3ra-396/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-396/21

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-

Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Bălți,

terți Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice

Serviciul cadastral teritorial Bălți privind contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iulie 2019, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu

Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral

teritorial Bălți privind contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată

„Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind

anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.2/24 din 26 aprilie 2019 „ Cu privire la

permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu numărul

cadastralxxxxxxx”, a fost respinsă.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2020 s-a admis demersul

înaintat de către Societatea cu Răspunde Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de

avocatul Nicolae Leșan și a fost atrase în proces persoane terțe - Agenția Servicii

Publice și Serviciul cadastral teritorial Bălți (f.d.113-115).

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărîrii

din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

1

La data de 26 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 26

ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Ulterior, la data de 12 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus motivarea recursului.

Prin încheierea din 07 aprilie 2021 Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul depus de Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat pentru examinare în complet de 5 judecători.

La 19 mai 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată

de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea

judecătorului Iurie Bejenaru de la examinarea cauzei în ordine de recurs.

În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 50 alin. (1) lit. d),

invocând că prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2019, în

completul de judecători Mariana Petic, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, a fost

declarat inadmisibilă cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Bălți

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2019 emisă în cauza de

contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

către Consiliul mun. Bălți, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată

„Floxal-Plus” privind contestarea deciziei cu privire la permiterea inițierii procedurii

de formării bunului imobil.

A invocat că astfel, se constată că asupra deciziei de permitere a inițierii

proceduri de formare a bunului imobil, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru s-a expus prin încheierea din 18 decembrie 2019.

Or, obiectul deciziilor contestate de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat se referă la același bun imobil.

A precizat că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și-a expus

opinia prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2019, motiv

pentru care acesta nu poate participa la examinarea prezentei cauze în ordine de

recurs.

Totodată, a relevat că reieșind din situația deficitară creata, în cazul în care

judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru va examina cererea de recurs

înaintată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat către Consiliul mun. Bălți vor fi

încălcate prevederile legale ale Republicii Moldova.

La 19 mai 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată

de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea

judecătorului Nicolae Craiu de la examinarea cauzei în ordine de recurs, invocând

aceleași motive, menționate în cererea de recuzare depusă la 19 mai 2021.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

2

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din

30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererile de recuzare sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu

este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială

a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei

art.50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

3

Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu la

examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Or, argumentele invocate în cererile de recuzare nu cad sub incidența

prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1)

lit. e) din Codul de procedură civilă, în speță fiind contestată decizia Consiliului

mun. Bălți nr.2/24 din 26 aprilie 2019 „ Cu privire la permiterea inițierii procedurii

formării bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx”, iar în cauza menționată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, a fost contestată decizia Consiliului mun. Bălți nr.8/31 din 29 martie 2018.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că

în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se

definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi

analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva

Maltei (MC), pct. 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este

totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul

de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire

la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale

personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice

prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate

obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei

(MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea

nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu la examinarea recursului

depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

4

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-

Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se resping cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie

Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-

Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ,

la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată

„Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5