3ra-785/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-785/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Floxal-Plus” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Consiliul municipal Bălți și a fost menținută hotărârea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, constată: La data de 29 iunie 2018 Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu SRL „Floxal-Plus” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu nr. cadastral xxxx”. A menționat că, prin notificarea nr. 1304/OT1-369 din 10 mai 2018 a solicitat pârâtului abrogarea deciziei enunțate, însă în termenul stabilit nu a primit nici un răspuns.

A considerat că, decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu nr.cadastral xxxx” este ilegală. 1 A susținut că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile și deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 3/63 din 10 aprilie 2008 „Cu privire la aprobarea listelor terenurilor care aparțin domeniului public municipiului Bălți”, anexa nr. 2, terenul cu nr. cadastral xxxx aparține domeniului public. A afirmat că, din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 329 martie 2018 și actele care au stat la baza emiterii acesteia urmează că, Consiliul municipal Bălți a format bunul imobil cu nr. cadastral xxxx cu scopul schimbului de terenuri cu SRL „Floxal-Plus”, ceea ce contravine prevederilor legale, din motiv că, acest teren aparține domeniului public.

A solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu nr.cadastral xxxx”. Prin hotărârea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost admisă și a fost anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/31 din 29 martie 2018 „Cu privire la permiterea inițierii procedurii formării bunului imobil cu nr. cadastral xxxx”. Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de către Consiliul municipal Bălți și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a reținut că, terenul cu nr. cadastral xxxx din Piața Vasile Alecsandri, mun.

Bălți aparține domeniului public, destinat uzului public și, respectiv, acest teren nu poate fi supus schimbării și nu poate fi transmis pentru a fi folosit de către o persoană juridică de drept privat, făcând trimitere la prevederile art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, ale art. 2 și 4 din Legea nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile și ale art. 11 din Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ- teritoriale. La data de 23 aprilie 2019 Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. A menționat că, conform art. 3 lit. a) din Legea nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, formarea bunului imobil se inițiază de către proprietarul lui, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităților împuternicite cu administrarea bunului. A susținut că, art. 42 din Codul funciar prevede că, terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților administrației publice, iar din municipii – în proprietate municipală.

A afirmat că, art. 5 din Legea nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice prevede că, autorități ale administrației publice cu atribuții în domeniul administrării și deetatizării 2 proprietății publice sunt autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și de nivelul întîi - în privința proprietății unităților administrativ-teritoriale, iar art. 2 din Legea enunțată prevede că, administrare a proprietății publice – activitate ce ține de exercitarea și modificarea dreptului de proprietate al statului și/sau al unităților administrativ-teritoriale.

A relevat că, conform art. 6 din Legea nr. 91-XVI din 05 aprilie 2018, în vigoare la data emiterii deciziei contestate, trecerea terenurilor din domeniul public în domeniul privat se face prin hotărâre de Guvern sau, după caz, prin decizie a consiliului raional, a Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, a consiliului orășenesc (municipal), sătesc (comunal) dacă Constituția sau legea organică nu dispune altfel. Terenurile de uz public pot fi trecute în domeniul privat doar dacă nu mai sunt destinate uzului public. A invocat că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxx este municipiul Bălți. A mai invocat că, la materialele dosarului au fost anexate avizele serviciilor corespunzătoare, care au aprobat această formare.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede astfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat părților decizia contestată la data de 09 aprilie 2019, iar recurentul a recepționat decizia instanței de apel în aceeași zi. Astfel, recursul, depus la data de 23 aprilie 2019, este în termen. 3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. 4 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Consiliul municipal Bălți, reprezentat de către Petru Cioinac, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5