3ra-306/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului, termenul de declarare a recursului
3ra-306/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-306/19
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Centru (jud: V. Cupcea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)
ÎNCHEIERE
20 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oficiul
teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial
Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei orașului Orhei, intervenient
accesoriu Oxana Duca, cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și menținută
hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La data de 03 martie 2017, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Orhei, intervenient
accesoriu Oxana Duca, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin dispoziția Primarului
orașului Orhei nr. 251-p din 10 august 2009, s-a conferit funcționarilor Primăriei or.
Orhei gradul de calificare conform procesului-verbal nr. 1 al Comisiei de atestare a
funcționarilor din 07 august 2009, inclusiv Oxanei Duca, specialist pentru
reglementarea regimului funciar, rangul III, consilier de clasa a III-a, începând cu
data de 03 august 2009.
Prin dispoziția Viceprimarului orașului Orhei, Viorel Dandara nr. 287-p din
01 decembrie 2016 „Cu privire la numirea în funcție publică”, a fost numit
învingătorul concursului Oxana Duca în funcția publică de specialist în Primăria
orașului Orhei, cu fișa postului reglementarea regimului funciar, începând cu data de
01 decembrie 2016, stabilidu-se salariul de funcție conform gradul de salarizare 3,
cu acordarea treptei II de salarizare și atribuțiile de funcție conform fișei postului
anexate.
Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a invocat că, examinând
legalitatea dispoziției nr. 287-p din 01 decembrie 2016, a constatat că aceasta a fost
emisă contrar prevederilor legii, prin notificarea nr. 1304/OT -7 din 04 ianuarie 2017
8
fiind solicitată constituirea unei comisii pentru identificarea corectitudinii conferirii
1
gradelor de calificare persoanelor vizate în dispoziția nr. 251-p din 10 august 2009
„Cu privire la conferirea gradului de calificare a funcționarilor Primăriei”,
completarea pct. 1 din dispoziția nr. 287-p din 01 decembrie 2016 „Cu privire la
numirea în funcție publică”, după cuvintele „învingător al concursului” cu cuvântul
„debutant” și modificarea pct. 2 cu stabilirea Oxanei Duca a perioadei de probă până
la 01 iunie 2017. Prin răspunsul nr. 02/1-7e-183 din 09 februarie 2017, Primăria or.
Orhei a comunicat că va examina oportunitatea constituirii unei comisii cu privire la
conferirea gradelor de calificare persoanelor vizate în dispoziția nr. 251-p din 10
august 2009.
Consideră că dispoziția nr. 287-p din 01 decembrie 2016 este ilegală, deoarece
angajarea în funcția de specialist pentru reglementarea regimului funciar în cadrul
Primăriei orașului Orhei s-a efectuat în conformitate cu art. 54 alin. (2) și art. 55 lit.
b) din Codul Muncii, prin dispoziția nr. 32-p din 03 februarie 2009 „Cu privire la
angajarea în baza contractului”, această funcție fiind instituită prin decizia
Consiliului orășenesc Orhei nr. 3.3 „Cu privire la aprobarea statelor de personal
suplimentate”. Prin urmare, angajarea Oxanei Duca în funcția de specialist pentru
reglementarea regimului funciar în cadrul Primăriei orașului Orhei s-a efectuat în
baza contractului individual de muncă nr. 99 din 03 februarie 2009 pe perioadă
determinată, începând cu data de 03 februarie 2009 până la 03 februarie 2010, cu
termen de probă de 6 luni.
Reclamantul a susținut că, ținând cont atât de prevederile legislației în vigoare,
cât și de contractul individual de muncă nr. 99 din 03 februarie 2009, decizia
Consiliului orășenesc Orhei nr. 3.3 „Cu privire la aprobarea statelor de personal
suplimentate”, prin care a fost instituită funcția dată, funcția de specialist pentru
reglementarea regimului funciar în cadrul primăriei orașului Orhei, care a deținut-o
Oxana Duca începând cu data de 03 februarie 2009, nu este funcție publică.
Mai mult ca atât, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a menționat că
la caz, lipsește actul administrativ de confirmare în funcția publică a funcționarului
public debutant emis de angajator, contrar prevederilor pct. 39 lit. e) din
Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 și art. 31 alin. (5) lit.
a) din Legea privind funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04
iulie 2008.
Astfel, gradul de calificare - Rangul III, consilier de clasa a III-a, conferit
Oxanei Duca la data de 10 august 2009 nu se regăsește în Legea privind funcția
publică și statutul funcționarul public, care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2009.
Deci, conform art. 33 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea menționată, pentru
funcționarii publici de execuție urma să fie conferit - consilier de clasa a III-a și
nicidecum Rangul III, consilier de clasa a III, conferit în conformitate cu
Regulamentul cu privire la atestarea funcționarilor publici, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 522 din 20 mai 2004.
Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a afirmat că Regulamentul cu
privire la atestarea funcționarilor publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 522
din 20 mai 2004 a devenit caduc odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului cu
privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.
2
A solicitat obligarea viceprimarului orașului Orhei de a completa pct. 1 din
dispoziția nr. 287-p din 01 decembrie 2016 „Cu privire la numirea în funcție
publică” după cuvintele „învingător al concursului” cu cuvântul „debutant” și de a
modifica pct. 2 din dispoziție prin substituirea textului „Se stabilește dnei Oxana
Duca salariul de funcție conform gradului de salarizare 3 cu acordarea treptei II de
salarizare și atribuțiile de funcție conform fișei postului anexate” cu textul „Se
stabilește dnei Oxana Duca perioadă de probă până la 01 iunie 2017, codul funcției
C66 cu gradul de salarizare III, treapta I. Se desemnează dl/dna … în calitate de
mentor pentru perioada de probă a dnei/dlui”.
Prin hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea
din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
Pentru a concluziona astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că,
conform compartimentului 15 al Anexei nr. 1 al Legii privind funcția publică și
statutul funcționarul public, în vigoare din 01 ianuarie 2009, funcția de specialist
pentru reglementarea regimului funciar, la momentul emiterii dispoziției Primarului
orașului Orhei nr. 251-p din 10 august 2009, avea statut de funcție publică.
Astfel, instanțele de judecată au considerat că este neîntemeiat argumentul
Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat precum că Oxana Duca a fost
angajată în baza unui contract individual de muncă și, respectiv, funcția pe care a
ocupat-o începând cu data de 03 februarie 2009 nu este funcție publică. Or,
dispoziția nr. 32-p din 03 februarie 2009 „Cu privire la angajarea în baza
contractului individual de muncă”, prin care Oxana Duca a fost angajată în funcția
de specialist pentru reglementarea regimului funciar în baza contractului individual
de muncă nr. 99 din 03 februarie 2009 pe perioadă determinată, începând cu data de
03 februarie 2009 până la data de 03 februarie 2010, cu termen de încercare de 6
luni, precum și dispoziția nr. 251-p din 10 august 2009 „Cu privire la conferirea
gradului de calificare a funcționarilor Primăriei”, nu au fost anulate și continuă să
producă efecte juridice.
Prin urmare, dat fiind faptul necontestării circumstanțelor prezumate prin
dispoziția primarului or. Orhei nr. 251-p din 10 august 2000, acestea au putere
probantă prestabilită până la emiterea unei hotărâri judecătorești cu privire la
anularea acestui act administrativ. Respectiv, actul administrativ menționat prezumă
deținerea de către Oxana Duca a funcției publice, or, conform art. 31 alin. (1) din
Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, funcționar public debutant este persoana care
exercită o funcție publică pentru prima dată, pe când Oxanei Duca i s-a conferit
gradul de calificare conform procesului verbal nr. 1 al Comisiei de atestare a
funcționarilor Primăriei orașului Orhei din 07 august 2009 prin dispoziția nr.251-p
din 10 august 2009, începând cu data de 03 august 2009, act administrativ care este
în vigoare.
La data de 22 ianuarie 2019, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 15
3
decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că, decizia integrală din 19 iunie 2018 a
Curții de Apel Chișinău nu a fost expediată în adresa oficiului, la materialele cauzei
lipsind dovada recepționării, iar la data de 19 octombrie 2018 cancelaria instanței de
apel a comunicat că dosarul a fost expediat la Judecătoria Orhei, sediul Central. La
23 noiembrie 2018, reprezentantul oficiului a luat cunoștință de dosarul dat și a
primit o copie a deciziei motivate a instanței de apel.
Recurentul a invocat că la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel a
încălcat esențial normele de drept material și procedural.
Consideră că este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că
Oxana Duca, anterior emiterii dispoziției nr. 287-p din 01 decembrie 2016, deja
deținea statut de funcționar public în conformitate cu legislația în vigoare la 03
august 2009, care nu poate fi retras, intervenientul accesoriu neputând fi iarăși
debutant, or, au fost prezentate probe care demonstrează faptul că funcția de
specialist în care a fost angajată Oxana Duca în perioada 03 februarie 2009 - 30
noiembrie 2016 în cadrul Primăriei or. Orhei, nu este cu statut de funcție publică și
nu se regăsește în statele de personal ale Primăriei or. Orhei, avizate de Guvern.
Funcția de specialist, ocupată de către Oxana Duca în perioada menționată, nu
este o funcție publică potrivit art. 7 alin. (2) și art. 10 din Legea privind funcția
publică și statutul funcționarului public și Hotărârii Guvernului despre aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice nr. 151 din 23 februarie 2001. În plus,
conform art. 13 alin. (2) din Legea privind funcția publică și statutul funcționarului
public, fiecare autoritate publică transmite Guvernului spre aprobare statele de
personal, iar din statele aprobate pentru Primăria or. Orhei rezultă că această funcție
nu are statut de funcție publică.
Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a susținut că din actele prezentate
de către intimata Primăria or. Orhei, rezultă că jurământul a fost depus la data de 07
august 2009, iar actul administrativ privind conferirea gradului de calificare a
funcționarilor primăriei a fost emis la 10 august 2009, în lipsa actului administrativ
de confirmare în funcție publică a funcționarului public debutant emis de angajator,
contrar prevederilor pct. 39 lit. e) din Regulamentul cu privire la perioada de probă
pentru funcționarul public debutant, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din
11 martie 2009.
A susținut că unitățile de personal finanțate din contul mijloacelor constituite
din taxe și impozite locale nu pot fi instituite ca funcții publice și pentru instituirea
acestor posturi se utilizează titlurile de posturi, caracteristice activității care urmează
să fie desfășurată, conform Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oficiul
teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este
inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art. 434.
4
Prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă stipulează că, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389
alin. (4) din Codul de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii
judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,
poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.
Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată
trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a
fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe
parcursul procedurilor judiciare.
Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără
îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a
principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli
să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16,
Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac
ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie
poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03
aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).
Instanța de recurs observă că Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a
fost reprezentat, în cadrul procedurilor judiciare, de către specialistul principal
Aliona Student (f.d. 15). Același reprezentant a fost prezent la toate ședințele de
judecată, fapt stabilit conform proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din
prima instanță și instanța de apel.
În același context, la 08 mai 2018, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a
dispus întreruperea examinării cauzei pentru 19 iunie 2018, ora 12.00. Potrivit
procesului-verbal al ședinței judiciare din 08 mai 2018, reprezentantul Oficiului
teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, Aliona Student a participat la examinarea
efectivă a cauzei, în special, a oferit explicații cu privire la fondul cauzei și a asistat
la cercetarea înscrisurilor (f.d. 162-165).
Astfel, la 19 iunie 2018, dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat în
prezența reprezentantului Aliona Student, fiind definitiv și executoriu în acord cu art.
394 din Codul de procedură civilă. Iar, la 30 iulie 2018, hotărârea judecătorească
integrală a fost expediată participanților, însă, la materialele cauzei, nu există dovada
recepționării acesteia (f. d. 181).
La 19 iulie 2018, în termenul prevăzut de art. 389 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia integrală din 19 iunie
2018 pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Decizia poate fi
găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului
02-3a-4000-109022018.
La 12 noiembrie 2018, șeful Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,
Vasile Costin a depus o cerere în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Central de
eliberare a deciziei motivate din 19 iunie 2018, actul judecătoresc fiind recepționat la
5
23 noiembrie 2018 de către reprezentantul Aliona Student contra semnătură (f. d.
183).
La 22 ianuarie 2019, șeful adjunct al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei
de Stat, Oleg Tudosan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.
În cererea de recurs s-a indicat că, decizia integrală din 19 iunie 2018 a Curții
de Apel Chișinău nu a fost expediată în adresa oficiului și abia la data de 23
noiembrie 2018, reprezentantul a primit o copie a deciziei motivate a instanței de
apel.
În acest sens, instanța de judecată va ține cont de principiul res judicata, care
protejează caracterul definitiv al deciziei din 19 iunie 2018, și de faptul că recurentul
a beneficiat de serviciile unui jurist - specialist principal de la începutul procedurilor
judiciare.
Astfel, în hotărârea Gurzhyy vs Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul
nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța
locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană a considerat că a fost chemată să
examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se
asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția
procedurilor sale. De asemenea, CtEDO a remarcat că reclamantul, care nu a primit
informații despre progresele înregistrate în cazul ei de aproximativ un an și jumătate,
ar fi putut aștepta în mod rezonabil să contacteze instanța pentru a verifica statutul
acestuia.
Completul de judecată reține că reprezentantul Oficiului teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat a formulat o singură cerere de eliberare a copiei de pe decizia
motivată a instanței de apel abia la 12 noiembrie 2018, peste aproximativ 5 luni de la
pronunțarea deciziei din 19 iunie 2018.
Cu toate acestea, anterior, la 19 iulie 2018, decizia din 19 iunie 2018 a fost
publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web menționată,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție precizează că această modalitate este prevăzută expres în
punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești
pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului
Superior al Magistraturii. Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național
al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și
accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de
judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate
pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte
informații relevante pentru justițiabili.
Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a
fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta
hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.
În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat
de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.
6
Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în
transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie
suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție notează că, conform unei jurisprudențe constante, instanțele de
judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună
administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință
hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care
este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) din Codul de
procedură civilă prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de
la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței
judecătorești.
Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire
la veridicitatea informației prezentate mai sus și anume că, la data de 19 iulie 2018 a
fost plasată decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus-citată.
La același capitol, completul de judecată remarcă că reprezentantul
recurentului nu a susținut că nu a fost conștient de cerința de 2 luni pentru depunerea
unei cereri de recurs. De fapt, deși reprezentantul nu a fost obligat să depună vreo
cerere de obținere a copiei hotărârii judecătorești mai devreme de 30 zile de la data
pronunțării acesteia, totuși trebuia să-și asume responsabilitatea pentru consecințele
deciziei lui de a se informa despre soarta dosarului abia în luna noiembrie 2018. Prin
urmare, recurentul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă în fața instanței de recurs
despre motivul pentru care a așteptat până la 12 noiembrie 2018 să depună o cerere
de eliberare a deciziei din 19 iunie 2018 (a se vedea Seal vs Regatul Unit 7 decembrie
2010, parag. 82, și Wyssenbach vs Elveția, 22 octombrie 2013, parag. 39 - 40).
În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în
faptul că intituția recurentă a fost reprezentată de către specialistul principal Aliona
Student, care este o persoană abilitată și calificată. La fel, în virtutea funcției sale, ea
a cunoscut cerințele articolului 434 din Codul de procedură civilă și modalitatea de
publicarea a hotărârilor, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie
aplicate (a se vedea, mutatis mutandis, Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015, parag.
61, Trevisanato, ibidem, parag. 45, Sturm, citată mai sus, parag. 40).
Având în vedere cele menționate supra, instanța de judecată constată că
termenul de declarare a recursului a început să curgă din 19 iulie 2018 și a expirat la
20 septembrie 2018.
Contrar celor stabilite, recursul a fost înregistrat la grefa Curții Supreme de
Justiție la data de 22 ianuarie 2019.
Exigențele cuprinse în alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă prevăd
că, omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o
excepție de la regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu
poate fi restabilit.
Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție subliniază că, instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din 19 iunie
2018, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul
pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii
7
cererii de recurs demonstrează că, recurentul nu a depus suficientă diligență într-un
timp rezonabil pentru a afla motivele respingerii apelului său (cauza Karakutsya
versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61). Instanța de judecată consideră că,
nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat în întregime de
comportamentul reprezentantului recurentului.
Deci, se atestă cu certitudine că recursul a fost depus de Oficiul teritorial Orhei
al Cancelariei de Stat în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de
procedură civilă, acesta fiind unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce
condiționează declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor
inserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a
termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca
urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de
fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare au fost deja
examinate în hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005, parag. 53),
Melnic vs Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L. vs
Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea
vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act
procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un
proces echitabil.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (1) și (2), 433 lit. b) și 440 din Codul
de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
8