2rh-35/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, evacuarea

2rh-35/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh–35/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. V. Muntean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. Sv. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând cererea de revizuire depusă de Liuba Marunevici,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici)

împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și

evacuare,

la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Marunevici (succesor

în drepturi al defunctului Marunevici Nicolai) și Irina Marunevici împotriva Liubei

Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor juridice,

la cererea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui

Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu privire la apărarea dreptului de

proprietate, declararea nulității absolute a actelor juridice și revendicarea bunului,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 17 februarie 2016, Nicolai Marunevici a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de

proprietate și evacuare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a devenit proprietarul casei de

locuit amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, cu suprafața de 151,4 m2, inclusiv

suprafața locativă de 56,6 m2, cu numărul cadastral XXXX în baza contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 15

iunie 1995, a procesului-verbal de recepție finală nr.26-i din 11 ianuarie 2005, a

contractului de vânzare-cumpărare a 2/3 cote-părți nr.5223 din 24 decembrie 2014,

încheiat cu fosta soție Liubov Marunevici.

A mai specificat că, la 04 octombrie 1997 Liuba Marunevici a încheiat

căsătoria cu Veaceslav Marunevici (feciorul reclamantului) și familia nou-formată

1

locuia în mun. Chișinău, șos. XXXX, iar în anul 1998 reclamantul a permis

înregistrarea vizei de reședință a pârâtei în imobilul ce-i aparține din adresa

susmenționată și în anul 2013 a permis instalarea temporară în această locuință a

fiului său Veaceslav Marunevici împreună cu familia acestuia, compusă din soția

Liuba Marunevici, și feciorul minor al acestora, XXXX Marunevici.

Reclamantul a invocat că intenționa să se instaleze la bătrânețe în casa pe care

a construit-o pentru a duce un mod liniștit de viață, însă tot spațiul locativ este

ocupat, iar pârâta, care se află în proces de desfacere a căsătoriei cu Veaceslav

Marunevici, a întreprins acțiuni ce atentează asupra dreptului de proprietate al

reclamantului.

Astfel, la 15 ianuarie 2016, pârâta fără permisiunea proprietarului, a permis

accesul în locuință pentru câțiva specialiști în vederea efectuării unor măsurări și

evaluări a imobilului, abuziv a înaintat la organele de drept cerințe, scopul cărora

este deposedarea reclamantului de proprietatea sa.

Prin scrisoarea recomandată din 25 ianuarie 2016 reclamantul a solicitat

pârâtei să elibereze spațiul locativ timp de 10 zile, deoarece aceasta are în

proprietate un alt apartament în sectorul Botanica, procurat în căsătorie cu fiul

reclamantului, pe care îl dă în chirie altor persoane, scrisoare înmânată pârâtei la

03 februarie 2016, însă aceasta nu a eliberat în termenul oferit spațiul locativ ce

aparține lui Nicolai Marunevici.

În instanță Nicolai Marunevici a solicitat evacuarea forțată a pârâtei Liuba

Marunevici din apartamentul nr. X, amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX, fără

acordarea altui spațiu locativ și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de

judecată.

La 25 aprilie 2016, Nicolai Marunevici și Irina Marunevici au depus în

instanță o cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Marunevici cu privire la

anularea actelor juridice.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanții au invocat că, în luna aprilie 2013,

pârâta, care se afla în relații de rudenie cu reclamanții, sub pretextul acumulării

documentelor necesare pentru eventuala privatizare a unor construcții din curtea

casei de locuit, amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, ap.X, acționând prin dol și

viclenie exprimată prin faptul că reclamanții nu cunosc limba de stat și nu citesc

texte în grafia latină, concomitent cu prezentarea spre semnare a unui pachet de

declarații ce confirmă că au deținut în folosință niște construcții auxiliare, a inclus

și i-a determinat să semneze fără a cunoaște conținutul real, două declarații,

conform cărora „Marunevici Nicolai declară pe propria răspundere că nu a

participat și nu a contribuit financiar și nici nu pretinde la spațiul adăugător

construit cu de 100,9 m2 din întregul imobil cu suprafața 151,4 m2 - apartamentul

nr. X din mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Maruneivic”;

și „Marunevici Irina declară că acționează din nume propriu și în interesele fiicei

minore Liuba Marunevici și declară pe propria răspundere precum că nu a

participat și nu a contribuit financiar la construcție și nu pretinde la bunul imobil

nou construit, apartamentul nr. X din mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii

de către Liuba Marunevici”.

Reclamanții au indicat că, la 02 iunie 2006, aceste declarații au fost semnate

de pretinșii martori Veaceslav Marunevici, Iraida Șveț, Sveta Postovar și de pârâtă

în calitate de beneficiar juridic.

2

Irina Marunevici și Nicolai Marunevici au susținut că niciodată nu au declarat

în fața persoanelor numite supra despre renunțarea la proprietatea imobiliară, cât și

despre faptul că imobilul construit în mun. Chișinău, str. XXXX, ap. X, a fost

construit din sursele pârâtei.

În realitate, la 02 iunie 2006, reclamantul Nicolae Marunevici nu a renunțat la

drepturile sale asupra spațiului adăugător construit cu suprafața de 100,9 m2 din

apartamentul nr. X din str. XXXX, mun. Chișinău și nu a confirmat că imobilul în

cauză a fost construit din sursele pârâtei, iar reclamanta Irina Marinevici nu a

confirmat la 03 iunie 2006 cele expuse în declarația contestată, inclusiv și faptul că

apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX, cu suprafața totală de

151,4 m2, a fost construit de pârâtă.

Despre faptul încălcării drepturilor sale reclamanții au aflat, la 14 martie

2016, când au primit copiile declarațiilor contestate, anexate la o referință depusă

de pârâtă la o acțiune civilă între aceleași părți, cu privire la evacuarea acesteia din

spațiul locativ, iar până la acest moment reclamanții nu au deținut aceste

documente, ele fiind ascunse și păstrate de pârâtă.

Totodată, în posesia reclamanților se află declarațiile semnate de aceștia în

luna aprilie 2013, ce se referă la statutul construcțiilor auxiliare din curtea casei de

locuit din mun. Chișinău str. XXXX, cât și răspunsul ÎMGFL nr. 13 la demersurile

locatarilor, în baza documentelor acumulate de pârâtă.

Actele prezentate la ÎMGFL nr. 13 și ascunderea de către pârâtă a declarațiilor

pretinse a fi întocmite și semnate de reclamanți la 02 iunie 2006 prin care ar fi

renunțat la imobil și ar fi confirmat construirea acestuia din sursele pârâtei, atestă

și probează caracterul dolosiv și viclean al comportamentului pârâtei în aprilie

2013 la întocmirea și prezentarea spre semnare a actelor contestate.

Au mai relatat reclamanții că pârâta a prezentat organelor de drept declarațiile

menționate mai sus datate cu 02 iunie 2006 în calitate de acte juridice unilaterale,

prin care reclamanți ar fi renunțat la dreptul de proprietate asupra unei părți din

apartamentul nr. X din str. XXXX, mun. Chișinău în beneficiul pârâtei, având ca

efect stingerea dreptului de proprietate asupra cotei respective din apartament.

Având la bază aceste declarații, IP Buiucani a intentat procesul penal

împotriva reclamantului Nicolai Marunevici, a soției acestuia, Liuba Marunevici și

a feciorului lor Veaceslav Marunevici, pe semnele componenței de infracțiune

prevăzute de art.190 alin. (4) al Codului penal.

În opinia reclamanților, contrar prevederilor art. 199 alin.(1) al Codului civil,

consimțământul reclamantului Nicolae Marunevici este viciat de comportamentul

dolosiv și viclean al pârâtei, care, profitând de faptul că socrul său Nicolai

Marunevici nu poate scrie și citi în limba de stat, alăturat unor declarații referitoare

la privatizarea saraiurilor din curtea casei de locuit din str. XXXX, mun. Chișinău,

a prezentat spre semnare declarațiile contestate, pregătite și redactate în prealabil

de pârâtă, pentru a le folosi ulterior la deposedarea ilegală a acestuia de o parte din

bunul său imobil.

Reclamantul Nicolai Marunevici niciodată nu a avut intenția de înstrăina cota-

parte din apartamentul construit în beneficiul pârâtei.

Astfel, Nicolai Marunevici și Irina Marunevici au solicitat în instanță

repunerea în termenul de prescripție, anularea declarației din 02 iunie 2006,

pretinsă a fi scrisă din numele lui Nicolai Marunevici, prin care acesta declară pe

3

propria răspundere că nu a participat și nu a contribuit financiar și nici nu pretinde

la spațiul adăugător construit cu de 100,9 m2 din întregul imobil cu suprafața 151,4

m2 - apartamentul nr. X din mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către

Liuba Marunevici, ca fiind dobândită prin dol; anularea declarației din 02 iunie

2006, pretinsă a fi scrisă din numele Irinei Marunevici, prin care aceasta ar declara

că acționează din nume propriu și în interesele fiicei minore Liuba Marunevici și

declară pe propria răspundere că nu a participat și nu a contribuit financiar la

construcție și nu pretinde la bunul imobil nou construit, apartamentul nr. X din

mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Marunevici, ca fiind

dobândită prin dol.

Din motivul decesului reclamantului Nicolai Marunevici, fapt confirmat prin

certificatul de deces seria DC-IV nr.1552710 din 14 iulie 2017, iar potrivit

certificatului de calitate de moștenitor eliberat de notarul Izdebschi Natalia nr.

4811 din 29 august 2017, Veaceslav Marunevici este moștenitorul testamentar al

defunctului Nicolai Marunevici, prin încheierea protocolară a primei instanțe din

11 octombrie 2017, Nicolai Marunevici a fost înlocuit în drepturile procedurale cu

succesorul Veaceslav Marunevici.

La 09 septembrie 2016, pârâta Liuba Marunevici a depus o cerere

reconvențională împotriva lui Nicolai Marunevici, Liubov Marunevici și Veaceslav

Marunevici, prin care a solicitat repunerea în termenul de prescripție, declararea

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.4431 din 07 noiembrie

2017, încheiat între Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici, prin care s-a

înstrăinat 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din

apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral

XXXX; obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău să radieze din Registrul

bunurilor imobile înscrierea privind înregistrarea dreptului de proprietate pe

numele Liubovei Marunevici supra 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2 de la

etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu

numărul cadastral XXXX, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare nr.5223 din 24 decembrie 2014 încheiat între Liubov Marunevici și

Nicolai Marunevici, prin care s-a înstrăinat 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2

de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral XXXX; obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT

Chișinău să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierea privind înregistrarea

dreptului de proprietate pe numele lui Nicolai Marunevici asupra 2/3 cotă-parte a

suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe

str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX; recunoașterea prin

hotărâre de judecată a dreptului de proprietate după Liuba Marunevici la suprafața

de 100,9 m2 de la etajul nr.2 și mansardă din apartamentul nr. X de pe str. XXXX,

mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX, cu înregistrarea dreptului de

proprietate la ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău a suprafeței indicate și formarea

noului bun imobil cu intrări separate; recunoașterea prin hotărâre de judecată a

dreptului de proprietate al lui Marunevici Nicolai, supra suprafeței de 16,8 m2 de la

etajul nr.1 din apartamentul nr. X de pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul

cadastral XXXX, cu înregistrarea modificărilor la ÎS „Cadastru”, filiala OCT

Chișinău a suprafeței de 16,8 m2 de la etajul 1 din apartamentul nr. X situat pe str.

XXXX, mun. Chișinău; recunoașterea prin hotărâre de judecată a dreptului de

4

proprietate după Veaceslav Marunevici asupra suprafeței de 33,7 m2 de la etajul

nr.1 din apartamentul nr. X de pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral

XXXX, cu înregistrarea modificărilor la ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău a

suprafeței indicate, încasarea din contul pârâților a taxei de stat și a cheltuielilor de

asistență juridică.

În motivarea cererii reconvenționale, Liuba Marunevici a invocat că

construcția în litigiu a fost construită din contul mijloacelor sale bănești personale,

iar proprietarii imobilului precedent nu au investit nimic în construcția noului

imobil, fapt confirmat prin declarațiile acestora și ale martorilor.

Reclamanta a apreciat că actele juridice contestate sunt fictive, deoarece au

fost încheiate între rude în scopul privării sale de drepturile asupra imobilului

litigios.

Prin încheierea din 12 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a dispus conexarea cauzelor inițiate la acțiunile indicate mai sus într-o

singură procedură.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani), a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată

de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici)

împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și

evacuare.

A fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripție acțiunea

înaintată de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai

Marunevici) și Irina Marunevici împotriva Liubei Marunevici privind anularea

actelor juridice și s-a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Liuba

Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici, fiind

declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.5223 din 24 decembrie 2014

încheiat între Liubov Marunevici și Nicolai Marunevici privind înstrăinarea a 2/3

cotă-parte din apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX, cu numărul

cadastral XXXX, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.4431 din 07

noiembrie 2014, încheiat între Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici privind

înstrăinarea a 2/3 cotă-parte din apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str.

XXXX, cu numărul cadastral XXXX, s-a declarat proprietate comună în

devălmășie a lui Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici - 2/3 cotă-parte din

bunul imobil - apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX, cu numărul

cadastral XXXX, s-au stabilit cotele-părți ideale din proprietatea comună în

devălmășie a lui Vaceslav Marunevici și Liuba Maruneivic, și anume din 2/3 cotă-

parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, determinând a câte 1/3 cotă-

parte ideală din acest imobil pentru Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici,

instanța menționând că hotărârea servește temei pentru efectuarea modificărilor în

Registrul bunurilor imobile, inclusiv înregistrarea proprietății comune pe cote-

părți, câte 1/3 cotă-parte ideală, după Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici,

s-a încasat în mod solidar de la Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici în

beneficiul Liubei Marunevici cheltuielile de judecată în mărime de 1022,75 lei,

precum și cheltuielile legate de plata taxei de stat în mărime de 2000 lei, iar în total

3022,75 lei; în rest, pretențiile din acțiunea reconvențională au fost respinse ca

neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul lui Veaceslav Marunevici și

Liubov Marunevici în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 23 000 lei.

5

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Liuba Marunevici, a fost admisă cererea de apel depusă

de Veaceslav Marunevici, Liubov Marunevici și Irina Marunevici, casată hotărârea

din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea lui Veaceslav Marunevici împotriva Liubei Marunevici

cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare a fost admisă; s-a dispus

apărarea dreptului de proprietate și evacuarea Liubei Marunevici din imobil;

acțiunea lui Veaceslav Marunevici și Irina Marunevici împotriva Liubei

Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor juridice a fost respinsă

ca neîntemeiată, precum și a fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de

Liuba Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu

privire la apărarea dreptului de proprietate, declararea nulității absolute a actelor

juridice și revendicarea bunului, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 12 septembrie 2018, Liuba Marunevici a declarat recurs împotriva deciziei

din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii

reconvenționale cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie

respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă în modul solicitat.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Liuba Marunevici a fost considerat inadmisibil.

La 05 februarie 2019, Liuba Marunevici a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia, admiterea recursului declarat la 12 septembrie 2018, casarea deciziei din

20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a hotărârii din 27 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă în modul

solicitat.

La 14 martie 2019, Marunevici Veaceslav, Marunevici Irina, Marunevici

Lubov reprezentați de avocatul Tarsâna Vasile au depus o referință la cererea de

revizuire înaintată de Marunevici Liuba, solicitând respingerea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în

cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

6

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură

civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația

revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea

avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.

453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Totuși, în urma modificărilor operate, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, la

art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești, care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a

exclus competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire

împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-

a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității.

Din această perspectivă, Colegiul judiciar trebuie să se pronunțe dacă

încheierea irevocabilă de inadmisibilitate poate fi supusă revizuirii și dacă Curtea

Supremă de Justiție este competentă să judece o atare situație juridică.

Cu privire la primul aspect, instanța notează că art. 440 alin. (1) al Codului de

procedură civilă confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se

referă la fondul cauzei, ceea ce face aplicabil art. 446 alin. (2) al Codului de

procedură civilă.

Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 433 lit. a1) – d) al Codului de

procedură civilă pot fi apreciate doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de a

atac, chiar și de retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art.

20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la

principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza

Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia,

hotărârea din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21

iunie 2011, § 30).

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

7

din 6 februarie 2018, § 24).

La acest capitol, Colegiul judiciar observă că prin încheierea din 21 noiembrie

2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerată inadmisibilă cererea de recurs

depusă de Liuba Marunevici, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă. Formalitățile specificate la articolul 433 a1) – d) din

Codul de procedură civilă au fost respectate de recurent, iar completul de judecată

nu a avut obiecții în această parte.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate

fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este competentă de a

examina cererea de revizuire formulată de Liuba Marunevici.

Or, este evident că hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani) a fost supusă căilor de atac și a fost menținută prin decizia din 20

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Conjunctura descrisă supra determină

posibilitatea depunerii revizuirii la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței

specificate în art. 448 alin. (2) al Codului de procedură civilă.

Cu privire la încheierea din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

Colegiul de control judiciar relevă că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire

expresă a instanței de revizuire în acest caz. Însă, art. 446 alin. (1) al Codului de

procedură civilă stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se supun

revizuirii în condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alin. (2) din articolul

respectiv folosește sintagma „încheierile de inadmisibilitate”, ce vizează în mod

direct doar încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se

referă la fondul cauzei.

Mai mult, o situație juridică similară a fost introdusă de legislator prin punctul

145 din articolul III din Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018. Așadar, potrivit acestor

completări, instanța de recurs are competența de a considera inadmisibil recursul în

cazul în care este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5).

Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin.

(1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat

împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție

legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.

450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt

în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate

condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o

cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva

unui act ce nu se supune revizuirii.

Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de

8

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de Liuba Marunevici urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Liuba

Marunevici, împotriva încheierii din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă

de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici)

împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și

evacuare, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Marunevici

(succesor în drepturi al defunctului Marunevici Nicolai) și Irina Marunevici

împotriva Liubei Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor

juridice, la cererea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui

Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu privire la apărarea dreptului de

proprietate, declararea nulității absolute a actelor juridice și revendicarea bunului,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

9