3ra-550/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Cupcea dosarul nr. 3ra-550/18 instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva primarului orașului Orhei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 20 martie 2017, c o n s t a t ă: La data de 30 ianuarie 2017 Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului orașului Orhei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin pct. 1 al dispoziției primarului orașului Orhei nr. 490 din 01 noiembrie 2016 „cu privire la completarea și actualizarea datelor dosarelor personale angajaților Primăriei or. Orhei, întreprinderilor și instituțiilor subordonate acesteia” s-a adus la cunoștința salariaților Primăriei orașului Orhei despre necesitatea prezentării secretarului Consiliului orășenesc Orhei, în original, a documentelor, ce se solicită pentru încheierea contractelor individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 57 din Codul muncii, cu excepția celora, care se conțin în original în dosare personale, inclusiv - buletinul de identitate cu fișa de însoțire, documentele de evidență militară, diploma de studii/certificatul de calificare, care confirmă pregătirea specială.

A menționat că prin pct. 2 al dispoziției enunțate, a pus în sarcina managerilor întreprinderilor municipale și șefilor instituțiilor de învățămînt din subordine să dispună întreprinderea măsurilor analogice celora, specificate în pct.1 al prezentei dispoziții, cu prezentarea actelor respective serviciilor de personal. Măsurile indicate în pct.1 și 2 ale dispoziției nominalizate urmau a fi executate până la 04 noiembrie 2016, contrar prevederilor legislației în vigoare. 1 A invocat că în conformitate cu art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziției menționate, în urma căruia a constatat că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

A relevat că primarul la adoptarea dispoziției nu a ținut cont de prevederile art. 57 alin. (1) din Codul muncii, iar completarea, actualizarea, rectificarea dosarului personal și prelucrarea datelor personale ale angajatului, este necesară odată cu emiterea de noi acte de angajator. Mai mult ca atât, modificările survenite în starea familiară și în conținutul documentelor personale, se efectuiază la solicitarea în scris a salariatului, conform prevederilor art. 91 din Codul muncii. A notat că solicitarea actelor personale se efectuează de angajator la momentul angajării sau pe parcurs la cererea scrisă a salariatului privind modificarea datelor cu caracter personal. Astfel, consideră că primarul orașului Orhei la adoptarea dispoziției contestate a acționat contrar procedurii prevăzute de lege.

A susținut că, la data de 02 decembrie 2016 a înaintat pârâtului notificarea nr. l304/OT8-405, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 490 din 01 noiembrie 2016 „cu privire la completarea și actualizarea datelor dosarelor personale angajaților Primăriei or. Orhei, întreprinderilor și instituțiilor subordonate acesteia”, însă aceasta nu a fost executată. Solicită anularea dispoziției primarului orașului Orhei nr. 490 din 01 noiembrie 2016 „cu privire la completarea și actualizarea datelor dosarelor personale angajaților Primăriei or. Orhei, întreprinderilor și instituțiilor subordonate acesteia”. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 20 martie 2017 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, dispoziția primarului orașului Orhei nr. 490 din 01 noiembrie 2016 nu contravine prevederilor art. 91 din Codul muncii, or, reieșind din conținutul acesteia primarul a solicitat prezentarea documentelor în conformitate cu art. 57 din Codul muncii. Mai mult ca atât, completarea dosarelor prin acte care lipsesc în dosarul personal pe motiv că, în perioada de angajare s-a schimbat starea socială, familială, nivelul de studii, perfecționării și din omisiune nu au fost anexate la dosarele personale ale angajaților, nu contravine legii, nu înrăutățește situația angajaților, dar au scopul organizării eficiente a personalului angajat, motivarea și promovarea funcționarilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 07 martie 2018 Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe deoarece au fost emise cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume, nu au fost constatate și elucidate pe 2 deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond și au fost apreciate arbitrar probele, ceea ce a dus la formularea unor concluzii contrare cu circumstanțele cauzei, reiterând motivele de fapt și de drept pe care le-a invocat pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare. Suplimentar a menționat că conform prevederilor art. 112 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, Consiliile locale și primarii activează în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe.

A invocat că autoritatea publică locală Orhei este operator de date cu caracter personal și este obligată prin lege să întreprindă măsurile necesare pentru protecția și asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, însă nu este înregistrată în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal.

Cu referire la prevederile din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului RM nr. 1123 din 14 decembrie 2010 cu privire la aprobarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal și ale art. 29 al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 cu privire la protecția datelor cu caracter personal, a relevat că, în cazul lipsei acordului subiecților de date cu caracter personal cu privire la orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuiază asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi, colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, ștergerea sau distrugerea lor, constituie încălcare vădită a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private consfințit în Constituția Republicii Moldova.

Mai mult, conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) al Legii nr. 892 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerate drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, a indicat că conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) al Legii nr. 892 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, în baza pct. 26 al anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului RM nr. 201 din 11 martie 2009, datele cuprinse în dosarul personal se pot rectifica inclusiv la cererea scrisă și motivată a conducătorului subdiviziunii resurse umane sau după caz a persoanei cu atribuții în domeniul gestionării dosarelor personale, cu aprobarea conducătorului autorității publice și cu înștiințarea funcționarului public în cauză, respectiv, conducătorul autorității publice, la caz – primarul orașului Orhei, are în obligațiile de funcție și gestionarea personalului angajat, deoarece, în speță, cererea scrisă și motivată a 3 conducătorului subdiviziunii resurselor umane sau după caz a persoanei cu atribuții în domeniul gestionării dosarelor personale lipsește, mai mult ca atât, aceasta nu a fost aprobată de conducătorul autorității publice și cu înștiințarea funcționarului public în cauză.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 06 februarie 2018 (f.d. 76), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 07 martie 2018 (f.d. 86). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de către Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Oleg Sternioală judecătorul judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5