2ra-171/19 — anularea actului juridic si repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului juridic si repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-171/19 — anularea actului juridic si repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-171/19
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud: V. Nogai)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza)
Î N C H E I E R E
23 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Vera Lupușor reprezentată
de avocatul Victor Andrușciac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupușor
împotriva lui Gheorghe Lupușor, succesor în drepturi Vera Lupușor, intervenienți
accesorii Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu privire la recunoașterea
nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului
material,
împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de Vera Lupușor și a fost menținută hotărârea din 20
noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,
c o n s t a t ă:
La 2 ianuarie 2017 Vasile Lupușor a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari cu
privire la recunoașterea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare și
repararea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii reclamntul a indicat că pârâtul Gheorghe Lupușor este
fratele său.
După decesul părinților, în temeiul certificatului de moștenitor nr. 538 din 13
martie 2009, pârâtul Gheorghe Lupușor a dobândit dreptul de proprietate prin
moștenire asupra averii succesorale formate din lotul de teren pentru construcții cu
suprafața de 0,13 ha situat în satul xxxxx raionul xxxxx, număr cadastral xxxxx și
construcțiile amplasate pe teren constituite din casa de locuit cu număr cadastral
xxxxx, bucătăria de vară cu număr cadastral xxxxx, magazie cu număr cadastral
xxxxx, beci de piatră, gard și poartă de metal.
A menționat că după o perioadă de patru ani, pârâtul Gheorghe Lupușor prin
contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, a înstrăinat lui
Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari, bunurile imobile sus-indicate.
1
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013, prețul
bunului a constituit 21 356 lei, dar în realitate prețul real achitat a fost de 6 000
euro.
Reclamantul a explicat că la 5 aprilie 2013 a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Gheorghe Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari,
prin care a solicitat declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor din 13
martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea a ½ din averea
succesorală, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie
2013 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra a ½ din averea succesorală
după decesul părinților.
Asfel, a indicat că prin hotărârea din 3 iulie 2014 a Judecătoriei Glodeni, a
fost admisă cererea de chemare în judecată și s-a declarat parțial nul certificatul de
moștenitor din 13 martie 2009 eliberat în privința lui Gheorghe Lupușor, în partea
a ½ din averea succesorală, s-a recunoscut după Vasile Lupușor dreptul de
proprietate asupra a ½ din averea succesorală și s-a anulat contractul de vânzare-
cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013.
Ulterior, prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, menținută
prin încheierea din 17 februarie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată
parțial hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre prin care
certificatul de moștenitor testamentar nr. 538 din 13 martie 2009 pe numele lui
Gheorghe Lupușor s-a anulat parțial în mărime de 9/16 cote-părți, cu recunoașterea
dreptului de proprietate a lui Vasile Lupușor asupra a 9/16 din bunurile
succesorale. Cerința cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.
325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari a
fost respinsă.
În acest fel, reclamantul a susținut că este proprietar în proporție de 9/16 din
bunurile succesorale lăsate de părinții Dumitru Lupușor și Eugenia Lupușor la data
decesului fiecăruia.
Având în vedere că prin decizia din 29 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți,
a fost respinsă cerința cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.
325 din 13 martie 2013 încheiat între vânzătorul Gheorghe Lupușor și
cumpărătorul Ghenadie Barbacari, pe care instanța la considerat dobânditor de
bună-credință, nu poate intra de facto în posesia bunurilor succesorale, iar din acest
motiv a considerat necesar de a solicita încasarea de la pârâtul Gheorghe Lupușor,
a prejudiciului material cauzat prin înstrăinarea bunurilor succesorale, adică a
echivalentului cotei de 9/16 din bunurile vândute.
Reclamantul a mai specificat că prețul real al bunurilor vândute în sumă de 6
000 euro a fost recunoscut atât de Gheorghe Lupușor, cât și de Ghenadie Barbacari
în ședința de judecată din 1 iulie 2013 în cadrul examinării cauzei civile cu privire
la anularea certificatului de moștenitor testamentar și recunoașterea dreptului de
proprietate.
A relatat că prețul simulat al contractului de 21 356 de lei, a fost indicat atât
în avantajul vânzătorului, cât și a cumpărătorului, fiind indicat într-o altă sumă
decât cea reală pentru a evita plata impozitului pe venit și a reduce din taxa
notarială, având astfel un scop ilicit.
2
Astfel, a considerat că pct. 4 din contractul de vânzare-cumpărare nr 325 din
13 martie 2013 în partea stabilirii prețului în sumă de 21 356 lei, urmează a fi
declarat nul în baza art. 207 și art. 221 alin. (2) Cod civil.
De asemenea, a afirmat că în scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului,
la 18 august 2016 în adresa pârâtului Gheorghe Lupușor a expediat o scrisoare
prealabilă prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului material cauzat
prin vânzarea bunurilor succesorale, însă acesta nu a reacționat în niciun fel.
Reclamantul a solicitat recunoașterea nulității pct. 4 din contractul de
vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între Gheorghe Lupușor și
Ghenadie Barbacari în privința bunurilor imobile: lot de teren pentru construcții S
0,13 ha situat în satul xxxxx, raionul xxxxx, număr cadastral xxxxx și construcțiile
amplasate pe teren compuse din casa de locuit cu număr cadastral xxxxx, bucătăria
de vară cu număr cadastral xxxxx, magazie cu număr cadastral xxxxx, beci de
piatră, gard și poartă de metal, ca fiind simulat în partea stabilirii prețului
contractului în sumă de 21 356 lei; constatarea valabilității prețului real al
contractului de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor
imobile, ca fiind în sumă de 6 000 euro; încasarea din contul pârâtului în beneficiul
său a prejudiciului material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă
de 3 375 euro, ce constituie echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile
înstrăinate, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 13 octombrie 2017, în urma decesului pârâtului, reclamantul Vasile
Lupușor a înaintat cerințele împotriva Verei Lupușor, intervenienți accesorii
Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari.
Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,
cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a recunoscut nul pct. 4 din
contractul de vânzare-cumpărare nr. 325 din 13 martie 2013 încheiat între
Gheorghe Lupușor și Ghenadie Barbacari, Rodica Barbacari în privința bunurilor
imobile: lot de teren pentru construcții S 0,13 ha situat în satul xxxxx, raionul
xxxxx, cu număr cadastral xxxxx și construcțiile amplasate pe teren compuse din
casa de locuit cu număr cadastral xxxxx, bucătăria de vară cu număr cadastral
xxxxx, magazie cu număr cadastral xxxxx, beci de piatră, gard și poartă de metal,
ca fiind simulat, în partea stabilirii prețului contractului în sumă de 21 356 de lei.
S-a constatat valabilitatea prețului real al contractului de vânzare-cumpărare nr.
325 din 13 martie 2013 în privința bunurilor imobile, ca fiind în sumă de 6 000
Eeuro. S-a încasat de la Vera Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor prejudiciul
material cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile în sumă de 3 375 euro,
echivalentul a 9/16 din valoarea bunurilor imobile înstrăinate. S-a încasat din
contul Verei Lupușor în beneficiul lui Vasile Lupușor cheltuielile de judecată în
mărime de 2 240 lei.
La 19 decembrie 2017 Vera Lupușor a declarat apel împotriva hotărârii din 20
noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.
Prin decizia din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de Vera Lupușor și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 a
Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.
Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă
probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au
3
importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material
și procedural.
La 4 decembrie 2018 Vera Lupușor reprezentată de avocatul Victor
Andrușciac, a declarat recurs împotriva deciziei din 9 octombrie 2018 a Curții de
Apel Bălți.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au
fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin.
În acest sens, a menționat că instanțele de judecată nu au stabilit ce sumă de
bani din 6000 euro a fost achitată de către Ghenadie Barbacari pentru imobilul
indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 13 martie 2013.
La fel, a relatat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că Vera
Lupușor nu a fost înștiințată despre data, ora și locul ședinței de judecată, iar
citațiile expediate nu le-a recepționat, deoarece s-a aflat peste hotarele țării.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă integral.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 9 octombrie 2018.
Astfel, recursul declarat la 4 decembrie 2018, este în termen.
La 12 noiembrie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură
civilă, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
Intimații Vasile Lupușor, Ghenadie Barbacari și Rodica Barbacari, nu și-au
valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Vera Lupușor reprezentată
de avocatul Victor Andrușciac, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vera Lupușor
reprezentată de avocatul Victor Andrușciac, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
De altfel, nu poate fi reținut argumentul invocat în recursul declarat precum
că Vera Lupușor nu a fost înștiințată despre data, ora și locul ședinței de judecată
în prima instanță, iar citațiile expediate nu le-a recepționat deoarece s-a aflat peste
hotarele țării, or, instanța de judecată a întreprins toate măsurile necesare pentru
înștiințarea acesteia, iar neprezentarea la oficiul poștal pentru primirea
corespondenței nu poate fi imputabilă instanței.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
5
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de către Vera Lupușor reprezentată de
avocatul Victor Andrușciac.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Vera Lupușor reprezentată de avocatul Victor
Andrușciac, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
6