3ra-396/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-396/21 Î N C H E I E R E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal- Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă: La data de 22 iulie 2019, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.2/24 din 26 aprilie 2019 „ Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu numărul cadastralxxxxxxx”, a fost respinsă. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2020 s-a admis demersul înaintat de către Societatea cu Răspunde Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și a fost atrase în proces persoane terțe - Agenția Servicii Publice și Serviciul cadastral teritorial Bălți (f.d.113-115).

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva hotărîrii din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. 1 La data de 26 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți. Ulterior, la data de 12 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus motivarea recursului. Prin încheierea din 07 aprilie 2021 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat pentru examinare în complet de 5 judecători.

La 19 mai 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului Iurie Bejenaru de la examinarea cauzei în ordine de recurs. În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 50 alin. (1) lit. d), invocând că prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2019, în completul de judecători Mariana Petic, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, a fost declarat inadmisibilă cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Bălți împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2019 emisă în cauza de contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Consiliul mun.

Bălți, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” privind contestarea deciziei cu privire la permiterea inițierii procedurii de formării bunului imobil. A invocat că astfel, se constată că asupra deciziei de permitere a inițierii proceduri de formare a bunului imobil, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru s-a expus prin încheierea din 18 decembrie 2019. Or, obiectul deciziilor contestate de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat se referă la același bun imobil. A precizat că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și-a expus opinia prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2019, motiv pentru care acesta nu poate participa la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Totodată, a relevat că reieșind din situația deficitară creata, în cazul în care judecătorul Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru va examina cererea de recurs înaintată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat către Consiliul mun. Bălți vor fi încălcate prevederile legale ale Republicii Moldova. La 19 mai 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului Nicolae Craiu de la examinarea cauzei în ordine de recurs, invocând aceleași motive, menționate în cererea de recuzare depusă la 19 mai 2021. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor prezentului cod. 2 În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererile de recuzare sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art.50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. 3 Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Or, argumentele invocate în cererile de recuzare nu cad sub incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, în speță fiind contestată decizia Consiliului mun. Bălți nr.2/24 din 26 aprilie 2019 „ Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx”, iar în cauza menționată de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a fost contestată decizia Consiliului mun.

Bălți nr.8/31 din 29 martie 2018. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu la examinarea recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. 4 Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal- Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se resping cererile de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu, depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal- Plus”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Bălți, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Floxal-Plus” și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Bălți privind contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh Dumitru Mardari Mariana Pitic 5