Decizie nr. 62 din 25.04.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „contestația debitorului nu se opune validării creanței” conținut în articolul 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl avocat Corneliu Vlad, în dosarul nr. 2i-1759/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 17 aprilie 2019 de către dl judecător Gheorghe Mîțu din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe 23 august 2018, debitorul S.R.L. „Expautogrup” a depus în fața instanței de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 3 septembrie 2018 a fost primită în procedură cererea introductivă, iar prin hotărârea instanței a fost intentat procesul de insolvabilitate cu desemnarea unui administrator autorizat.

În cadrul ședinței de judecată din 10 aprilie 2019, dl avocat Corneliu Vlad a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului „contestația debitorului nu se opune validării creanței” conținut în articolul 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul excepției susține că textul contestat presupune existența unui tratament diferențiat în regimul și efectul juridic al unei contestații formulate de către debitor în comparație cu creditorul. Acesta consideră că contestația debitorului este lipsită,

De asemenea, autorul consideră că textul invocat îl poziționează pe debitor, sub aspect procesual, într-o situație dezavantajoasă, în condițiile în care aceeași contestație formulată de un creditor în privința cererii de validare a altui creditor se opune validării creanței.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 16, 20, 23, 26 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Corneliu Vlad, în dosarul nr. 2i-1759/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea relevă faptul că contestația debitorului poate să se refere atât la includerea de către administratorul insolvabilității/lichidator în Tabelul definitiv al creanțelor a unor creanțe considerate neîntemeiate, tardive, cât și la neincluderea unor creanțe. Cu toate că reprezentantul debitorului apără interesele asociaților, acționarilor în cadrul procesului de insolvabilitate, legea nu prevede limitări în privința numărului contestațiilor care pot fi înaintate împotriva creanțelor creditorilor.

Conform articolului 143 alin. (6) din Legea insolvabilității, contestațiile debitorului nu se opun validării creanței. Curtea constată că există o hotărâre explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție (i.e. Hotărârea nr. 2 din 24 martie 2014 cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilității), care stabilește la pct. 13.5 că instanța va valida creanța chiar dacă ea este vădit neîntemeiată, dacă în afară de debitor nimeni nu o contestă.

În această privință, nu se exclude alăturarea sau susținerea contestației debitorului de către creditori sau administratorul insolvabilității/lichidator. Totodată, conform articolului 144 din Legea insolvabilității, contestațiile se examinează în ședința de validare sau în cadrul unei ședințe speciale cu citarea atât a contestatorului, cât și a creditorului a cărui creanță a fost contestată, a administratorului sau a oricărei persoane interesate.

În procesul examinării contestațiilor, contestatorul și/sau creditorul a cărui creanță a fost contestată, precum și administratorul sau alte persoane au dreptul să prezinte orice probe și își pot exercita toate drepturile ca părți în proces, conform Codului de procedură civilă.

După examinarea contestației, instanța de insolvabilitate adoptă o încheiere de admitere sau de respingere a contestației care poate fi contestată cu recurs. Încheierea este executorie pentru administrator și pentru toți creditorii și constituie un motiv pentru rectificarea tabelului definitiv al creanțelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca ședința specială de validare.

Curtea observă că Curtea Supremă de Justiție, care asigură aplicarea corectă și uniformă a legislației de către toate instanțele judecătorești, a elucidat aspectele ce țin  de contestațiile validării unei creanțe.

Curtea observă că textul contestat nu afectează esența dreptului debitorului la acces la justiție sau apărare.

Așadar, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este nefondată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.