2r-412/19 — recunoasterea nulitatii partiale a contractului de vanzare cumparare si repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2r-412/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud: V. Nogai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, V: Burduh, T. Chișca-Doneva)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Tatiana Vieru

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de către Vera Lupușor, reprezentată de avocatul

Victor Andrușciac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupușor

împotriva lui Gheorghe Lupușor, succesor în drepturi Vera Lupușor, intervenienți

accesorii Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu privire la recunoașterea

nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului

material,

împotriva încheierii din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de către avocatul

Andrușciac Victor în interesele Verei Lupușor împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 09 octombrie 2018,

c o n s t a t ă :

La 02 ianuarie 2017, Vasile Lupușor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu

privire la recunoașterea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pârâtul Gheorghe Lupușor este

fratele său, astfel după decesul părinților, în temeiul certificatului de moștenitor nr.

538 din 13 martie 2009, Gheorghe Lupușor a dobândit dreptul de proprietate prin

moștenire asupra averii succesorale formate din lotul de teren pentru construcții cu

suprafața de 0,13 ha situat în satul Cajba raionul Glodeni, număr cadastral xx și

asupra construcțiilor amplasate pe teren constituite din casa de locuit cu număr

cadastral xx, bucătăria de vară cu număr cadastral xx, magazie cu număr cadastral

xx, beci de piatră, gard și poartă de metal.

A menționat că după o perioadă de patru ani, pârâtul Gheorghe Lupușor prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, a înstrăinat lui

Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari, bunurile imobile sus-indicate. Astfel,

potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, prețul

1

bunului a constituit 21 356 lei, dar în realitate prețul real achitat a fost de 6 000

euro.

Reclamantul a explicat că la 05 aprilie 2013 a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari,

prin care a solicitat declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor din 13

martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea a ½ din averea

succesorală, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie

2013 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra a ½ din averea succesorală

după decesul părinților.

Astfel, a indicat că prin hotărârea din 03 iulie 2014 a Judecătoriei Glodeni, a

fost admisă cererea de chemare în judecată și s-a declarat parțial nul certificatul de

moștenitor din 13 martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea

a ½ din averea succesorală, s-a recunoscut după Vasile Lupușor dreptul de

proprietate asupra a ½ din averea succesorală și s-a anulat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013.

Ulterior, prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, menținută

prin încheierea din 17 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

parțial hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

certificatul de moștenitor testamentar nr. 538 din 13 martie 2009 pe numele lui

Gheorghe Lupușor s-a anulat parțial în mărime de 9/16 cote-părți, cu recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Vasile Lupușor asupra a 9/16 din bunurile

succesorale. Pretenția cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari a

fost respinsă.

În acest fel, reclamantul a susținut că este proprietar în proporție de 9/16 din

bunurile succesorale lăsate de părinții xx și xx la data decesului fiecăruia.

Având în vedere că prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, a

fost respinsă cerința cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

325 din 13 martie 2013 încheiat între vânzătorul Gheorghe Lupușor și

cumpărătorul Ghenadie Barbacari, pe care instanța la considerat dobânditor de

bună-credință, acesta nu poate intra de facto în posesia bunurilor succesorale, iar

din acest motiv a considerat necesar de a solicita încasarea de la pârâtul Gheorghe

Lupușor, a prejudiciului material cauzat prin înstrăinarea bunurilor succesorale,

adică a echivalentului cotei de 9/16 din bunurile vândute.

Reclamantul a mai remarcat că prețul real al bunurilor vândute în sumă de 6

000 euro a fost recunoscut atât de Gheorghe Lupușor cât și de Ghenadie Barbacari

în ședința de judecată din 01 iulie 2013, în cadrul examinării cauzei civile cu

privire la anularea certificatului de moștenitor testamentar și recunoașterea

dreptului de proprietate.

A relatat că prețul simulat al contractului de 21 356 de lei, a fost indicat atât în

avantajul vânzătorului cât și a cumpărătorului, fiind indicată o altă sumă decât cea

reală pentru a evita plata impozitului pe venit și a reduce din taxa notarială, având

astfel un scop ilicit.

Astfel, a considerat că pct. 4 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din

13 martie 2013 în partea stabilirii prețului în sumă de 21 356 lei, urmează a fi

declarat nul în baza art. 207 și art. 221 alin. (2) Cod civil.

De asemenea, a afirmat că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului, la

18 august 2016 în adresa pârâtului Gheorghe Lupușor a expediat o scrisoare

2

prealabilă prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului material cauzat

prin vânzarea bunurilor succesorale, însă acesta nu a reacționat în niciun fel.

Reclamantul a solicitat recunoașterea nulității pct. 4 din contractul de vânzare-

cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și Ghenadie

Barbacari în privința bunurilor imobile și anume, lot de teren pentru construcții cu

suprafața de 0,13 ha situat în satul Cajba, raionul Glodeni, număr cadastral xx și

construcțiile amplasate pe teren compuse din casa de locuit cu număr cadastral xx,

bucătăria de vară cu număr cadastral xx, magazie cu număr cadastral xx, beci de

piatră, gard și poartă de metal, ca fiind simulat în partea stabilirii prețului

contractului în sumă de 21 356 lei, constatarea valabilității prețului real al

contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor

imobile, ca fiind în sumă de 6 000 euro, încasarea din contul pârâtului în beneficiul

său a prejudiciului material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă

de 3 375 euro, ce constituie echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile

înstrăinate, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 13 octombrie 2017, în urma decesului pârâtului, reclamantul Vasile Lupușor

a înaintat cerințele împotriva Verei Lupușor, intervenienți accesorii Ghenadie

Barbacari și Rodica Barbacari.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a recunoscut nul pct. 4 din

contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între

Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari, Rodica Barbacari în privința bunurilor

imobile, lotul de teren pentru construcții cu suprafața de 0,13 ha situat în satul

Cajba, raionul Glodeni, cu număr cadastral xx și construcțiile amplasate pe teren

compuse din casa de locuit cu număr cadastral xx, bucătăria de vară cu număr

cadastral xx, magazie cu număr cadastral xx, beci de piatră, gard și poartă de

metal, ca fiind simulat, în partea stabilirii prețului contractului în sumă de 21 356

de lei. S-a constatat valabilitatea prețului real al contractului de vânzare-cumpărare

nr. 325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor imobile, ca fiind în sumă de 6 000

euro. S-a încasat de la Vera Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor prejudiciul

material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă de 3 375 euro,

echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile înstrăinate. S-a încasat din

contul Verei Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor cheltuielile de judecată în

mărime de 2 240 lei.

La 19 decembrie 2017 Vera Lupușor a declarat apel împotriva hotărârii din 20

noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Vera Lupușor și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

La 04 decembrie 2018 Vera Lupușor a declarat recurs împotriva deciziei din 09

octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2019, recursul

declarat de Vera Lupușor a fost considerat inadmisibil.

La 04 martie 2019, Vera Lupușor, reprezentată de avocatul Victor Andrușciac

a depus cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei din 09 octombrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

3

Prin încheierea din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, cererea de revizuire

înaintată de Vera Lupușor, reprezentată de avocatul Victor Andrușciac a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 23 mai 2019, Vera Lupușor,

reprezentată de avocatul Victor Andrușciac a depus prin intermediul poștei

electronice cerere de recurs, solicitând casarea încheierii din 26 martie 2019 a

Curții de Apel Bălți, a deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu

restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de judecată incorect a constatat

omiterea termenului de depunere a cererii de revizuire.

Studiind cererea de recurs declarată de către Vera Lupușor, reprezentată de

avocatul Victor Andrușciac, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi

restituită, reieșind din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Cod de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de

recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

După cum s-a menționat mai sus, cererea de recurs a fost depusă de către

avocatul Victor Andrușciac în interesele Verei Lupușor, prin intermediul poștei

electronice, la materialele cauzei viind anexată fotocopia recursului menționat (f.d.

55-58 vol. II).

Deși art. 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede poșta electronică

drept mijloc de comunicare între instanțele de judecată și participanții la proces,

documentele/ actele procedurale expediate prin intermediul acestuia urmează să

corespundă anumitor condiții. Astfel, actele procedurale depuse sub forma

documentului electronic, trebuie să fie semnate cu semnătura electronică avansată

calificată.

În acest sens, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 5 alin. (2) din

Legea privind semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai

2014, semnătura electronică avansată calificată are aceeași valoare juridică ca și

semnătura olografă, iar potrivit art. 13 alin. (1) din aceeași lege, documentul

electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după

efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură

olografă.

Astfel, având în vedere că cererea de recurs a fost depusă prin intermediul

poștei electronice, aceasta nefiind semnată în modul prevăzut de Legea privind

semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, Colegiul

ajunge la concluzia că cererea de recurs depusă de către avocatul Andrușciac

Victor în interesele Verei Lupușor, a fost semnată în mod necorespunzător.

Prin urmare, cererea de recurs depusă de către Vera Lupușor, reprezentată de

avocatul Victor Andrușciac, urmează a fi restituită.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de către Vera Lupușor, reprezentată de avocatul

Victor Andrușciac împotriva încheierii din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

4

emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupușor

împotriva lui Gheorghe Lupușor, succesor în drepturi Vera Lupușor, intervenienți

accesorii Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu privire la recunoașterea

nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului

material.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Sveatoslav Moldovan

5