2ra-133/20 — cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării mijlocului de transport

2ra-133/20 — cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării mijlocului de transport (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-133/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor

Gavinciuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Gavinciuc

împotriva lui Constantin Țîțu, Vladimir Burlacu și Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-

cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării

mijlocului de transport

împotriva deciziei din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

casată integral hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

constată:

La 30 ianuarie 2019, Victor Gavinciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Constantin Țîțu, Vladimir Burlacu și Direcției de identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți, intervenienți accesorii Andrian

Margină și Ecaterina Burlacu cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de

vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării

mijlocului de transport.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2016, a avut o înțelegere cu

Vladimir Burlacu cu privire la efectuarea unui schimb de automobile și anume,

dânsul să transmită autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii

2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX și suma de 7 000 de

euro, iar în schimb Vladimir Burlacu să-i transmită autoturismul de model

Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX.

A precizat că această tranzacție a avut loc la 16 decembrie 2016, când el a

semnat și perfectat procura cu nr. 11396 pe numele lui Vladimir Burlacu și a

1

transmis banii în sumă de 7 000 de euro, însă procura pe numele său în privința

autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX a fost perfectată abia la 31 martie 2017 din numele lui

Constantin Țîțu, fiind expediată din or. XXXXX.

Astfel, abia după primirea procurii din 31 martie 2017, a aflat că de fapt

proprietarul autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu

numărul de înmatriculare XXXXX este Constantin Țîțu.

Potrivit procurii date, Constantin Țîțu l-a împuternicit să-l reprezinte în fața

tuturor organelor competente ale RM, în vederea înstrăinării sub orice formă, cui

consideră de cuviință, la prețul cel mai avantajos și în condițiile stabilite

autoturismul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX, în acest scop i-a oferit dreptul de a primi actele necesare de

la organele competente, inclusiv dreptul de a depune cereri, de a întocmi și semna

toate actele necesare, inclusiv contractul, de a primi mandatul sau să elibereze

mandatul pe altă persoană, să transmită în locațiune sau comodat unitatea de

transport cu dreptul de a încheia contractul în condițiile stabilite de reprezentant, de

a încheia acte juridice cu sine însuși (contrapartida), a încheia contractul de

asigurare, cu dreptul de a solicita și ridica orice alte acte necesare în vederea

realizării prezentului mandat etc.

A comunicat reclamantul că s-a adresat în mod verbal către Direcția

identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți pentru a perfecta

certificatul de înmatriculare pe autoturism, dar i-a fost explicat că acest fapt nu

poate fi realizat, deoarece pe autoturism este aplicată interdicție.

Aflând despre faptul dat, aproximativ un an și jumătate a avut de nenumărate

ori discuții cu Vladimir Burlacu cu privire la perfectarea actelor pe automobilul

menționat pe numele său, însă au fost doar promisiuni și până în prezent dânsul nu

dispune de un certificat de înmatriculare pe autoturismul respectiv.

A considerat că a fost înșelat de către Vladimir Burlacu, care a abuzat de

încrederea pe care a avut-o.

A relatat că la 19 iunie 2018, dânsul s-a adresat cu o plângere la

Inspectoratul de Poliție Bălți, inclusiv și Procuratura mun. Bălți.

Ca urmare, prin încheierea IP Bălți din 2 iulie 2018 a fost stabilit că faptele

expuse în plângere s-au adeverit parțial, Vladimir Burlacu nu a cunoscut despre

faptul că pe autoturismul în cauză în anul 2013 au fost aplicate interdicții la

reînmatriculare în cadrul procesului penal 2013330215, fiind constatate relații

civile între părți.

Totodată, prin răspunsul IP Bălți din 4 iulie 2018, i-a fost comunicat că în

acțiunile lui Vladimir Burlacu lipsesc elementele constitutive ale căreiva încălcări

prevăzute de legislația în vigoare și urmează să se adreseze în ordine civilă după

competență la Judecătoria Bălți.

Nefiind de acord cu rezultatul examinării plângerii de către IP Bălți, la

27 iulie 2018, dânsul a depus o plângere la Procuratura mun. Bălți, prin care a

solicitat de a începe urmărirea penală în privința lui Vladimir Burlacu pe faptul

dobândirii ilicite a bunului altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

2

Așadar, prin răspunsul Procuraturii mun. Bălți din 20 septembrie 2018, în

urma controlului efectuat, a fost stabilit că de către IP Bălti nu au fost întreprinse

careva acțiuni în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și examinarea

acesteia sub toate aspectele, complet și obiectiv, colaboratorii IP Bălți au evitat

verificarea informației privind existența sau lipsa cărorva interdicții asupra

automobilului aflat în litigiu și s-a dispus reluarea examinării materialului

înregistrat în R-2 al IP Bălți cu nr. 20180407753 și întreprinderea măsurilor de

rigoare în scopul înlăturării încălcărilor admise.

Prin răspunsul IP Bălți din 26 octombrie 2018 i-a fost comunicat despre

faptul că în urma controlului suplimentar efectuat pe marginea plângerii, s-a ajuns

la concluzia că în acțiunile lui Vladimir Burlacu lipsesc elementele căreiva

componențe de infracțiuni sau contravenții și este un litigiu civil apărut între părți.

A menționat că în cadrul examinării plângerii de către IP Bălți, i-a fost

eliberată copia ordonanței de încetare a urmăririi penale din 2013 emisă de către

Procuratura raionului Strășeni, din care urmează că nu a fost posibil de demonstrat

faptul că prin modificarea numărului caroseriei a fost înscrisă o altă informație

decât cea inițială de la uzina producător a autoturismului și anume, codul XXXXX

și încetată urmărirea penală pe motivul că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de legea penală cu clasarea procesului penal și transmiterea

corpului delict autoturismului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007

cu numărul de înmatriculare XXXXX care se afla la păstrare pe teritoriul

IP Strășeni în posesia proprietarului.

Ulterior, dânsul s-a adresat cu o cerere către ASP DÎMT și CCA Direcția

identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport privind evidența

autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX, care prin răspunsul din 5 decembrie 2018 i-a comunicat că

potrivit pct. 19 lit. b) din Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, cu modificările

ulterioare, este interzisă înmatricularea, transcrierea transmiterii dreptului de

proprietate asupra vehiculului, eliberarea unui duplicat al certificatului de

înmatriculare și eliberarea unui nou certificat de înmatriculare, ca urmare a

modificării unor date înscrise în acesta, pentru vehiculele care au principalele

elemente de identificare (numărul caroseriei, numărul sașiului și numărul

motorului) falsificate, nimicite intenționat sau modificate neautorizat, cu excepția

următoarelor cazuri: b) în caz de recunoaștere de către instanța de judecată a

persoanei în a cărei folosință se află un vehicul cu numerele de identificare

falsificate ca fiind cumpărător de bună-credință și prin hotărârea în cauză s-a

dispus înmatricularea vehiculului.

A mai notat că conform contractului de locațiune din 15 aprilie 2015

Andrian Margină care acționa din numele lui Constantin Țîțu a transmis în

folosință și posesie temporară autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul

producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține cu drept de

proprietate personală lui Costantin Țîțu, fapt ce se confirmă prin certificatul de

3

înmatriculare nr. 125405420 eliberat la 13 septembrie 2012 de către ÎS „CRIS

Registru”.

A evidențiat că, ulterior, în baza unei procuri din 24 iulie 2015, Andrian

Margină care acționa la fel din numele lui Constantin Tîtu i-a încredințat Ecaterinei

Burlacu să vândă, să doneze, să schimbe, să dea în locațiune, în folosință gratuită

autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX.

A atenționat că potrivit explicației date de Vladimir Burlacu la IP Bălți,

acesta indică că în luna decembrie 2016 a avut loc o înțelegere privind procurarea

autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX, care la acel moment îl deținea în posesie mama acestuia

Ecaterina Burlacu și tatăl Victor Burlacu (decedat) în bază de procură eliberată la

24 iulie 2015 și care în baza contractului de locațiune activa la SRL „Moldtranstur”

pe ruta Bălți-Chișinău.

La momentul înțelegerii, dânsul avea în posesie autoturismul de model

Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu numărul de

înmatriculare XXXXX pe care l-a propus la schimb cu achitarea sumei de 7 000 de

euro ca adaos dintre care 2 000 de euro Vladimir Burlacu a achitat reparația

automobilului.

Cu acest schimb părinții lui Vladimir Burlacu erau de acord, iar mai târziu a

aflat că pe autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu

numărul de înmatriculare XXXXX au fost aplicate interdicții.

A învederat că nu a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare, însă de

fapt a avut loc o atare tranzacție, deoarece i-a transmis lui Vladimir Burlacu suma

de bani de 7 000 de euro și autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul

producerii 2003 de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX, iar ultimul

la rândul său i-a transmis autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul

producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX, fapt confirmat nemijlocit

de către Vladimir Burlacu în explicația sa scrisă depusă la IP Bălți.

A precizat că a fost eliberată procura autentificată notarial din numele lui

Constantin Țîțu, oformând această procură pe numele său, dânsul a obținut dreptul

de folosință și de dispoziție asupra mijlocului de transport.

A învederat că dânsul a posedat, folosit și dispus de automobilul litigios

după bunul său plac din momentul eliberării procurii, iar restricțiile de înstrăinare a

automobilului au fost aplicate cu mult mai târziu după procurarea acestuia.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 252, 288 alin. (5), 315,

316, 320, 321, 753 alin. (1) Cod civil, 85 alin. (4), 166-167, 1825 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea valabilității tranzacției de

vânzare-cumpărare a autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii

2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX încheiată între dânsul și pârâți,

recunoașterea dreptului lui de proprietate asupra autovehiculului de model

Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX și

obligarea Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport din Bălți

de a înregistra autovehiculul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu

4

numărul de înmatriculare XXXXX cu eliberarea certificatului de înmatriculare pe

numele lui.

Prin hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă acțiunea.

A fost recunoscută valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare a

autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX încheiată între Victor Gavinciuc și Constantin Țîțu,

Vladimir Burlacu.

A fost recunoscut dreptul de proprietate asupra autovehiculului de model

Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX

după Victor Gavinciuc.

A fost obligată ASP, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de

transport din Bălți de a înregistra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI,

anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX cu eliberarea

certificatului de înmatriculare pe numele lui Victor Gavinciuc.

A fost încasată în mod solidar de la Constantin Țîțu și Vladimir Burlacu în

contul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit procurilor anexate

la materialele cauzei se constată că de fapt a avut loc o tranzacție de vânzare-

cumpărare, deoarece reclamantul a transmis lui Vladimir Burlacu suma de bani de

7 000 de euro și autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003

de culoare albă cu numărul de înmatriculare XXXXX, iar ultimul la rândul său a

transmis autoturismul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu

numărul de înmatriculare XXXXX.

Prima instanță a menționat că potrivit procurii din numele lui Constantin

Țîțu întocmită pe numele lui Victor Gavinciuc, ultimul a obținut dreptul de

posesiune, folosință și dispoziție asupra mijlocului de transport.

Totodată, prima instanță a conchis că faptul că Victor Gavinciuc a dobândit

automobilul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX cu bună-credință se dovedește prin aceea că a transmis

autoturismul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii 2003 de culoare albă cu

numărul de înmatriculare XXXXX și suma de 7 000 de euro lui Vladimir Burlacu.

A constatat prima instanță că reclamantul a posedat, folosit și dispus de

automobilul menționat după bunul său plac din momentul eliberării procurii, iar

restricțiile de înstrăinare a automobilului au fost aplicate cu mult mai târziu după

procurarea acestuia.

Prin decizia din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă

cererea de apel depusă de IP „Agenția Servicii Publice”, casată integral hotărârea

din 19 martie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că pretențiile lui

Victor Gavinciuc privind recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-

cumpărare a automobilul de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu

numărul de înmatriculare XXXXX, precum și concluziile primei instanțe precum

5

că reclamantul este cumpărător de bună-credință urmează a fi respinse ca

neîntemeiate, or, Victor Gavinciuc nu a prezentat instanței de judecată actul juridic

(contractul de vânzare-cumpărare, contractul de schimb) în baza căruia solicită de

a fi recunoscut cumpărător de bună-credință.

Instanța de apel a reținut că prin prisma art. 214 Cod civil (în redacție până

la 1 martie 2019), în cazul existenței vreunui contract de vânzare-cumpărare a

mijloacelor de transport acesta urmează a fi înregistrat la IP „Agenția Servicii

Publice”, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport pentru a

putea fi opozabil terților.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că în cazul în care nu a fost încheiat

în formă scrisă contractul de vânzare-cumpărare a automobilelor din litigiu după

cum prevede art. 210 Cod civil, care expres stipulează că trebuie să fie încheiate în

scris actele juridice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1 000 de lei,

din aceste considerente înțelegerea verbală între părți nu poate fi opozabilă terților.

Totodată, instanța de apel a considerat că în cazul în care cerința privind

recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a fost respinsă, iar

dreptul de proprietate a lui Constantin Țîțu asupra automobilului de model

Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX

este confirmat prin certificatul de înmatriculare, cerința privind recunoașterea

dreptului de proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul

producerii 2007 cu numărul de înmatriculare XXXXX după Victor Gavinciuc este

neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a precizat că potrivit raportului de expertiză tehnico-

științifică nr. 2966 din 1 iunie 2013 s-a constatat nimicirea intenționată a caroseriei

autovehiculului din litigiu, respectiv, IP „Agenția Servicii Publice” nu este în drept

să înmatriculeze titularul dreptului de proprietate a mijlocului de transport în

Registrul de strat al transporturilor.

La acest segment, instanța de apel a relevat că prin scrisoarea IP „Agenția

Servici Publice”, Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport

din 5 decembrie 2018, Victor Gavinciuc a fost informat despre refuzul de

înmatriculare a autovehiculului pe numele său, refuz care nu a fost contestat la acel

moment potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ.

La 5 noiembrie 2019, prin intermediul poștei electronice, Victor Gavinciuc a

declarat recurs împotriva deciziei din 3 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar instanța

de apel a depășit limitele judecării apelului, or, IP „Agenția Servicii Publice” a

solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, dar nu integrală după cum s-a

procedat în cazul respectiv.

Așadar, a remarcat că IP „Agenția Servicii Publice”, în apelul declarat, a

făcut trimitere la prevederile art. 416 alin. (1) și 421 Cod civil în vigoare din

1 martie 2019.

6

A reiterat că potrivit răspunsului IP „Agenția Servicii Publice”, ca temei de

refuz în înmatricularea autovehiculului în litigiu, au fost indicate prevederile

pct. 18 lit. a) și 19 din Regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport anexa

nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, care a fost primit de

către el până la modificările menționate și IP „Agenția Servicii Publice” nu era în

drept să înmatriculeze titularul dreptului de proprietate a mijlocului de transport în

Registrul de stat al transporturilor.

Astfel, a accentuat că în baza prevederilor noi din Cod civil, apariția

dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport este legată expres de

înregistrarea acestuia în Registrul de stat al transporturilor.

Prin urmare, dânsul este în drept să depună o nouă cerere privind

înregistrarea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport - obiect al

litigiului în cauză și în certificatul de înmatriculare va figura mențiunea despre

faptul că numărul caroseriei a fost nimicit.

Reieșind din cele menționate, a subliniat recurentul că se deduce faptul că

IP „Agenția Servicii Publice” nu este împotriva înregistrării dreptului de

proprietate pe numele lui, doar că în certificatul de înmatriculare va figura

mențiunea despre faptul că numărul caroseriei a fost nimicit, în rest, celelalte

solicitări cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a

autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii 2007 cu numărul de

înmatriculare XXXXX încheiată între dânsul și intimați, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra autovehiculului de model Mercedes 313 CDI, anul producerii

2007 cu nu înmatriculare XXXXX nu au fost contestate de către IP „Agenția

Servicii Publice”, din care motive a și solicitat casarea parțială a hotărârii primei

instanțe.

Așadar, concluzia instanței de apel este una neîntemeiată și ilegală, pasibilă

de a fi casată, rezultată din interpretarea eronată a legii, cu depășirea vădită a

limitelor judecării apelului prescrisă imperativ de lege.

La 10 decembrie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la

recursul declarat de Victor Gavinciuc, solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 7 octombrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 107), fiind recepționată de către recurent în aceeași zi, la 7 octombrie

2019, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 108).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 5 noiembrie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victor Gavinciuc, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

7

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Gavinciuc, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

8

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Victor Gavinciuc urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Gavinciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

9