat a stabilit că

dreptul Statului Republica Moldova și înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx situat în mun. Bălți, str.Decebal 65, a fost

dobândit legal.

A menționat instanța de apel că, Primăria mun. Bălți adresîndu-se cu cerere către

Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova cu privire la efectuarea modificării în

Registrul bunurilor imobile a făcut referire la prevederile art.61 și 42 a Codului funciar,

care prevăd că terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților

administrației publice locale, iar din municipii, în proprietate municipală, or, normele

Codului funciar nu au relevanță prezentei spețe, pe motiv că Primăria mun. Bălți nu

deține documente care să-i confirme dreptul asupra terenului, din aceste considerente

dreptul de proprietate asupra terenului situat în mun. Bălți, str. Decebal 65, corect a fost

înregistrat pe numele Republicii Moldova.

Totodată, de către reclamantul/apelant Primăria mun. Bălți nu au fost prezentate

probele care ar confirma legalitatea pretențiilor dreptului de proprietate asupra bunului

imobil cu nr. cadastral xxxxx situat în mun. Bălți, str. Decebal, 65 și lipsește o Hotărâre

de Guvern prin care terenul din litigiu ar fi fost trecut în proprietatea unității

administrativ- teritoriale.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând

materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul

juridic litigios, constată că instanțele judecătorești ierarhic inferioare au încălcat

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 166 alin. (5) CPC, cererea de chemare în judecată se

semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.

În conformitate cu art. 170 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul restituie cererea de

chemare în judecată dacă: cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană

neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica funcția semnatarului.

Din suportul probator administrat la actele cauzei rezultă că cererea de chemare în

judecată este depusă de Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți, dar este semnată de

reprezentantul Primăriei mun. Bălți în baza procurii, Olga Savciuc (f.d. 3, 15).

Prin încheierea din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți a fost acceptată în

procedura contenciosului administrativ cererea de chemare în judecată depusă de

Consiliul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți împotriva Agenției Servicii Publice,

Departamentul Cadastru Serviciul cadastral teritorial Bălți, intervenient accesoriu

5

Agenția Proprietății Publice cu privire la obligarea efectuării modificării în Registrul

bunurilor imobile.

Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată în prima instanță a

participat reprezentantul reclamanților Consiliul mun. Bălți și a Primăriei mun. Bălți

Petru Cioinac în baza procurilor (f.d. 35, 36), și prin hotărârea adoptată prima instanță a

respins acțiunea depusă de Consiliul mun. Bălți și Primăria mun. Bălți.

Colegiul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, prima

instanță la faza de primire a cererii de chemare în judecată urma să verifice dacă cererea

de chemare în judecată este semnată de reprezentantul reclamantului Consiliul mun.

Bălți, fapt care nu a fost verificat nici de instanța de apel, or după cum reiese din actele

cauzei la cererea de chemare în judecată este anexată doar procura eliberată de Primăria

mun. Bălți, pe numele Olgăi Savciuc (f.d.3).

Or, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii

în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar

și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Mai mult, este cert faptul că Consiliul mun. Bălți și Primăria mun. Bălți au depus

cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, pe când instanța de apel prin decizia

emisă a respins apelul declarat doar de Primăria mun. Bălți cu menținerea hotărârii

instanței de fond. Astfel, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra motivelor de apel

indicate de Consiliul mun. Bălți și nici nu a verificat dacă ultimul are calitate de

reclamant în cazul din speță.

Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal prevăzut de art. 6 §1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu

este unul absolut, el poate fi supus unor restricții. În acest sens, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului indică că, instanțele de judecată naționale trebuie să se asigure că

restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit unei persoane în așa fel sau

într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să fie afectată. Mai mult, o

restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu art. 6 §1 dacă nu urmărește un scop

legitim și dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite

și scopul urmărit. Dreptul de acces la un tribunal este prejudiciat în esența sa atunci

când reglementările nu mai servesc scopurilor securității juridice și bunei administrări a

justiției, ci constituie un fel de barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea

în fond a cauzei sale de către o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea contra

Republicii Moldova, hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie

2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor

garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza Campbell

6

și Fell versus Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale trebuie garantate

într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de

sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului

acesteia de acces la justiție (hotărârea CEDO din 09 octombrie 1979 în cauza Airey

versus Irlanda).

Reieșind din cele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră imposibilă corectarea erorii admise de

către instanțele de judecată ierarhic inferioare, în condițiile procedurii prevăzute de către

legislația procesuală.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară în

cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul

municipal Bălți și Primăria municipiului Bălți împotriva Agenției Servicii Publice,

Departamentul Cadastru Serviciul cadastral teritorial Bălți, intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice cu privire la obligarea efectuării modificării în Registrul

bunurilor imobile și se restituie cauza Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

7