ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.01.2019

2ra-171/19 — anularea actului juridic si repararea prejudiciului material

HOTĂRÂRE
23.01.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului juridic si repararea prejudiciului material
Temei legal
temeiurile inadmisibilităţii recursului
Citează această cauză
2ra-171/19 — anularea actului juridic si repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-171/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud: V. Nogai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza)

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vera Lupușor reprezentată

de avocatul Victor Andrușciac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupușor

împotriva lui Gheorghe Lupușor, succesor în drepturi Vera Lupușor, intervenienți

accesorii Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu privire la recunoașterea

nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Vera Lupușor și a fost menținută hotărârea din 20

noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

c o n s t a t ă:

La 2 ianuarie 2017 Vasile Lupușor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu

privire la recunoașterea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamntul a indicat că pârâtul Gheorghe Lupușor este

fratele său.

După decesul părinților, în temeiul certificatului de moștenitor nr. 538 din 13

martie 2009, pârâtul Gheorghe Lupușor a dobândit dreptul de proprietate prin

moștenire asupra averii succesorale formate din lotul de teren pentru construcții cu

suprafața de 0,13 ha situat în satul xxxxx raionul xxxxx, număr cadastral xxxxx și

construcțiile amplasate pe teren constituite din casa de locuit cu număr cadastral

xxxxx, bucătăria de vară cu număr cadastral xxxxx, magazie cu număr cadastral

xxxxx, beci de piatră, gard și poartă de metal.

A menționat că după o perioadă de patru ani, pârâtul Gheorghe Lupușor prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, a înstrăinat lui

Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari, bunurile imobile sus-indicate.

1

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, prețul

bunului a constituit 21 356 lei, dar în realitate prețul real achitat a fost de 6 000

euro.

Reclamantul a explicat că la 5 aprilie 2013 a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari,

prin care a solicitat declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor din 13

martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea a ½ din averea

succesorală, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie

2013 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra a ½ din averea succesorală

după decesul părinților.

Asfel, a indicat că prin hotărârea din 3 iulie 2014 a Judecătoriei Glodeni, a

fost admisă cererea de chemare în judecată și s-a declarat parțial nul certificatul de

moștenitor din 13 martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea

a ½ din averea succesorală, s-a recunoscut după Vasile Lupușor dreptul de

proprietate asupra a ½ din averea succesorală și s-a anulat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013.

Ulterior, prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, menținută

prin încheierea din 17 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

parțial hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

certificatul de moștenitor testamentar nr. 538 din 13 martie 2009 pe numele lui

Gheorghe Lupușor s-a anulat parțial în mărime de 9/16 cote-părți, cu recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Vasile Lupușor asupra a 9/16 din bunurile

succesorale. Cerința cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari a

fost respinsă.

În acest fel, reclamantul a susținut că este proprietar în proporție de 9/16 din

bunurile succesorale lăsate de părinții Dumitru Lupușor și Eugenia Lupușor la data

decesului fiecăruia.

Având în vedere că prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți,

a fost respinsă cerința cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

325 din 13 martie 2013 încheiat între vânzătorul Gheorghe Lupușor și

cumpărătorul Ghenadie Barbacari, pe care instanța la considerat dobânditor de

bună-credință, nu poate intra de facto în posesia bunurilor succesorale, iar din acest

motiv a considerat necesar de a solicita încasarea de la pârâtul Gheorghe Lupușor,

a prejudiciului material cauzat prin înstrăinarea bunurilor succesorale, adică a

echivalentului cotei de 9/16 din bunurile vândute.

Reclamantul a mai specificat că prețul real al bunurilor vândute în sumă de 6

000 euro a fost recunoscut atât de Gheorghe Lupușor, cât și de Ghenadie Barbacari

în ședința de judecată din 1 iulie 2013 în cadrul examinării cauzei civile cu privire

la anularea certificatului de moștenitor testamentar și recunoașterea dreptului de

proprietate.

A relatat că prețul simulat al contractului de 21 356 de lei, a fost indicat atât

în avantajul vânzătorului, cât și a cumpărătorului, fiind indicat într-o altă sumă

decât cea reală pentru a evita plata impozitului pe venit și a reduce din taxa

notarială, având astfel un scop ilicit.

2

Astfel, a considerat că pct. 4 din contractul de vânzare-cumpărare nr 325 din

13 martie 2013 în partea stabilirii prețului în sumă de 21 356 lei, urmează a fi

declarat nul în baza art. 207 și art. 221 alin. (2) Cod civil.

De asemenea, a afirmat că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului,

la 18 august 2016 în adresa pârâtului Gheorghe Lupușor a expediat o scrisoare

prealabilă prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului material cauzat

prin vânzarea bunurilor succesorale, însă acesta nu a reacționat în niciun fel.

Reclamantul a solicitat recunoașterea nulității pct. 4 din contractul de

vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și

Ghenadie Barbacari în privința bunurilor imobile: lot de teren pentru construcții S

0,13 ha situat în satul xxxxx, raionul xxxxx, număr cadastral xxxxx și construcțiile

amplasate pe teren compuse din casa de locuit cu număr cadastral xxxxx, bucătăria

de vară cu număr cadastral xxxxx, magazie cu număr cadastral xxxxx, beci de

piatră, gard și poartă de metal, ca fiind simulat în partea stabilirii prețului

contractului în sumă de 21 356 lei; constatarea valabilității prețului real al

contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor

imobile, ca fiind în sumă de 6 000 euro; încasarea din contul pârâtului în beneficiul

său a prejudiciului material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă

de 3 375 euro, ce constituie echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile

înstrăinate, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 13 octombrie 2017, în urma decesului pârâtului, reclamantul Vasile

Lupușor a înaintat cerințele împotriva Verei Lupușor, intervenienți accesorii

Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a recunoscut nul pct. 4 din

contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între

Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari, Rodica Barbacari în privința bunurilor

imobile: lot de teren pentru construcții S 0,13 ha situat în satul xxxxx, raionul

xxxxx, cu număr cadastral xxxxx și construcțiile amplasate pe teren compuse din

casa de locuit cu număr cadastral xxxxx, bucătăria de vară cu număr cadastral

xxxxx, magazie cu număr cadastral xxxxx, beci de piatră, gard și poartă de metal,

ca fiind simulat, în partea stabilirii prețului contractului în sumă de 21 356 de lei.

S-a constatat valabilitatea prețului real al contractului de vânzare-cumpărare nr.

325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor imobile, ca fiind în sumă de 6 000

Eeuro. S-a încasat de la Vera Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor prejudiciul

material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă de 3 375 euro,

echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile înstrăinate. S-a încasat din

contul Verei Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor cheltuielile de judecată în

mărime de 2 240 lei.

La 19 decembrie 2017 Vera Lupușor a declarat apel împotriva hotărârii din 20

noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Vera Lupușor și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

3

importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material

și procedural.

La 4 decembrie 2018 Vera Lupușor reprezentată de avocatul Victor

Andrușciac, a declarat recurs împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de

Apel Bălți.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin.

În acest sens, a menționat că instanțele de judecată nu au stabilit ce sumă de

bani din 6000 euro a fost achitată de către Ghenadie Barbacari pentru imobilul

indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 13 martie 2013.

La fel, a relatat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că Vera

Lupușor nu a fost înștiințată despre data, ora și locul ședinței de judecată, iar

citațiile expediate nu le-a recepționat, deoarece s-a aflat peste hotarele țării.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 9 octombrie 2018.

Astfel, recursul declarat la 4 decembrie 2018, este în termen.

La 12 noiembrie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimații Vasile Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari, nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Vera Lupușor reprezentată

de avocatul Victor Andrușciac, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vera Lupușor

reprezentată de avocatul Victor Andrușciac, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

De altfel, nu poate fi reținut argumentul invocat în recursul declarat precum

că Vera Lupușor nu a fost înștiințată despre data, ora și locul ședinței de judecată

în prima instanță, iar citațiile expediate nu le-a recepționat deoarece s-a aflat peste

hotarele țării, or, instanța de judecată a întreprins toate măsurile necesare pentru

înștiințarea acesteia, iar neprezentarea la oficiul poștal pentru primirea

corespondenței nu poate fi imputabilă instanței.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Vera Lupușor reprezentată de

avocatul Victor Andrușciac.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vera Lupușor reprezentată de avocatul Victor

Andrușciac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-07-31
0,97
2r-412/19 — recunoasterea nulitatii partiale a contractului de vanzare cumparare si repararea prejudiciului material
Dosarul nr. 2r-412/19 Prima instanţă: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud: V. Nogai) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală,
CSJ 2019-10-16
0,96
2r-544/19 — cu privire la recunoașterea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare în partea stabilirii prețului și repararea prejudiciului material
Dosarul nr. 2r-544/19 Prima instanţă: Judecătoria Drochia sediul Glodeni (jud. V. Nogai) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (jud. O. Sternioală,
CSJ 2018-04-04
0,95
2r-214/18 — recunoasterea nulitătii partiale a contractului de vânzare-cumpărare în partea stabilirii pretului si repararea prejudiciului cauzat
dosarul nr. 2r-214/18 prima instanță: Judecătoria Drochia (sediul Glodeni) Judecător: V. Nogai instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul c
CSJ 2019-05-15
0,94
2r-278/19 — declararea nulității certificatului de mostenitor
Dosar nr. 2r-278/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîşcani (I. Rabei) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi ( A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) DECIZIE 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencio
CSJ 2020-05-06
0,93
2ra-661/20 — Declararea nulitătii actelor juridice
Dosarul nr.2ra-661/20 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, judecător: V. Martînenco Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători: M. Anton, V. Cotorobai, I. Ţurcan ÎNCHEIERE 06 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Civil
Sursă