3ra-1070/18 — cu privire la furnizarea răspunsului la petiție și recuperarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1070/18 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central ( jud. V. Pădurari ) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu ) ÎNCHEIERE 3 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Igor Gordaș în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Gordaș împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la furnizarea răspunsului la petiție și recuperarea prejudiciului moral împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Igor Gordaș, admisă cererea de apel declarată de Consiliul municipal Bălți, casată integral hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central și emisă o nouă hotărâre constată: La 8 septembrie 2017 Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la furnizarea răspunsului la petiție.

În motivarea acțiunii a invocat că la 6 iunie 2017 s-a adresat către Consiliul mun. Bălți cu o petiție. Deși din momentul adresării cu petiția dată, au avut loc mai multe ședințe a Consiliului mun. Bălți, aceasta nu a fost examinată. Mai mult ca atât, dânsul nu a primit un răspuns intermediar, prin ce i se încalcă drepturile sale. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 52 din Constituția Republicii Moldova și art. 8 din Legea cu privire la petiționare. A solicitat admiterea acțiunii, obligarea Consiliului mun. Bălți să furnizeze răspuns la petiția sa din 6 iunie 2017 și repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei. Ulterior, la 14 noiembrie 2017 Igor Gordaș a depus o cerere suplimentară de chemare în judecată în care a relatat că, deoarece nu a primit niciun răspuns la cererea 1 depusă la 6 iunie2017, la 8 septembrie 2017 a adresat o cerere repetată către Consiliul mun.

Bălți, la care la fel nu a primit niciun răspuns. A notat că s-a adresat la Procuratura mun. Bălți pentru a fi atrase la răspundere, în conformitate cu dispozițiile Codului contravențional, persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Consiliului mun. Bălți. Invocând prevederile art. 1404, 1422, 1423 Cod civil, a solicitat obligarea Consiliului mun. Bălți să-i achite prejudiciul moral în sumă de 10000 de lei pentru ignorarea dreptului la examinarea petiției, precum și repunerea în termenul de adresare a cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial. A fost repus Igor Gordaș în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată.

A fost recunoscut încălcat dreptul lui Igor Gordaș privind accesul la informație. A fost obligat Consiliul mun. Bălți să-i livreze lui Igor Gordaș informația solicitată în cererea prealabilă nr. G-904/133 din 6 iunie 2017. A fost respinsă cerința lui Igor Gordaș cu privire la încasarea prejudiciului moral. Prin decizia din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel depusă de Igor Gordaș a fost respinsă. A fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți, casată hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central și emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cererea lui Igor Gordaș cu privire la repunerea în termen a acțiunii civile și respinsă acțiunea lui Igor Gordaș ca fiind tardivă.

La 21 iunie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Igor Gordaș a declarat recurs împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ca ilegală și neântemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de apel eronat a aplicat normele de drept material. A remarcat că, deși pretenția sa constă în furnizarea răspunsului la petiție, prima instanța nejustificat a examinat acțiunea sub aspectul accesului la informație. Referitor la pretenția privind recuperarea prejudiciului moral a indicat că ignorarea de către Consiliul mun.

Bălți a dreptului constituțional la primirea răspunsului la petiție în termen legal, conștient continuă și după reacționarea Procuraturii și Inspectoratului de Poliție Bălti. A menționat că instanța de apel a avut o abordare alogică la respingerea cerinței privind repunerea în termenul de adresare cu cererea de chemare în judecată, nemotivând soluția sa, deși art. 16 alin. (1) din Legea cu privire la administrația publică locală stipulează că consiliul municipal se întrunește în ședință ordinară, cu excepția primei ședințe, de către primar o dată la trei luni, iar alin. (2) al aceluiași articol, stipulează că în caz de necesitate, consiliul local se poate întruni în ședință extraordinară, cu ordinea de zi propusă ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul consilierilor aleși.

2 A invocat că prima instanță, nemotivat a respins pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral, motivând că este imposibil de a demonstra stările psihice pe care le-a suferit în legătură cu inacțiunea Consiliului mun. Bălți de a-i furniza răspuns la petiția sa. A notat că potrivit Regulamentului privind excavarea, instituțiile municipale au primit posibilitatea exclusivă de a elibera autorizații, de a stabili termenele înlăturării gropilor formate în urma excavării, întocmirea proceselor-verbale pentru atragerea la răspundere a persoanelor vinovate în încălcarea acestor termene. Astfel, în decurs de 10 ani nu a fost întocmit niciun act în sensul dat, având în vedere că pe parcursul acestei perioade în mun.

Bălți au fost efectuate câteva mii de lucrări de excavare, iar consecințele excavării nu au fost înlăturate până în prezent. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 25 mai 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 68) și care a fost recepționată de către recurent la 29 mai 2018, ceea ce se atestă prin semnătura recurentului aplicată pe avizul de recepție a deciziei anexat la dosar (f. d. 69). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 21 iunie 2018 împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Igor Gordaș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Igor Gordaș, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Igor Gordaș ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Igor Gordaș se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Dumitru Visternicean 4