3ra-831/19 — constatarea încălcării dreptul de acces la informații, obligarea furnizării informației solicitate și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-831/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: S. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu) DECIZIE 24 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursurile depuse de către Serghei Bersan și Primăria municipiului Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Bersan împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației solicitate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Primăria municipiului Bălți și a fost casată parțial hotărârea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea în partea casată a unei hotărâri noi, c o n s t a t ă: La data de 18 aprilie 2018, Serghei Bersan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației solicitate și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la data de 27 martie 2018, în urma unei discuții cu viceprimarul interimar al mun. Bălți Lilia Sava, ultima i-a declarat că în procedura ei se află un demers, care după părerea lui conține date false, care-i ponegrește numele și reputația profesională. A indicat că la solicitarea lui verbală, viceprimarul Lilia Sava a refuzat să-i prezinte demersul pentru a lua cunoștință de acesta, fapt prin ce i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 12 alin. (4) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Astfel, la 28 martie 2018 reclamantul a depus la Primăria mun.

Bălți o cerere privind accesul la informație, solicitând eliberarea copiei de pe demersul ce-l vizează, care se află la viceprimarul Lilia Sava. 1 Reclamantul a susținut că în termenul prevăzut de art. 16 din Legea privind accesul la informație nu a primit răspuns la cererea din 28 martie 2018. Serghei Bersan a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea Primăriei mun. Bălți de a-i elibera informația solicitată prin cererea din 28 martie 2018 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1000 de lei. În ședința de judecată din 15 august 2018, reclamantul a solicitat sancționarea reprezentantului pârâtei Primăria mun. Bălți pentru faptul neprezentării la ședința de judecată și a înaintării nejustificate a cererilor de amânare a examinării cauzei.

Prin încheierea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă cererea lui Serghei Bersan și a fost aplicată reprezentantului Primăriei mun. Bălți amendă în mărime de 10 unități convenționale. Prin hotărârea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Serghei Bersan și a fost recunoscută încălcarea accesului la informație de către Primăria mun. Bălți. A fost obligată Primăria mun. Bălți de a elibera lui Serghei Bersan informația completă solicitată prin cererea din 28 martie 2018 și a fost încasată din contul Primăriei mun. Bălți în beneficiul lui Serghei Bersan suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Primăria mun. Bălți și a fost casată hotărârea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea reparării prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a pretenției lui Serghei Bersan cu privire la repararea prejudiciului moral, în rest hotărârea primei instanțe fiind menținută. Totodată, a fost casată încheierea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La data de 02 mai 2019 Primăria mun. Bălți a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți în partea menținerii hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care stipulează expres că datele personale sunt protejate, cu atât mai mult că la caz persoanele au cerut nedivulgarea identității acestora. A indicat că garanția oferită la art. 8 CEDO este destinată, în esență, pentru a asigura dezvoltarea fără ingerințe externe a personalității fiecărui individ în raport cu semenii săi. Prin urmare, drepturile semnatarilor demersului, care au solicitat nedivulgarea identității acestora, au fost încălcate prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

La 13 mai 2019 și Serghei Bersan a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În susținerea recursului a invocat că instanța de apel neîntemeiat a respins integral pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, în condițiile în care totodată a fost constatată încălcarea dreptului lui de acces la informație. Consideră că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, stabilind lipsa intenției Primăriei mun. Bălți de a refuza accesul la informație, fapt ce nu justifică 2 acțiunile intimatei și nici nu înlătură consecințele încălcării dreptului de acces la informație.

Totodată, recurentul a menționat că instanța de apel neîntemeiat a casat încheierea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central prin care reprezentantul intimatei a fost amendat, deoarece ultimul în mod repetat, fără motive întemeiate a întrerupt cursul normal al examinării cauzei prin neprezentarea la ședințele de judecată. Prin referința depusă la 25 iunie 2019, Serghei Bersan a solicitat respingerea recursului Primăriei mun. Bălți. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul; casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa parțial decizia instanței de apel și a menține în această parte hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la 28 martie 2018 Serghei Bersan a depus la Primăria mun. Bălți o cerere privind accesul la informație, în care a indicat că la data de 27 martie 2018 în urma unei discuții cu viceprimarul interimar al mun. Bălți Lilia Sava, ultima i-a declarat că în procedura ei se află un demers, însă a refuzat să i-l prezinte pentru a lua cunoștință de acesta, motiv din care solicită eliberarea copiei de pe demersul ce-l vizează (f.d. 4). La data de 18 aprilie 2018, invocând că în termenul prevăzut de Legea privind accesul la informație nu a primit răspuns la cererea din 28 martie 2018, Serghei Bersan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Bălți, solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea Primăriei mun. Bălți de 3 a-i elibera informația solicitată prin cererea din 28 martie 2018 și repararea prejudiciului moral în mărime de 1000 de lei. Pe parcursul examinării cauzei, Primăria mun. Bălți a prezentat răspunsul din 18 aprilie 2018, prin care i-a comunicat lui Serghei Bersan că în conformitate cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, poate fi eliberată doar parțial, fără semnăturile petiționarilor, copia demersului colectiv al profesorilor Școlii de Arte „C. Porumbescu” din mun. Bălți, înregistrat la 13 noiembrie 2017, fapt despre care a fost informat prin scrisoarea Secției Cultură nr. 03-02/402 din 12 decembrie 2017, cu anexarea copiei parțiale a demersului dat (f.d.

87). Răspunsul a fost recepționat contra semnătură de către Serghei Bersan la data de 20 aprilie 2018, conform avizului de recepție anexat la dosar (f.d. 87 verso). Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii depusă de către Serghei Bersan, a recunoscut încălcarea accesului la informație și a obligat Primăria mun. Bălți să elibereze lui Serghei Bersan informația completă solicitată prin cererea din 28 martie 2018, încasând din contul Primăriei mun. Bălți în beneficiul lui Serghei Bersan suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Instanța de fond a conchis că Primăria mun. Bălți este obligată să elibereze informația solicitată de către Serghei Bersan, în condițiile în care nu a demonstrat în ședință de judecată că nu ar deține această informație sau că este o informație oficială cu accesibilitate limitată conform legii.

Astfel, instanța de judecată a conchis că suma de 500 de lei este întemeiată și proporțională prejudiciului moral cauzat reclamantului de către furnizorul de informație prin refuzul neîntemeiat de a elibera informația solicitată. Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Primăria mun. Bălți, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea primei instanțe în partea reparării prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acestei pretenții, în rest hotărârea primei instanțe fiind menținută. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a constatat că Primăria mun.

Bălți la data de 18 aprilie 2019 a expediat în adresa lui Serghei Bersan răspuns la cererea din 28 martie 2018, recepționat de către ultimul la 20 aprilie 2018, prin care a fost informat că în temeiul prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, nu poate primi informația solicitată integral, iar demersul petiționarilor i-a fost prezentat de secția de cultură în luna decembrie 2017. Instanța de apel a ajuns la concluzia că, conținutul informației anonimizate (secretizate) nu este cu caracter personal, or, la caz, dezvăluind numele persoanelor care au semnat demersul, nu se admite violarea vieții private, intime și familiale a acestora, cu atât mai mult că prin demersul a cărui eliberare a fost solicitată este vizat Serghei Bersan, care este privat de posibilitatea infirmării sau contestării circumstanțelor indicate în demers prin faptul că nu cunoaște semnatarii acestuia.

Totodată, Curtea de Apel Bălți a considerat că lipsesc temeiuri pentru a admite pretenția lui Serghei Bersan cu privire la repararea prejudiciului moral, în condițiile în care Primăria mun. Bălți a motivat eliberarea informației incomplete prin faptul că semnatarii demersului au solicitat nedivulgarea identității acestora, astfel pârâta dând dovadă de diligență rezonabilă în executarea obligației conform art. 1404 din Codul civil, 4 or, ultima a urmărit scopul de a nu prejudicia interesele semnatarilor prin divulgarea identității lor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că instanțele ierarhic inferioare întemeiat au recunoscut încălcarea dreptului lui Serghei Bersan de acces la informație, cu obligarea Primăriei mun. Bălți să-i elibereze informația completă solicitată prin cererea din 28 martie 2018, însă soluția dată de către instanța de apel în partea respingerii pretenției de reparare a prejudiciului moral este greșită, din următoarele motive.

Conform art. 6 alin. (1) și (2) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, în sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sunt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al prezentului alineat.

În conformitate cu art. 10 din Legea privind accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; să garanteze liberul acces la informație.

Art. 21 alin. (1) din aceeași Lege prevede că persoana care se consideră lezată într- un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cît și direct în instanța de contencios administrativ competentă. Alin. (3) lit. e), f), g) și i) al aceluiași articol stipulează că persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special 5 cu privire la: refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate; atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate limitată; secretizarea neîntemeiată a unor informații; cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

Reieșind din prevederile legale enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că este susceptibilă de a fi furnizată orice informație oficială aflată în posesia și la dispoziția furnizorului de informații, indiferent de proveniența acesteia. Este inadmisibil refuzul de a furniza informația pe motiv că aceasta, cu toate că se află în posesia și dispoziția furnizorului, a fost elaborată, emisă, selectată, prelucrată, sistematizată etc. de către alt subiect de drept. De asemenea, nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informația faptul că, prin furnizare, s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informația, cu excepția cazului cînd informația este clasificată ca fiind cu acces limitat.

Limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare cu totul excepțională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informații. În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea privind accesul la informație, coroborate cu cele ale art. 54 din Constituția R. Moldova și art. 10 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, restrângerea dreptului de acces liber la informațiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigențe în privința acestei restrângeri: limitarea este prevăzută de lege, protejează un interes legitim și este necesară într-o societate democratică. Conform art. 7 alin. (4) din Legea menționată, furnizorul de informații va trebui să probeze în instanța de judecată întrunirea condițiilor prevăzute de lege în privința restricției aplicate, în caz contrar va fi obligat de a elibera informația.

Totodată, potrivit art. 8 din Legea privind accesul la informație, informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. Accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Pentru ca informația să fie considerată cu caracter personal, este necesară întrunirea următoarelor condiții: informația să se refere la o persoană privată, persoana privată să fie identificată sau identificabilă, dezvăluirea informației să constituie o violare a intimității persoanei, prin care se înțelege că divulgarea informației deținută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieții particulare și de familie a persoanei fizice vizate.

Întrunirea criteriilor enunțate califică informația ca fiind „informație confidențială despre persoane”, fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informații de a le proteja, adică de a nu le divulga. Însă, informația ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informație confidențială, fiind pasibilă de a fi divulgată.

În circumstanțele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în 6 contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic inferioare întemeiat au admis acțiunea în partea constatării încălcării dreptului de acces la informație și obligării furnizării informației, or, informația solicitată de către Serghei Bersan nu se referă la informațiile oficiale cu accesibilitate limitată, în speță nefiind întrunite condițiile necesare prevăzute expres de Legea nr. 982 din 11 mai 2000 pentru a fi posibilă restrângerea dreptului de acces liber la informațiile oficiale. Astfel, nu poate fi reținut argumentului recurentei Primăria mun.

Bălți precum că nu a avut dreptul la furnizarea informației cu caracter personal, a cărei divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal, deoarece conținutul informației secretizate nu denotă o informație cu caracter personal. Într-adevăr, numele persoanei constituie o informație cu caracter personal, însă informația ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informație confidențială, fiind pasibilă de a fi divulgată. La caz, prin eliberarea informației cu privire la numele persoanelor care au semnat demersul nu se admite violarea intimității acestora, divulgarea informației date nefiind în măsură să aducă atingere vieții particulare și de familiei a acestor persoane fizice.

Mai mult ca atât, prin demersul a cărui eliberare a fost solicitată, este vizat Serghei Bersan – solicitantul informației, care este privat de posibilitatea infirmării sau contestării faptelor indicate în demers prin faptul că nu cunoaște semnatarii acestuia. Totodată, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel Bălți greșit a respins pretenția lui Serghei Bersan cu privire la repararea prejudiciului moral, prima instanță corect ajungând la concluzia admiterii parțiale a acestei pretenții, cu încasarea din contul Primăriei mun. Bălți a sumei de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Conform art. 24 din Legea privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului. Conform art. 25 alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare până la 01 aprilie 2019, în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Mărimea prejudiciului moral se stabilește de instanța de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a pîrîtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luându-se în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. La examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța de recurs reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a 7 Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime.

La caz, luând în considerare că s-a constatat încălcarea dreptului lui Serghei Bersan de a primi informația completă solicitată prin cererea din 28 martie 2018, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanța întemeiat a admis pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea informației solicitate, or, prevederile legale citate stipulează expres că în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță și asupra reparării prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal.

Prin urmare, instanța de recurs, ținând cont de circumstanțele și complexitatea cauzei, comportamentul părților, conduita furnizorului de informație și de importanța procesului pentru reclamant, consideră că suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral este echitabilă suferințelor psihice suportate de către Serghei Bersan, nefiind excesivă pentru intimată, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că suma solicitată de recurent cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 1000 de lei este una exagerată și nejustificată, or, la stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

Dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei, garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională, iar instanțele au stabilit deja încălcarea dreptului lui Serghei Bersan de acces la informație, încălcare ce i-a cauzat ultimului sentimente de anxietate, neliniște, disconfort și retrăire, incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege, etc., atribuite și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la categoria componentelor prejudiciului moral, respectiv, a suferințelor psihice (cauzele Sommerfeld vs. Germania, McFarlane vs. Irlanda). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit de instanța de fond în mărime de 500 de lei este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de reclamant.

Astfel, din motivele invocate supra, instanța de recurs conchide că cererea de recurs depusă de Serghei Bersan este întemeiată, iar cererea de recurs a Primăriei mun. Bălți este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor 8 în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa parțial decizia instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și a menține în această parte hotărârea primei instanțe, în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe a menține, cu respingerea recursului depus de Primăria mun.

Bălți. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se casează parțial decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Bersan împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației solicitate și repararea prejudiciului moral, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și se menține în această parte hotărârea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În rest, decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 15 august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Tamara Chișca-Doneva Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu Mariana Pitic 9