Decizie nr. 50 din 05.04.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 1861 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Oleg Mîța, în dosarul nr. 2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 5 aprilie 2019, de către dnii judecători Natalia Simciuc, Lidia Bulgac și Iurie Cotruță din cadrul Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe 18 aprilie 2018, Cooperativa de Producție și Comerț „Salutare”, debitor, a depus o contestație prin care a solicitat anularea încheierii executorului judecătoresc.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 18 decembrie 2018, s-a admis excepția de tardivitate, iar contestația a fost respinsă ca tardivă. Pe 28 decembrie 2018, administratorul Cooperativei de Producție și Comerț „Salutare” a declarat recurs împotriva încheierii.

Pe 29 martie 2019, a fost înregistrată cererea dlui avocat Oleg Mîța privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului 1861 alin. (3) din Codul de procedură civilă [excepția de tardivitate].

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. (3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege.” Articolul 119 Folosirea căilor de atac „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile legii.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, sunt următoarele: Articolul 1861 Excepția de tardivitate „(1) Cererile depuse în instanța de judecată peste termenul de prescripție extinctivă, a căror tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare de partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripția, de creditorul persoanei sau de către oricare altă persoană care are interes legitim, se examinează în fond doar după examinarea de către instanța de judecată a excepției de tardivitate. Dacă reclamantul a solicitat repunerea în termenul de prescripție sau solicită repunerea odată cu ridicarea excepției, instanța de judecată examinează excepția de tardivitate concomitent cu cererea de repunere în termen. (2) Excepția de tardivitate și, după caz, repunerea în termen se soluționează în ședință de judecată, convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare. Lipsa participanților citați legal nu împiedică examinarea cererilor. (3) Dacă nu se dispune repunerea în termen și/sau se admite excepția de tardivitate, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind tardivă printr-o încheiere motivată care poate fi atacată cu recurs. (4) Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii adoptate conform alin.(3), este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea; b) să admită recursul și să caseze integral încheierea, restituind cauza spre rejudecare. (5) Dacă se dispune repunerea în termen și/sau excepția de tardivitate se respinge, instanța de judecată emite o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul și continuă examinarea cauzei.” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează că expirarea termenului de prescripție exclude posibilitatea examinării cauzei de către instanțele judecătorești de nivelul întâi.

Astfel, potrivit autorului excepției, prevederile contestate devin un obstacol în exercitarea dreptului la un proces echitabil, prin reducerea posibilităților de a contesta o hotărâre pronunțată doar prin folosirea recursului, și exclud garanția de examinare a cererii depuse în cadrul unui proces în contradictoriu, în care fiecărei părți să-i fie asigurată egalitatea armelor și garanțiile procesuale de apărare a drepturilor și intereselor lor civile.

În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1, 8, 20, 23, 26, 54, 115 și 119 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Oleg Mîța, în dosarul nr. 2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 1861 alin. (3) din Codul de procedură civilă

Curtea menționează că îndeplinirea acțiunilor procedurale și respectarea cerințelor cu privire la admisibilitate constituie un aspect important al certitudinii juridice.

Curtea reține că, potrivit normelor procesual-civile, pentru a depune o acțiune civilă, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și formă, cum sunt respectarea competenței jurisdicționale, a termenului de prescripție, existența capacității procesuale de exercițiu, respectarea regulilor cu privire la forma și conținutul cererii de chemare în judecată.

Curtea reține că obligația persoanelor de a-și exercita drepturile procesual civile în termenele stabilite de lege dau conținut ordinii de drept, astfel asigurându-se certitudinea și securitatea raporturilor juridice.

Totodată, Curtea subliniază că dreptul de acces la justiție nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, atât timp cât acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit. Cu toate acestea, limitările nu trebuie să restrângă dreptul de acces de o manieră în care să fie atinsă însăși esența sa.

Potrivit articolului 119 din Constituție, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile legii. Căile de atac reprezintă mijloace procedurale, prin intermediul cărora părțile interesate au posibilitatea de a solicita și obține casarea hotărârilor judecătorești neîntemeiate sau ilegale.

Curtea observă că textul de lege contestat prevede că acțiunea depusă peste termenul de prescripție extinctivă poate fi atacată cu recurs. Așadar, Curtea constată că există garanția unui control judecătoresc suplimentar. Având în vedere faptul că este asigurat accesul la două tribunale, din perspectiva problemei ridicate de către autorul sesizării, Curtea reține că nu se poate pune în discuție afectarea esenței dreptului de acces la un tribunal.

În baza celor menționate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1.Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 1861 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl avocat Oleg Mîța, în dosarul nr. 2r-412/2019, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2.Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 5 aprilie 2019 DCC nr. 50 Dosarul nr. 67g/201 9