3ra-785/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-785/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Consiliul

municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Bălți, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Floxal-Plus” cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Consiliul municipal Bălți și a fost menținută

hotărârea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

constată:

La data de 29 iunie 2018 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient

accesoriu SRL „Floxal-Plus” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 64 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și

pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor

teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 845 din

18 decembrie 2009, a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei Consiliului

municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu privire la permiterea inițierii

procedurii formării bunului imobil cu nr. cadastral xxxx”.

A menționat că, prin notificarea nr. 1304/OT1-369 din 10 mai 2018 a solicitat

pârâtului abrogarea deciziei enunțate, însă în termenul stabilit nu a primit nici un

răspuns.

A considerat că, decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie

2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu

nr.cadastral xxxx” este ilegală.

1

A susținut că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile și deciziei

Consiliului municipal Bălți nr. 3/63 din 10 aprilie 2008 „Cu privire la aprobarea

listelor terenurilor care aparțin domeniului public municipiului Bălți”, anexa nr. 2,

terenul cu nr. cadastral xxxx aparține domeniului public.

A afirmat că, din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 329 martie

2018 și actele care au stat la baza emiterii acesteia urmează că, Consiliul municipal

Bălți a format bunul imobil cu nr. cadastral xxxx cu scopul schimbului de terenuri

cu SRL „Floxal-Plus”, ceea ce contravine prevederilor legale, din motiv că, acest

teren aparține domeniului public.

A solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie

2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu

nr.cadastral xxxx”.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central

acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost admisă

și a fost anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu

privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu nr. cadastral

xxxx”.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către Consiliul municipal Bălți și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Instanța de apel a reținut că, terenul cu nr. cadastral xxxx din Piața Vasile

Alecsandri, mun. Bălți aparține domeniului public, destinat uzului public și,

respectiv, acest teren nu poate fi supus schimbării și nu poate fi transmis pentru a fi

folosit de către o persoană juridică de drept privat, făcând trimitere la prevederile

art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, ale art. 2 și 4 din Legea nr. 354-XV din 28 octombrie

2004 cu privire la formarea bunurilor imobile și ale art. 11 din Legea nr. 523-XIV

din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale.

La data de 23 aprilie 2019 Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru

Cioinac, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

A menționat că, conform art. 3 lit. a) din Legea nr. 354-XV din 28 octombrie

2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, formarea bunului imobil se inițiază

de către proprietarul lui, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin

intermediul autorităților împuternicite cu administrarea bunului.

A susținut că, art. 42 din Codul funciar prevede că, terenurile din intravilan se

află în administrarea autorităților administrației publice, iar din municipii – în

proprietate municipală.

A afirmat că, art. 5 din Legea nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice prevede că, autorități ale

administrației publice cu atribuții în domeniul administrării și deetatizării

2

proprietății publice sunt autoritățile administrației publice ale unităților

administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și de nivelul întîi - în privința proprietății

unităților administrativ-teritoriale, iar art. 2 din Legea enunțată prevede că,

administrare a proprietății publice – activitate ce ține de exercitarea și modificarea

dreptului de proprietate al statului și/sau al unităților administrativ-teritoriale.

A relevat că, conform art. 6 din Legea nr. 91-XVI din 05 aprilie 2018, în

vigoare la data emiterii deciziei contestate, trecerea terenurilor din domeniul public

în domeniul privat se face prin hotărâre de Guvern sau, după caz, prin decizie a

consiliului raional, a Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, a

consiliului orășenesc (municipal), sătesc (comunal) dacă Constituția sau legea

organică nu dispune altfel. Terenurile de uz public pot fi trecute în domeniul privat

doar dacă nu mai sunt destinate uzului public.

A invocat că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, proprietar al

terenului cu nr. cadastral xxxx este municipiul Bălți.

A mai invocat că, la materialele dosarului au fost anexate avizele serviciilor

corespunzătoare, care au aprobat această formare.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

astfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat părților

decizia contestată la data de 09 aprilie 2019, iar recurentul a recepționat decizia

instanței de apel în aceeași zi.

Astfel, recursul, depus la data de 23 aprilie 2019, este în termen.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Consiliul municipal Bălți,

reprezentat de către Petru Cioinac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de

către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru

Cioinac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru

Cioinac, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5