2ra-133/20 — cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării mijlocului de transport

Dosarul nr. 2ra-133/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor Gavinciuc în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Gavinciuc împotriva lui Constantin Țîțu, Vladimir Burlacu și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare- cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării mijlocului de transport împotriva deciziei din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, casată integral hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată constată: La 30 ianuarie 2019, Victor Gavinciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Țîțu, Vladimir Burlacu și Direcției de identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți, intervenienți accesorii Andrian Margină și Ecaterina Burlacu cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării mijlocului de transport.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2016, a avut o înțelegere cu Vladimir Burlacu cu privire la efectuarea unui schimb de automobile și anume, dânsul să transmită autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX și suma de 7 000 de euro, iar în schimb Vladimir Burlacu să-i transmită autoturismul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX. A precizat că această tranzacție a avut loc la 16 decembrie 2016, când el a semnat și perfectat procura cu nr. 11396 pe numele lui Vladimir Burlacu și a 1 transmis banii în sumă de 7 000 de euro, însă procura pe numele său în privința autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX a fost perfectată abia la 31 martie 2017 din numele lui Constantin Țîțu, fiind expediată din or.

XXXXX. Astfel, abia după primirea procurii din 31 martie 2017, a aflat că de fapt proprietarul autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX este Constantin Țîțu.

Potrivit procurii date, Constantin Țîțu l-a împuternicit să-l reprezinte în fața tuturor organelor competente ale RM, în vederea înstrăinării sub orice formă, cui consideră de cuviință, la prețul cel mai avantajos și în condițiile stabilite autoturismul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, în acest scop i-a oferit dreptul de a primi actele necesare de la organele competente, inclusiv dreptul de a depune cereri, de a întocmi și semna toate actele necesare, inclusiv contractul, de a primi mandatul sau să elibereze mandatul pe altă persoană, să transmită în locațiune sau comodat unitatea de transport cu dreptul de a încheia contractul în condițiile stabilite de reprezentant, de a încheia acte juridice cu sine însuși (contrapartida), a încheia contractul de asigurare, cu dreptul de a solicita și ridica orice alte acte necesare în vederea realizării prezentului mandat etc. A comunicat reclamantul că s-a adresat în mod verbal către Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți pentru a perfecta certificatul de înmatriculare pe autoturism, dar i-a fost explicat că acest fapt nu poate fi realizat, deoarece pe autoturism este aplicată interdicție.

Aflând despre faptul dat, aproximativ un an și jumătate a avut de nenumărate ori discuții cu Vladimir Burlacu cu privire la perfectarea actelor pe automobilul menționat pe numele său, însă au fost doar promisiuni și până în prezent dânsul nu dispune de un certificat de înmatriculare pe autoturismul respectiv. A considerat că a fost înșelat de către Vladimir Burlacu, care a abuzat de încrederea pe care a avut-o. A relatat că la 19 iunie 2018, dânsul s-a adresat cu o plângere la Inspectoratul de Poliție Bălți, inclusiv și Procuratura mun. Bălți. Ca urmare, prin încheierea IP Bălți din 2 iulie 2018 a fost stabilit că faptele expuse în plângere s-au adeverit parțial, Vladimir Burlacu nu a cunoscut despre faptul că pe autoturismul în cauză în anul 2013 au fost aplicate interdicții la reînmatriculare în cadrul procesului penal 2013330215, fiind constatate relații civile între părți.

Totodată, prin răspunsul IP Bălți din 4 iulie 2018, i-a fost comunicat că în acțiunile lui Vladimir Burlacu lipsesc elementele constitutive ale căreiva încălcări prevăzute de legislația în vigoare și urmează să se adreseze în ordine civilă după competență la Judecătoria Bălți. Nefiind de acord cu rezultatul examinării plângerii de către IP Bălți, la 27 iulie 2018, dânsul a depus o plângere la Procuratura mun. Bălți, prin care a solicitat de a începe urmărirea penală în privința lui Vladimir Burlacu pe faptul dobândirii ilicite a bunului altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. 2 Așadar, prin răspunsul Procuraturii mun.

Bălți din 20 septembrie 2018, în urma controlului efectuat, a fost stabilit că de către IP Bălti nu au fost întreprinse careva acțiuni în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și examinarea acesteia sub toate aspectele, complet și obiectiv, colaboratorii IP Bălți au evitat verificarea informației privind existența sau lipsa cărorva interdicții asupra automobilului aflat în litigiu și s-a dispus reluarea examinării materialului înregistrat în R-2 al IP Bălți cu nr. 20180407753 și întreprinderea măsurilor de rigoare în scopul înlăturării încălcărilor admise. Prin răspunsul IP Bălți din 26 octombrie 2018 i-a fost comunicat despre faptul că în urma controlului suplimentar efectuat pe marginea plângerii, s-a ajuns la concluzia că în acțiunile lui Vladimir Burlacu lipsesc elementele căreiva componențe de infracțiuni sau contravenții și este un litigiu civil apărut între părți.

A menționat că în cadrul examinării plângerii de către IP Bălți, i-a fost eliberată copia ordonanței de încetare a urmăririi penale din 2013 emisă de către Procuratura raionului Strășeni, din care urmează că nu a fost posibil de demonstrat faptul că prin modificarea numărului caroseriei a fost înscrisă o altă informație decât cea inițială de la uzina producător a autoturismului și anume, codul XXXXX și încetată urmărirea penală pe motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de legea penală cu clasarea procesului penal și transmiterea corpului delict autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX care se afla la păstrare pe teritoriul IP Strășeni în posesia proprietarului.

Ulterior, dânsul s-a adresat cu o cerere către ASP DÎMT și CCA Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport privind evidența autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, care prin răspunsul din 5 decembrie 2018 i-a comunicat că potrivit pct. 19 lit. b) din Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, cu modificările ulterioare, este interzisă înmatricularea, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, eliberarea unui duplicat al certificatului de înmatriculare și eliberarea unui nou certificat de înmatriculare, ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta, pentru vehiculele care au principalele elemente de identificare (numărul caroseriei, numărul sașiului și numărul motorului) falsificate, nimicite intenționat sau modificate neautorizat, cu excepția următoarelor cazuri: b) în caz de recunoaștere de către instanța de judecată a persoanei în a cărei folosință se află un vehicul cu numerele de identificare falsificate ca fiind cumpărător de bună-credință și prin hotărârea în cauză s-a dispus înmatricularea vehiculului.

A mai notat că conform contractului de locațiune din 15 aprilie 2015 Andrian Margină care acționa din numele lui Constantin Țîțu a transmis în folosință și posesie temporară autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține cu drept de proprietate personală lui Costantin Țîțu, fapt ce se confirmă prin certificatul de 3 înmatriculare nr. 125405420 eliberat la 13 septembrie 2012 de către ÎS „CRIS Registru”. A evidențiat că, ulterior, în baza unei procuri din 24 iulie 2015, Andrian Margină care acționa la fel din numele lui Constantin Tîtu i-a încredințat Ecaterinei Burlacu să vândă, să doneze, să schimbe, să dea în locațiune, în folosință gratuită autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX.

A atenționat că potrivit explicației date de Vladimir Burlacu la IP Bălți, acesta indică că în luna decembrie 2016 a avut loc o înțelegere privind procurarea autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, care la acel moment îl deținea în posesie mama acestuia Ecaterina Burlacu și tatăl Victor Burlacu (decedat) în bază de procură eliberată la 24 iulie 2015 și care în baza contractului de locațiune activa la SRL „Moldtranstur” pe ruta Bălți-Chișinău. La momentul înțelegerii, dânsul avea în posesie autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX pe care l-a propus la schimb cu achitarea sumei de 7 000 de euro ca adaos dintre care 2 000 de euro Vladimir Burlacu a achitat reparația automobilului.

Cu acest schimb părinții lui Vladimir Burlacu erau de acord, iar mai târziu a aflat că pe autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX au fost aplicate interdicții. A învederat că nu a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare, însă de fapt a avut loc o atare tranzacție, deoarece i-a transmis lui Vladimir Burlacu suma de bani de 7 000 de euro și autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX, iar ultimul la rândul său i-a transmis autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, fapt confirmat nemijlocit de către Vladimir Burlacu în explicația sa scrisă depusă la IP Bălți.

A precizat că a fost eliberată procura autentificată notarial din numele lui Constantin Țîțu, oformând această procură pe numele său, dânsul a obținut dreptul de folosință și de dispoziție asupra mijlocului de transport. A învederat că dânsul a posedat, folosit și dispus de automobilul litigios după bunul său plac din momentul eliberării procurii, iar restricțiile de înstrăinare a automobilului au fost aplicate cu mult mai târziu după procurarea acestuia. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 252, 288 alin. (5), 315, 316, 320, 321, 753 alin. (1) Cod civil, 85 alin. (4), 166-167, 1825 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX încheiată între dânsul și pârâți, recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX și obligarea Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți de a înregistra autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu 4 numărul de înmatriculare XXXXX cu eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele lui. Prin hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost admisă acțiunea.

A fost recunoscută valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare a autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX încheiată între Victor Gavinciuc și Constantin Țîțu, Vladimir Burlacu. A fost recunoscut dreptul de proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX după Victor Gavinciuc. A fost obligată ASP, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți de a înregistra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX cu eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele lui Victor Gavinciuc. A fost încasată în mod solidar de la Constantin Țîțu și Vladimir Burlacu în contul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit procurilor anexate la materialele cauzei se constată că de fapt a avut loc o tranzacție de vânzare- cumpărare, deoarece reclamantul a transmis lui Vladimir Burlacu suma de bani de 7 000 de euro și autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX, iar ultimul la rândul său a transmis autoturismul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX. Prima instanță a menționat că potrivit procurii din numele lui Constantin Țîțu întocmită pe numele lui Victor Gavinciuc, ultimul a obținut dreptul de posesiune, folosință și dispoziție asupra mijlocului de transport.

Totodată, prima instanță a conchis că faptul că Victor Gavinciuc a dobândit automobilul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX cu bună-credință se dovedește prin aceea că a transmis autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX și suma de 7 000 de euro lui Vladimir Burlacu. A constatat prima instanță că reclamantul a posedat, folosit și dispus de automobilul menționat după bunul său plac din momentul eliberării procurii, iar restricțiile de înstrăinare a automobilului au fost aplicate cu mult mai târziu după procurarea acestuia. Prin decizia din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de apel depusă de IP „Agenția Servicii Publice”, casată integral hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că pretențiile lui Victor Gavinciuc privind recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare- cumpărare a automobilul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, precum și concluziile primei instanțe precum 5 că reclamantul este cumpărător de bună-credință urmează a fi respinse ca neîntemeiate, or, Victor Gavinciuc nu a prezentat instanței de judecată actul juridic (contractul de vânzare-cumpărare, contractul de schimb) în baza căruia solicită de a fi recunoscut cumpărător de bună-credință. Instanța de apel a reținut că prin prisma art. 214 Cod civil (în redacție până la 1 martie 2019), în cazul existenței vreunui contract de vânzare-cumpărare a mijloacelor de transport acesta urmează a fi înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice”, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport pentru a putea fi opozabil terților.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că în cazul în care nu a fost încheiat în formă scrisă contractul de vânzare-cumpărare a automobilelor din litigiu după cum prevede art. 210 Cod civil, care expres stipulează că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000 de lei, din aceste considerente înțelegerea verbală între părți nu poate fi opozabilă terților. Totodată, instanța de apel a considerat că în cazul în care cerința privind recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a fost respinsă, iar dreptul de proprietate a lui Constantin Țîțu asupra automobilului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX este confirmat prin certificatul de înmatriculare, cerința privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX după Victor Gavinciuc este neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a precizat că potrivit raportului de expertiză tehnico- științifică nr. 2966 din 1 iunie 2013 s-a constatat nimicirea intenționată a caroseriei autovehiculului din litigiu, respectiv, IP „Agenția Servicii Publice” nu este în drept să înmatriculeze titularul dreptului de proprietate a mijlocului de transport în Registrul de strat al transporturilor. La acest segment, instanța de apel a relevat că prin scrisoarea IP „Agenția Servici Publice”, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din 5 decembrie 2018, Victor Gavinciuc a fost informat despre refuzul de înmatriculare a autovehiculului pe numele său, refuz care nu a fost contestat la acel moment potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ.

La 5 noiembrie 2019, prin intermediul poștei electronice, Victor Gavinciuc a declarat recurs împotriva deciziei din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar instanța de apel a depășit limitele judecării apelului, or, IP „Agenția Servicii Publice” a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, dar nu integrală după cum s-a procedat în cazul respectiv.

Așadar, a remarcat că IP „Agenția Servicii Publice”, în apelul declarat, a făcut trimitere la prevederile art. 416 alin. (1) și 421 Cod civil în vigoare din 1 martie 2019. 6 A reiterat că potrivit răspunsului IP „Agenția Servicii Publice”, ca temei de refuz în înmatricularea autovehiculului în litigiu, au fost indicate prevederile pct. 18 lit. a) și 19 din Regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, care a fost primit de către el până la modificările menționate și IP „Agenția Servicii Publice” nu era în drept să înmatriculeze titularul dreptului de proprietate a mijlocului de transport în Registrul de stat al transporturilor.

Astfel, a accentuat că în baza prevederilor noi din Cod civil, apariția dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport este legată expres de înregistrarea acestuia în Registrul de stat al transporturilor. Prin urmare, dânsul este în drept să depună o nouă cerere privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport - obiect al litigiului în cauză și în certificatul de înmatriculare va figura mențiunea despre faptul că numărul caroseriei a fost nimicit.

Reieșind din cele menționate, a subliniat recurentul că se deduce faptul că IP „Agenția Servicii Publice” nu este împotriva înregistrării dreptului de proprietate pe numele lui, doar că în certificatul de înmatriculare va figura mențiunea despre faptul că numărul caroseriei a fost nimicit, în rest, celelalte solicitări cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX încheiată între dânsul și intimați, recunoașterea dreptului de proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu nu înmatriculare XXXXX nu au fost contestate de către IP „Agenția Servicii Publice”, din care motive a și solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe.

Așadar, concluzia instanței de apel este una neîntemeiată și ilegală, pasibilă de a fi casată, rezultată din interpretarea eronată a legii, cu depășirea vădită a limitelor judecării apelului prescrisă imperativ de lege. La 10 decembrie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la recursul declarat de Victor Gavinciuc, solicitând respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 7 octombrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 107), fiind recepționată de către recurent în aceeași zi, la 7 octombrie 2019, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 108). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 5 noiembrie 2019 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Victor Gavinciuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. 7 În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Gavinciuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că 8 nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Victor Gavinciuc urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Gavinciuc. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 9