3ra-415/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-415/19

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (E. Balan)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Primarul

municipiului Bălți, prin reprezentantul Cernova Olga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor

împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Gordaș Igor, a fost casată parțial hotărârea din 06

august 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă în această parte o

hotărâre nouă,

c o n s t a t ă:

La 12 iulie 2018 Gordaș Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 07.06.2018 s-a adresat Primarului mun.

Bălți cu o petiție prin care a solicitat următoarea informație: a preîntâmpinat SRL

,,Salubrity Solutions” Consiliul mun.Bălți sau executivul Consiliul mun.Bălți despre

rezilierea contractului de concesiune aprobat prin decizia Consiliului mun. Bălți

nr.10/3 din 27.09.2012. Dacă nu, ce măsuri s-au întreprins față de SRL ,,Salubrity

Solutions”.

A susținut că în termenul prevăzut de Legea cu privire la petiționare nu a

primit răspuns.

A solicitat reclamantul obligarea Primarului mun. Bălți să-i ofere răspuns la

petiția sa din 07.06.2018.

Prin cererea suplimentară din 26.07.2018 Gordaș Igor a solicitat constatarea

încălcării dreptului său la furnizarea informației în termenul stabilit de Legea

privind accesul la informație și încasarea de la Primarul mun.Bălți a prejudiciului

moral în mărime de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 06.08.2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central acțiunea a

fost admisă parțial; s-a obligat Primarul mun.Bălți să furnizeze lui Gordaș Igor

informația solicitată prin cererea nr.G-1136/23 din 07/08.06.2018; pretenția cu

privire la recuperarea prejudiciului moral s-a respins; s-a luat act de faptul că prin

răspunsul nr.G-1136/23 din 11.07.2018, eliberat de Primarul mun.Bălți lui Gordaș

Igor i s-a eliberat răspuns la cererea nr.G-1136/23 din 07/08.06.2018; s-a dispus

neexecutarea hotărârii privind obligarea Primarului mun.Bălți să furnizeze

informația lui Gordaș Igor la cererea nr.G-1136/23 din 07/08.06.2018.

Gordaș Igor a declarat apel împotriva hotărârii din 06 august 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea parțială a hotărârii.

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Gordaș Igor, a fost casată parțial hotărârea din 06 august 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul central, în partea pretenției respinse privind încasarea

prejudiciului moral, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri prin care pretenția

s-a admis parțial; s-a încasat de la Primarul mun.Bălți în beneficiul lui Gordaș Igor

200 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

Instanța de apel a menționat că s-a constatat că Primarul mun. Bălți a furnizat

răspuns la cererea lui Gordaș Igor, înregistrată cu nr.G-1136/23 din 08.06.2018, însă

peste termenul de 15 zile lucrătoare stabilit de legislație. Dat fiind că pârâtul a

furnizat informația solicitată, ceea ce echivalează cu recunoașterea acțiunii, instanța

de fond întemeiat a dispus admiterea pretenției privind obligarea eliberării

informației, dispunând neexecutarea acesteia.

Totodată, instanța de apel a menționat că Primarul mun. Bălți nu a contestat

hotărârea primei instanțe prin care s-a constatat încălcarea termenului de furnizare a

informației, prin urmare deducând că și-a exprimat acordul în sensul dat, anume că

a încălcat dreptul reclamantului la furnizarea în termen a acesteia.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel a

reținut că în speță sunt întrunite condițiile de compensare petiționarului a

prejudiciului moral suportat în legătură cu neexaminarea în termen a cererii, care nu

poate fi acoperit doar prin simpla constatare a încălcării.

La 07 februarie 2019 Primarul mun. Bălți, prin reprezentantul Cernova Olga, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a menționat că intimatul nu a prezentat nici o probă în

susținerea acțiunii privind repararea prejudiciului moral.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul mun. Bălți, prin

reprezentantul Cernova Olga, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

2

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul mun. Bălți, prin

reprezentantul Cernova Olga, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

3

considera inadmisibil recursul declarat de Primarul mun. Bălți, prin reprezentantul

Cernova Olga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primarul mun. Bălți, prin reprezentantul Cernova Olga

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

4