2ra-2311/18 — Evacuarea din spatiul locativ, anularea actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–2311/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. V. Muntean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 21 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Liuba Marunevici, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici) împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Marunevici Nicolai) și Irina Marunevici împotriva Liubei Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor juridice, la cererea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate, declararea nulității absolute a actelor juridice și revendicarea bunului, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Liuba Marunevici, a fost admisă cererea de apel depusă de Veaceslav Marunevici, Liubov Marunevici și Irina Marunevici, casată hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea lui Veaceslav Marunevici împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare a fost admisă; s-a dispus apărarea dreptului de proprietate și evacuarea Liubei Marunevici din imobil; acțiunea lui Veaceslav Marunevici și Irina Marunevici împotriva Liubei Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor juridice a fost respinsă ca neîntemeiată, precum și a fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate, declararea nulității absolute a actelor juridice și revendicarea bunului, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: 1 La 17 februarie 2016, Nicolai Marunevici a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a devenit proprietarul casei de locuit amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, cu suprafața de 151,4 m2, inclusiv suprafața locativă de 56,6 m2, cu numărul cadastral XXXX în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 15 iunie 1995, a procesului-verbal de recepție finală nr.26-i din 11 ianuarie 2005, a contractului de vânzare-cumpărare a 2/3 cote-părți nr.5223 din 24 decembrie 2014, încheiat cu fosta soție Liubov Marunevici. A mai specificat că, la 04 octombrie 1997 Liuba Marunevici a încheiat căsătoria cu Veaceslav Marunevici (feciorul reclamantului) și familia nou-formată locuia în mun. Chișinău, șos.

XXXX, iar în anul 1998 reclamantul a permis înregistrarea vizei de reședință a pârâtei în imobilul ce-i aparține din adresa susmenționată și în anul 2013 a permis instalarea temporară în această locuință a fiului său Veaceslav Marunevici împreună cu familia acestuia, compusă din soția Liuba Marunevici, și feciorul minor al acestora, XXXX Marunevici. Reclamantul a invocat că intenționa să se instaleze la bătrânețe în casa pe care a construit-o pentru a duce un mod liniștit de viață, însă tot spațiul locativ este ocupat, iar pârâta, care se află în proces de desfacere a căsătoriei cu Veaceslav Marunevici, a întreprins acțiuni ce atentează asupra dreptului de proprietate al reclamantului.

Astfel, la 15 ianuarie 2016, pârâta fără permisiunea proprietarului, a permis accesul în locuință pentru câțiva specialiști în vederea efectuării unor măsurări și evaluări a imobilului, abuziv a înaintat la organele de drept cerințe, scopul cărora este deposedarea reclamantului de proprietatea sa. Prin scrisoarea recomandată din 25 ianuarie 2016 reclamantul a solicitat pârâtei să elibereze spațiul locativ timp de 10 zile, deoarece aceasta are în proprietate un alt apartament în sectorul Botanica, procurat în căsătorie cu fiul reclamantului, pe care îl dă în chirie altor persoane, scrisoare înmânată pârâtei la 03 februarie 2016, însă aceasta nu a eliberat în termenul oferit spațiul locativ ce aparține lui Nicolai Marunevici.

În instanță Nicolai Marunevici a solicitat evacuarea forțată a pârâtei Liuba Marunevici din apartamentul nr. X, amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX, fără acordarea altui spațiu locativ și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată. La 25 aprilie 2016, Nicolai Marunevici și Irina Marunevici au depus în instanță o cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Marunevici cu privire la anularea actelor juridice. În motivarea acțiunii înaintate reclamanții au invocat că, în luna aprilie 2013, pârâta, care se afla în relații de rudenie cu reclamanții, sub pretextul acumulării documentelor necesare pentru eventuala privatizare a unor construcții din curtea casei de locuit, amplasate în mun.

Chișinău, str. XXXX, ap.X, acționând prin dol și viclenie exprimată prin faptul că reclamanții nu cunosc limba de stat și nu citesc texte în grafia latină, concomitent cu prezentarea spre semnare a unui pachet de declarații ce confirmă că au deținut în folosință niște construcții auxiliare, a inclus și i-a determinat să semneze fără a cunoaște conținutul real, două declarații, 2 conform cărora „Marunevici Nicolai declară pe propria răspundere că nu a participat și nu a contribuit financiar și nici nu pretinde la spațiul adăugător construit cu de 100,9 m2 din întregul imobil cu suprafața 151,4 m2 - apartamentul nr. X din mun.

Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Maruneivic”; și „Marunevici Irina declară că acționează din nume propriu și în interesele fiicei minore Liuba Marunevici și declară pe propria răspundere precum că nu a participat și nu a contribuit financiar la construcție și nu pretinde la bunul imobil nou construit, apartamentul nr. X din mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Marunevici”. Reclamanții au indicat că, la 02 iunie 2006, aceste declarații au fost semnate de pretinșii martori Veaceslav Marunevici, Iraida Șveț, Sveta Postovar și de pârâtă în calitate de beneficiar juridic. Irina Marunevici și Nicolai Marunevici au susținut că niciodată nu au declarat în fața persoanelor numite supra despre renunțarea la proprietatea imobiliară, cât și despre faptul că imobilul construit în mun.

Chișinău, str. XXXX, ap. X, a fost construit din sursele pârâtei. În realitate, la 02 iunie 2006, reclamantul Nicolae Marunevici nu a renunțat la drepturile sale asupra spațiului adăugător construit cu suprafața de 100,9 m2 din apartamentul nr. X din str. XXXX, mun. Chișinău și nu a confirmat că imobilul în cauză a fost construit din sursele pârâtei, iar reclamanta Irina Marinevici nu a confirmat la 03 iunie 2006 cele expuse în declarația contestată, inclusiv și faptul că apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX, cu suprafața totală de 151,4 m2, a fost construit de pârâtă. Despre faptul încălcării drepturilor sale reclamanții au aflat, la 14 martie 2016, când au primit copiile declarațiilor contestate, anexate la o referință depusă de pârâtă la o acțiune civilă între aceleași părți, cu privire la evacuarea acesteia din spațiul locativ, iar până la acest moment reclamanții nu au deținut aceste documente, ele fiind ascunse și păstrate de pârâtă.

Totodată, în posesia reclamanților se află declarațiile semnate de aceștia în luna aprilie 2013, ce se referă la statutul construcțiilor auxiliare din curtea casei de locuit din mun. Chișinău str. XXXX, cât și răspunsul ÎMGFL nr. 13 la demersurile locatarilor, în baza documentelor acumulate de pârâtă. Actele prezentate la ÎMGFL nr. 13 și ascunderea de către pârâtă a declarațiilor pretinse a fi întocmite și semnate de reclamanți la 02 iunie 2006 prin care ar fi renunțat la imobil și ar fi confirmat construirea acestuia din sursele pârâtei, atestă și probează caracterul dolosiv și viclean al comportamentului pârâtei în aprilie 2013 la întocmirea și prezentarea spre semnare a actelor contestate.

Au mai relatat reclamanții că pârâta a prezentat organelor de drept declarațiile menționate mai sus datate cu 02 iunie 2006 în calitate de acte juridice unilaterale, prin care reclamanți ar fi renunțat la dreptul de proprietate asupra unei părți din apartamentul nr. X din str. XXXX, mun. Chișinău în beneficiul pârâtei, având ca efect stingerea dreptului de proprietate asupra cotei respective din apartament. Având la bază aceste declarații, IP Buiucani a intentat procesul penal împotriva reclamantului Nicolai Marunevici, a soției acestuia, Liuba Marunevici și a feciorului lor Veaceslav Marunevici, pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.190 alin. (4) al Codului penal.

În opinia reclamanților, contrar prevederilor art. 199 alin.(1) al Codului civil, 3 consimțământul reclamantului Nicolae Marunevici este viciat de comportamentul dolosiv și viclean al pârâtei, care, profitând de faptul că socrul său Nicolai Marunevici nu poate scrie și citi în limba de stat, alăturat unor declarații referitoare la privatizarea saraiurilor din curtea casei de locuit din str. XXXX, mun. Chișinău, a prezentat spre semnare declarațiile contestate, pregătite și redactate în prealabil de pârâtă, pentru a le folosi ulterior la deposedarea ilegală a acestuia de o parte din bunul său imobil. Reclamantul Nicolai Marunevici niciodată nu a avut intenția de înstrăina cota- parte din apartamentul construit în beneficiul pârâtei.

Astfel, Nicolai Marunevici și Irina Marunevici au solicitat în instanță repunerea în termenul de prescripție, anularea declarației din 02 iunie 2006, pretinsă a fi scrisă din numele lui Nicolai Marunevici, prin care acesta declară pe propria răspundere că nu a participat și nu a contribuit financiar și nici nu pretinde la spațiul adăugător construit cu de 100,9 m2 din întregul imobil cu suprafața 151,4 m2 - apartamentul nr. X din mun. Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Marunevici, ca fiind dobândită prin dol; anularea declarației din 02 iunie 2006, pretinsă a fi scrisă din numele Irinei Marunevici, prin care aceasta ar declara că acționează din nume propriu și în interesele fiicei minore Liuba Marunevici și declară pe propria răspundere că nu a participat și nu a contribuit financiar la construcție și nu pretinde la bunul imobil nou construit, apartamentul nr. X din mun.

Chișinău, str. XXXX, din surse proprii de către Liuba Marunevici, ca fiind dobândită prin dol. Din motivul decesului reclamantului Nicolai Marunevici, fapt confirmat prin certificatul de deces seria DC-IV nr.1552710 din 14 iulie 2017, iar potrivit certificatului de calitate de moștenitor eliberat de notarul Izdebschi Natalia nr. 4811 din 29 august 2017, Veaceslav Marunevici este moștenitorul testamentar al defunctului Nicolai Marunevici, prin încheierea protocolară a primei instanțe din 11 octombrie 2017, Nicolai Marunevici a fost înlocuit în drepturile procedurale cu succesorul Veaceslav Marunevici.

La 09 septembrie 2016, pârâta Liuba Marunevici a depus o cerere reconvențională împotriva lui Nicolai Marunevici, Liubov Marunevici și Veaceslav Marunevici, prin care a solicitat repunerea în termenul de prescripție, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.4431 din 07 noiembrie 2017, încheiat între Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici, prin care s-a înstrăinat 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX; obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierea privind înregistrarea dreptului de proprietate pe numele Liubovei Marunevici supra 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral XXXX, declararea nulității absolute a contractului de vânzare- cumpărare nr.5223 din 24 decembrie 2014 încheiat între Liubov Marunevici și Nicolai Marunevici, prin care s-a înstrăinat 2/3 cotă-parte a suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX; obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău să radieze din Registrul bunurilor imobile înscrierea privind înregistrarea dreptului de proprietate pe numele lui Nicolai Marunevici asupra 2/3 cotă-parte a 4 suprafeței de 100,9 m2 de la etajul 2 și mansardă din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX; recunoașterea prin hotărâre de judecată a dreptului de proprietate după Liuba Marunevici la suprafața de 100,9 m2 de la etajul nr.2 și mansardă din apartamentul nr. X de pe str. XXXX, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral XXXX, cu înregistrarea dreptului de proprietate la ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău a suprafeței indicate și formarea noului bun imobil cu intrări separate; recunoașterea prin hotărâre de judecată a dreptului de proprietate al lui Marunevici Nicolai, supra suprafeței de 16,8 m2 de la etajul nr.1 din apartamentul nr. X de pe str. XXXX, mun. Chișinău, cu numărul cadastral XXXX, cu înregistrarea modificărilor la ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău a suprafeței de 16,8 m2 de la etajul 1 din apartamentul nr. X situat pe str. XXXX, mun. Chișinău; recunoașterea prin hotărâre de judecată a dreptului de proprietate după Veaceslav Marunevici asupra suprafeței de 33,7 m2 de la etajul nr.1 din apartamentul nr. X de pe str. XXXX, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral XXXX, cu înregistrarea modificărilor la ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău a suprafeței indicate, încasarea din contul pârâților a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică. În motivarea cererii reconvenționale, Liuba Marunevici a invocat că construcția în litigiu a fost construită din contul mijloacelor sale bănești personale, iar proprietarii imobilului precedent nu au investit nimic în construcția noului imobil, fapt confirmat prin declarațiile acestora și ale martorilor. Reclamanta a apreciat că actele juridice contestate sunt fictive, deoarece au fost încheiate între rude în scopul privării sale de drepturile asupra imobilului litigios. Prin încheierea din 12 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a dispus conexarea cauzelor inițiate la acțiunile indicate mai sus într-o singură procedură. Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici) împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare.

A fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripție acțiunea înaintată de Veaceslav Marunevici (succesor în drepturi al defunctului Nicolai Marunevici) și Irina Marunevici împotriva Liubei Marunevici privind anularea actelor juridice și s-a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici, fiind declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.5223 din 24 decembrie 2014 încheiat între Liubov Marunevici și Nicolai Marunevici privind înstrăinarea a 2/3 cotă-parte din apartamentul nr. X, situat în mun. Chișinău, str. XXXX, cu numărul cadastral XXXX, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.4431 din 07 noiembrie 2014, încheiat între Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici privind înstrăinarea a 2/3 cotă-parte din apartamentul nr. X, situat în mun.

Chișinău, str. XXXX, cu numărul cadastral XXXX, s-a declarat proprietate comună în devălmășie a lui Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici - 2/3 cotă-parte din bunul imobil - apartamentul nr. X, situat în mun.

Chișinău, str. XXXX, cu numărul cadastral XXXX, s-au stabilit cotele-părți ideale din proprietatea comună în 5 devălmășie a lui Vaceslav Marunevici și Liuba Maruneivic, și anume din 2/3 cotă- parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, determinând a câte 1/3 cotă- parte ideală din acest imobil pentru Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici, instanța menționând că hotărârea servește temei pentru efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, inclusiv înregistrarea proprietății comune pe cote- părți, câte 1/3 cotă-parte ideală, după Veaceslav Marunevici și Liuba Marunevici, s-a încasat în mod solidar de la Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici în beneficiul Liubei Marunevici cheltuielile de judecată în mărime de 1022,75 lei, precum și cheltuielile legate de plata taxei de stat în mărime de 2000 lei, iar în total 3022,75 lei; în rest, pretențiile din acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 23 000 lei.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Liuba Marunevici, a fost admisă cererea de apel depusă de Veaceslav Marunevici, Liubov Marunevici și Irina Marunevici, casată hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea lui Veaceslav Marunevici împotriva Liubei Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate și evacuare a fost admisă; s-a dispus apărarea dreptului de proprietate și evacuarea Liubei Marunevici din imobil; acțiunea lui Veaceslav Marunevici și Irina Marunevici împotriva Liubei Marunevici privind repunerea în termen și anularea actelor juridice a fost respinsă ca neîntemeiată, precum și a fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Liuba Marunevici împotriva lui Veaceslav Marunevici și Liubov Marunevici cu privire la apărarea dreptului de proprietate, declararea nulității absolute a actelor juridice și revendicarea bunului, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 12 septembrie 2018, Liuba Marunevici a declarat recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii reconvenționale cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă în modul solicitat. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, aprecierea probelor de către instanța a fost arbitrară, erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La 12 noiembrie 2018, Veaceslav Marunevici, Irina Marunevici și Liubov Marunevici reprezentați de avocatul Vasile Tarsîna a depus referință la cererea de recurs declarată de Liuba Marunevici, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Liuba Marunevici, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 6 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Liuba Marunevici, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este 7 evidențiată în cererea de recurs declarată de către Liuba Marunevici. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Liuba Marunevici.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 8