3ra-961/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- procedura inregistrarii drepturilor
3ra-961/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-961/19
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (M. Cojocaru)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Al. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)
D E C I Z I E
09 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Victor Burduh
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând recursurile depuse de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”
și de către Banca Comercială „EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Frunza Vladimir împotrivaInstituției Publice „Agenția Servicii Publice” Departamentul
Cadastru Servciul Cadastral Teritorial Bălți, intervenienți accesorii Banca Comercială
„EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni, notarul Agachi Aliona și SRL „Agromagnat” cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost
respinse apelurile declarate de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Banca
Comercială „EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni și de SRL „Agromagnat” și a fost
menținută hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central
c o n s t a t ă:
La 25 iulie 2013 Frunza Vladimir a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru
Servciul Cadastral Teritorial Bălți, cu privire la anularea înregistrării contractului de
ipotecă nr. 16039 din 11 iulie 2011, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în procedura de examinare a
Judecătoriei Bălți se află cererea de chemare în judecată formulată de BC
„EuroCreditBank” SA către Frunza Vladimir, intervenient accesoriu SRL
„Agromagnat” cu privire la realizarea dreptului ipotecar. In cadrul acestei pricini
reclamantul a înaintat acțiune reconvențională cu privire la recunoașterea nulă a
contractului de ipotecă.
La 12 iulie 2011 contractul de ipotecă nr. 16039 din 11 iulie 2011 încheiat între
BC „EuroCreditBank” SA și Frunza Vladimir a fost înregistrat la OCT Bălți. Obiectul
contractului este bunul imobil de pe adresa, str. Decebal 7, mun. Bălți.
1
Reclamantul a menționat că el personal nu s-a adresat cu cerere către OCT
pentru înregistrarea contractului de ipotecă și nici nu a împuternicit pe nimeni să
efectueze înregistrarea. A invocat în acest sens despre falsificarea unor documente.
La 07 iunie 2013 s-a adresat cu cerere către OCT Bălți cu privire la anularea
înregistrării contractului de ipotecă nr. 16039 din 11 iulie 2011 în Registrul bunurilor
imobile.
La 26 iunie 2013 prin intermediul oficiului poștal a primit răspuns de la pârât
prin care i-a fost refuzat în cererea adresată.
A considerat argumentul pârâtului despre faptul că Legea cadastrului bunurilor
imobile nu prevede anularea înregistrării, drept neîntemeiat, deoarece înregistrarea
contractului de ipotecă este un act administrativ și poate fi anulat.
Prin încheiere protocolară din 24 noiembrie 2014 a Judecătoriei Bălți, sediul
central au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii notarul Agachi
Aliona, BC „EuroCreditBank” SA și SRL „Agromagnat”.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 16 februarie 2015 s-a dispus respingerea
cererii de conexare într-un singur proces a pricinii civile la cererea de chemare în
judecată a lui Frunza Vladimir împotriva OCT Bălți, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la
contestarea actului administrativ și pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
BC „EuroCreditBank” împotriva lui Frunza Vladimir cu privire la executarea dreptului
de ipotecă și cererea reconvențională a lui Frunza Vladimir împotriva BC
,.EuroCreditBank” privind recunoașterea nulității contractului de ipotecă.
Prin încheierea din 16 martie 2015 a Judecătoriei Bălți procesul în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată formulată de Frunza Vladimir a fost încetat.
Prin decizia din 08 iulie 2015 a Curții de Apel Bălți a fost admis recursul
declarat de Frunza Vladimir, a fost casată încheierea din 16 martie 2015 a Judecătoriei
Bălți cu remiterea pricinii spre rejudecare în alt complet al instanței de judecată.
Ulterior, la 29.03.2018 reclamantul prin intermediul avocatului său a înaintat
cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat, de considerat neîntemeiat
răspunsul Oficiului Cadastral Bălți filiala ÎS „Cadastru” nr. 01-10/426 din 21.06.2013,
cu anularea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii din 12.07.2011 privind ipoteca
în privința bunurilor imobile cu nr.cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx efectuată în temeiul
contractului de ipotecă nr. 16039 din 11.07.2011, cu radierea acestor înscrisuri din
Registrul bunurilor imobile, încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică
în sumă de 2 000 lei.
Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, acțiunea a
fost admisă; a fost considerat neîntemeiat răspunsul nr. 01-10/426 din 21.06.2013 al
Oficiului Cadastral Bălți filiala ÎS „Cadastru”; a fost anulată înscrierea la subcapitolul
III „Grevarea drepturilor patrimoniale Partea I. Alte drepturi reale”, și anume: pct.3.1.1
în privința bunurilor imobile cu nr.cadastrale xxxxx xxxxx indicat în subcapitolul II la
nr.2.2; pct.3.1.2 în privința bunurilor imobile cu nr.cadastrale 0300204.364.
0300204.364.01 indicat în subcapitolul II la nr.2.3; pct.3.1.3 în privința bunurilor
imobile cu nr.cadastrale xxxxx indicat în subcapitolul II la nr.2.4, efectuată în temeiul
contractului de ipotecă nr.16039 din 11.07.2011 înregistrat la 12.07.2011 cu radierea
2
acestor înscrisuri din Registrul bunurilor imobile; s-a încasat de la Agenția Servicii
Publice Departamentul Cadastru în beneficiul lui Frunza Vladimir cheltuielile de
judecată pentru asistența juridică în sumă de 2000 de lei.
La 04 iulie 2018 IP ,.Agenția Servicii Publice” a declarat apel împotriva hotărârii
din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
La 10 iulie 2018 BC „EuroCreditBank” SRL a declarat apel împotriva hotărârii
din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri.
La 11 iulie 2018 SRL „Agromagnat” a declarat apel împotriva hotărârii din 29
iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți au fost respinse apelurile
declarate de IP „Agenția Servicii Publice”, BC „EuroCreditBank” SA și de SRL
„Agromagnat” și a fost menținută hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți,
sediul central.
La 08 aprilie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei
din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele pricinii, iar normele de drept material au fost eronat interpretate.
În opinia recurentului, instanța de judecată nu este în drept la moment să oblige
OCT Bălți să efectueze radierea dreptului efectuat în baza contractului de ipotecă.
Intimatul, neavând hotărârea privind rezilierea contractului de ipotecă prematur a depus
cererea cu privire la obligarea OCT Bălți de a efectua careva anulări, modificări în
Registrul bunurilor imobile.
De asemenea, a menționat că concluzia expertului este bazată pe „probabilitate” și
nu pe un fapt cert stabilit, fiind indicat că „semnătura din cerere a fost executată nu de
Frunza V., ci de o altă persoană”, expertul a fost în imposibilitate să formuleze o
concluzie certă în acest sens.
Instanța a anulat înscrierea în Registrul bunurilor imobile, însă, înregistrarea
provizorie în Registrul bunurilor imobile s-a efectuat în baza contractului autentificat
notarial, care este valabil, iar modificări, anulări, rectificări în registru pot fi efectuate
numai dacă actul în baza căruia a fost efectuată înscrierea este declarat nul.
La 03 iunie 2019 BC „EuroCreditBank” SA a depus recurs împotriva deciziei
din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și
emiterea unei noi hotărâri.
În motivarea recursului a indicat că intimatul, neavând hotărârea privind rezilierea
sau anularea contractului de ipotecă nr. 16039 din 11 iulie 2011, prematur a depus cerere
cu privire la obligarea OCT Bălți de a efectua careva anulări, modificări în Registrul
bunurilor imobile.
3
Recurentul consideră că instanțele de judecată la examinarea litigiului nu au aplicat
legea care trebuia să fie aplicată. În opinia sa, urmau a fi aplicate prevederile art. 504
alin. (1) Cod civil.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,
Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinînd recursul,
Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă
decizie.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de a emite o nouă decizie de
respingere a acțiunii.
Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că în Registrul bunurilor imobile la 12 iulie
2011 a fost înregistrată grevarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile cu
numerele cadastrale 0300204.364. 0300204.364.01 și 0300204.364.02 situate în
mun.Bălți, Decebal (pasaj) 7, tipul grevării - ipotecă, temeiul înscrierii fiind contractul
de ipotecă înregistrat la biroul notarial sub nr. 16039 din 11.07.2011).
La 30 aprilie 2013 avocatul Larisa Maxim în interesele lui Frunza Vladimir a
depus cerere către Oficiul Cadastral Teritorial Bălți, solicitând informație privind care
dintre părțile contractului de ipotecă la 12.07.2011 a depus cerere de înregistrare a
contractului ipotecă nr. 16039 din 11.07.2011 și copia cererii respective.
La 14 mai 2013 Oficiul Cadastral Teritorial Bălți prin răspunsul nr.01-11/334 a
informat avocatul Larisa Maxim despre faptul că cererea de înregistrare a contractului de
ipotecă nr. 16039 din 11.07.2011 a fost depusă de Frunza Vladimir.
La 07 iunie 2013 Frunza Vladimir a depus cerere prealabilă către Oficiul Cadastral
Teritorial Bălți, fil.ÎS Cadastru, solicitând anularea înregistrării contractului de ipotecă
16039 din 11.07.2011 în Registrul bunurilor imobile, invocând că dânsul nu a depus
cerere de înregistrare a contractului de ipotecă.
Prin răspunsul nr.01-10/426 din 21.06.2013 Oficiul Cadastral Teritorial Bălți 1-a
informat pe Frunza Vladimir despre conținutul art.497 alin.(l) și 499 alin.(2) Cod civil și
despre faptul că Legea cadastrului bunurilor imobile nu prevede „anularea” înregistrării.
Frunza Vladimir, recepționând răspunsul la cererea prealabilă la 26.06.2013 și
nefiind de acord cu acesta, la 25 iulie 2013 a înaintat cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ către Oficiul Cadastral Teritorial Bălți cu privire
4
la anularea înregistrării contractului de ipotecă nr. 16039 din 11 iulie 2011, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Ulterior, la data de 29.03.2018 reclamantul prin intermediul avocatului său a
înaintat cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat, de considerat neîntemeiat
răspunsul Oficiului Cadastral Bălți filiala ÎS „Cadastru” nr. 01-10/426 din 21.06.2013,
cu anularea în Registrul bunurilor imobile a înscrierii din 12.07.2011 privind ipoteca în
privința bunurilor imobile cu nr.cadastrale xxxxx, xxxxx,xxxxx efectuată în temeiul
contractului de ipotecă nr. 16039 din 11.07.2011, cu radierea acestor înscrieri din
Registrul Bunurilor imobile.
Prima instanță și instanța de apel, examinând litigiu, au ajuns la concluzia
temeiniciei și au dispus anularea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.
Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe. La baza
concluziile a fost pus raportul de expertiză nr.287 din 28 martie 2014, prin care s-a
constatat că „semnătura, executată la rubrica „data și semnătura solicitantului” a cererii
nr. 0300/11/11154 din 12.07.2011 de înregistrare a ipotecii asupra imobilului, amplasat
pe str. Decebal (pasaj) 7, mun. Bălți, prezentate la expertiză, a fost executată nu de
Frunza Vladimir, ci de către o altă persoană”.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în
cererile de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că, instanța de apel și prima instanță, la examinarea cauzei, nu
au aplicat corect normele de drept material și nu au dat o apreciere corespunzătoare
probelor administrate la actele pricini, reieșind din următoarele.
Conform art. 290 Cod Civil, dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra
bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariția, modificarea și încetarea lor sînt
supuse înregistrării de stat. înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile
este publică. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze
oricărei persoane informații despre toate drepturile și grevările înregistrate asupra
aricărui imobil. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze, la
cererea persoanei al cărei drept este înregistrat, un document ce ar confirma înregistrarea
sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare
Conform art. 26 alin.(l) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25.02.1998, înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu
excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.
Conform art. 31 alin.(l) lit.a) și b) și alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor
imobile cererea se respinge dacă: lipsește actul de identitate al solicitantului sau dacă
actul conține inexactități; a fost prezentată de o persoană neautorizată. În cazul când
cererea este respinsă, ea nu se înregistrează, iar documentele se restituie solicitantului
sau reprezentantului acestuia. La solicitarea lor, pe cerere se vor consemna temeiurile
respingerii.
Conform art. 37 din aceeași lege, consecințele juridice ale înregistrării apar după
efectuarea înscrierii despre drepturile asupra bunului imobil în Registrul bunurilor
imobile. După efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile, data autentică a
5
înregistrării este data primirii cererii de înregistrare, care trebuie să fie inclusă în condica
de cereri. Înregistrarea grevărilor asupra grevării dreptului de proprietate nu influențează
drepturile proprietarului bunului imobil, dacă contractul nu prevede altfel.
Conform art. 3 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008 (în vigoare la
data înregistrării ipotecii), ipotecă este un drept real în al cărui temei creditorul este în
drept să ceară satisfacerea creanțelor sale, cu preferință față de ceilalți creditori, inclusiv
statul, din valoarea bunurilor imobile depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite
să execute obligațiile garantate cu ipotecă.
Iar, conform art. 6 alin. (1) al aceleiași legi, ipoteca este instituită în temeiul legii
(ipoteca legală) sau a contractului (ipoteca convențională).
Conform prevederilor art. 14 alin.(l) -(3), (5)-(6) din Legii cu privire la ipotecă nr.
142 din 26 iunie 2008 (în vigoare la momentul înregistrării ipotecii), cererea depusă la
oficiul cadastral teritorial de către creditorul ipotecar, debitorul ipotecar sau de un
reprezentant împuternicit al acestora servește drept temei pentru înregistrarea ipotecii.
Data înregistrării ipotecii este considerată data primirii cererii de înregistrare a ipotecii
cu respectarea procedurilor stabilite de legislația în vigoare.
(2) La cererea de înregistrare a ipotecii vor fi anexate: a) contractul de ipotecă
autentificat notarial sau actul ce servește drept temei pentru instituirea dreptului de
ipotecă al creditorului ipotecar asupra bunului imobil; b) documentul ce atestă achitarea
taxei de înregistrare; c) documentul ce atestă împuternicirile reprezentantului, dacă este
cazul; d) alte documente necesare pentru înregistrarea ipotecii, prevăzute de legislație.
(3) Înregistrarea ipotecii poate fi respinsă în cazurile stabilite de legislația cu privire
la înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile.
(5) Refuzul motivat de a înregistra drepturile asupra unui bun imobil care este
obiect al ipotecii trebuie să fie adresat persoanei care a depus cererea de înregistrare în
termenul stabilit pentru înregistrarea acestora.
(6) Înregistrarea ipotecii se face prin înscrierea corespunzătoare în Registrul
bunurilor imobile, conform legislației în vigoare. Registratorul va aplica parafa de
înregistrare a drepturilor înscrise în Registrul bunurilor imobile pe exemplarele
contractului de ipotecă sau, dacă este cazul, pe actul ce servește drept temei pentru
instituirea dreptului de ipotecă al creditorului ipotecar.
Instanța de recurs consideră că instanțele ierarhic inferioare pripit au concluzionat
asupra nulității înscrierii în Registrul bunurilor imobile. Or, unica sursă procedurală de
înregistrare a ipotecii, în speță este cererea lui Frunza Vladimir, înaintată de către acesta
la OCT Bălți în calitate de debitor la data de 12.07.2011, care este semnată de acesta, cu
anexarea tuturor documentelor prevăzute de lege.
Iar, reieșind din contractul de ipotecă nr. 16039 din 11.07.2011 părțile acestuia sunt
creditorul ipotecar Banca Comercială „EuroCreditBank” și debitorul ipotecar Frunza
Vladimir.
Colegiul consideră că instanța de apel la examinarea cauzei a apreciat arbitrar
probele administrate și greșit au aplicat normele de drept material. În acest sens se aduc
următoarele.
6
După cum s-a stabilit, reclamantul solicită anularea înregistrării contractului în
ipotecă în Registrul bunurilor imobile.
În conformitate cu art. 3 din Legea cadastrului bunurilor imobile, notarea se radiază
din Registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor
de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut
notarea.
Conform art. 8 alin. (1), (2) Cod civil (în redacția Legii din 06 iunie 2002)
drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor
fizice și juridice, care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații
civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile. Drepturile și
obligațiile civile apar: a) din contracte și din alte acte juridice.
Astfel, conform normelor de drept, radierea poate fi voluntară, care poate fi
operată doar cu acordul titularului dreptului de gaj/ipotecă sau judecătorească, adică în
temeiul unei hotărârii judecătorești ca urmare a constatării stingerii drepturilor de
gaj/ipotecă.
La acest capitol, instanța de recurs menționează că contractul de ipotecă a fost
perfectat la 11.07.2011 la notarul public Agachi A., fapt confirmat prin semnătura
debitorului ipotecar (intimatului). Contractul de ipotecă a fost supus înregistrării la OCT
Bălți la 12.07.2011. OCT a înregistrat un contract valabil, neanulat până în prezent. Iar,
efectuarea modificărilor poate avea loc numai în baza consimțământului părților sau în
baza unei hotărâri irevocabile a instanței de judecată.
Temei ce ar confirma ilegalitatea refuzului OCT Bălți, fie existența acordului
titularului de drept, fie hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus anularea
actului ce a servit temei de înregistrare a dreptului – contractul de ipotecă, intimatul nu a
prezentat.
În aceste condiții, Colegiul reiterează că obligația garantată cu ipotecă există, iar
pe lângă aceasta, alte temeiuri prevăzute de lege cu privire la încetarea ipotecii nu sunt.
Astfel, intimatul neavând hotărâre judecătorească privind rezilierea contractului de
ipotecă, prematur a depus cerere cu privire la obligarea OCT Bălți de a efectua careva
anulări, modificări și Registrul bunurilor imobile.
Instanțele ierarhic inferioare au dispus anularea înscrierii din Registrul bunurilor
imobile, însă înregistrarea provizorie s-a efectuat în baza contractului autentificat
notarial, care este valabil, iar modificări, anulări, rectificări în Registru pot fi efectuate
numai dacă actul în baza căruia a fost efectuată înscrierea este declarat nul.
Totodată, se menționează că Frunza Vladimir a semnat contractul de ipotecă,
manifestând astfel voința la încheierea tranzacției și manifestând din start acordul de a
constitui o garanție reală în favoarea băncii. Prin urmare, din momentul semnării
contractului de ipotecă Frunza Vladimir era la curent cu faptul înregistrării lui ulterioare.
Astfel, de facto, tranzacția de ipotecare a fost încheiată cu consimțământul lui Frunza
Vladimir, în momentul semnării acesta asumându-și obligațiile prevăzute în contract.
Or, contractul de ipotecă este un contract legal, perfectat și autentificat de către notar
conform legii.
7
Astfel, înregistrarea ipotecii a avut loc, reclamantul cunoscând, atât la momentul
încheierii contractului, cât și după aceasta, natura juridică a contractului de ipotecă,
obligațiile lui asumate în baza contractului, cât și consecințele negative în cazul
neexecutării obligației principale a cărui executare acesta garanta. Frunza Vladimir a
manifestat voința de a garanta prin ipotecă obligația altei persoane. La autentificarea
contractului i-au fot explicate esența acestui contract.
În acest context, potrivit pct. 11 alin. (7) al contractului de ipotecă nr. 16039 din
11.07.2011, debitorul ipotecar în persoana lui Frunza Vladimir, s-a obligat să
înregistreze prezentul contract în Registrul bunurilor imobile în modul prevăzut de
legislația în vigoare, cu achitarea cheltuielilor aferente. Astfel, reclamantul este persoana
care a avut obligați de a înregistra contractul de ipotecă în speță.
Conform art. 15 alin. (1) Legea cu privire la ipotecă (în vigoare la momentul
înregistrării ipotecii) ipoteca este valabilă din data înregistrării, iar conform alin. (2),
informația cu privire la ipotecă înregistrată în Registrul bunurilor imobile se prezumă
legală și veridică.
Prin recepționarea de către bancă a contractului de ipotecă înregistrat și totodată,
având în vedere că reclamantul a fost acea persoană care în ultima instanță a avut acces
la contractele de ipotecă autentificate, se prezumă că anume sub controlul și cu știința lui
Frunza Vladimir a avut loc înregistrarea ipotecii în modul prevăzut de legislație.
În astfel de circumstanțe, soluția instanței de apel este eronată, existând dubii de a
considera că semnătura de pe cererea depusă la OCT nu aparține lui Frunza Vladimir.
Or, instanțele judecătorești, la examinarea cauzelor, urmează să se conducă
nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin stabilirea
multiaspectuală a tuturor circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a
cauzei.
Revenind la soluția instanței de apel de admitere a acțiunii întemeiată pe
concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 287 din 28.03.2014, instanța de recurs
menționează că expertiza judiciară ca mijloc de probă trebuie să fie legală, pertinentă și
concludentă. În speță, însă, se atestă că deși mijloacele de probă enunțate sunt legale și
pertinente, acestea nu sunt concludente, adică nu tind la dovedirea unor fapte reale
demne de a fi crezute, care să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, în alți termeni, să
fie credibile, convingătoare.
Astfel, conform raportului de expertiză nr. 287 din 23.03.2014, semnătura
executată în rubrica „data și semnătura solicitantului” a cererii din 12.07.2011 de
înregistrare a ipotecii asupra imobilului amplasat pe adresa mun. Bălți, str. Decebal
(pasaj) 7 a fost executată nu de Frunză Vladimir, ci de o altă persoană. Totodată, prin
raportul respectiv expertul se pronunță asupra imposibilității răspunderii la întrebarea
privind executarea semnăturilor de către V.Iurciuc, I. Frunză și R. Iriciuc.
Pe de altă parte, reprezentantul SRL „Agromagnat” -V. Iurciuc, ar fi putut
înregistra contractul nominalizat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți doar dacă ar fi fost
împuternicit de către una dintre părțile contractului de ipotecă. Însă careva înscrisuri ce
ar confirma împuternicirile lui în acest sens instanței nu i-au fost prezentate.
8
Totodată, instanța de recurs remarcă că raportului de expertiză ce a stat la baza
formării convingerii instanței de apel, este anexat la materialele dosarului în copii-
xerox, nefiind autentificat în modul corespunzător de către organul emitent, fiind
autentificat doar prin semnătura reprezentantului părții interesate.
Astfel, concluziile raportului de expertiză prezentat în copii-xerox, neautentificată
în modul corespunzător, nu are putere probantă și deci, nu este convingătoare pentru
instanță.
În conformitate cu art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține
spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la
îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante
pentru soluționarea justă a cazului.
În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru
instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se
apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate
probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea
cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte
în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor
probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.
În conformitate cu art. 158 alin. (4) Cod de procedură civilă, raportul de expertiză
este examinat în ședință de judecată și evaluat în ansamblu cu celelalte probe.
Instanța de recurs remarcă că raportul de expertiză nu a fost efectuat pe cauza civilă
în speță, dar în cadrul cauzei penale nr. 2013041243 pornită în baza elementelor de
infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (Confecționarea, deținerea,
vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor
false).
Astfel, în condițiile în care raportul de expertiză a fost efectuat pe o altă cauză,
părțile au fost lipsite de dreptul de a obiecta conținutul acestuia, contrar prevederilor art.
158 alin. (5) CPC, ceea ce-i știrbește din forța probantă, nefiind astfel obligatoriu pentru
instanță.
În acest context, instanța de recurs menționează că deși raportul de expertiză
presupune o cercetare bazată pe cunoștințe de specialitate, pentru a stabili realitatea a
ceea ce se pretinde în acțiune este necesar de evaluat raportul de expertiză în ansamblu cu
celelalte probe.
De altfel, instanța de judecată, după cum s-a indicat supra, nu trebuia să se limiteze
la concluziile incluse în rapoartele de expertiză, ci urmează să supună studierii și analizei
tot materialul probator prezentat de părți.
În acest context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței
de judecat, Colegiul consideră că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis
cererea de chemare în judecată, fapt ce impune necesitatea casării lor și emiterii unei noi
decizii de respingere a acțiunii.
9
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul
specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se casează decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 29
iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și se emite o nouă decizie prin care:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Frunza Vladimir împotriva
Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru Servciul Cadastral
Teritorial Bălți, intervenienți accesorii Banca Comercială „EuroCreditBank” Societate
pe Acțiuni, notarul Agachi Aliona și SRL „Agromagnat” cu privire la contestarea actului
administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Victor Burduh
Nina Vascan
Iurie Bejenaru
10