2r-987/18 — Recunoasterea dreptului de retentie

Dosarul nr. 2r–987/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, (jud. S. Namașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Popova, A. Doga, M. Guzun)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, (jud. V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan)

D E C I Z I E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Examinând recursul declarat de către Pronicev Victor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cîrlan

Maria către Pronicev Victor privind recunoașterea ca posesor de bună credință

asupra ½ cotă parte din casa de locuit și admiterea dreptului de reținere a bunului

în posesie până la despăgubirea integrală a sumei de 460000 lei,

împotriva încheierii din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pronicev Victor,

asupra deciziei din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 ianuarie 2013, Cîrlan Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pronicev Victor prin care a solicitat recunoașterea ca posesor de bună

credință asupra ½ cotă parte din casa de locuit nr. XX din str. XXXX, mun.

Chișinău și admiterea dreptului de reținere a bunului în posesie până la

despăgubirea integrală a sumei de 460000 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, a procurat ½ cotă parte din casa

de locuit nr. XX din str. XXXX, mun. Chișinău de la soții Pronicev Liubovi și

Pronicev Vctor.

Ulterior, Pronicev Victor a înaintat o cerere de chemare în judecată către

Pronicev Liubovi și Cîrlan Maria prin care a solicitat anularea contractului de

vânzare-cumpărare pe motivul că primul nu și-a dat acordul său la vânzarea

imobilului și că la acel moment era deja divorțat de Pronicev Liubovi, iar bunurile

comune urmau a fi partajate.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 septembrie 2007 s-a

dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare și s-a încasat de la Proniceva

Liubovi în beneficiul Mariei Cîrlan suma de 460000 lei ce constituie costul a ½

cotă parte din imobil. Hotărârea a fost menținută de către instanțele ierarhic

superioare.

1

Reclamanta a mai relatat că, a aflat că jumătate din suma care urma să fie

restituită în mărime de 230000 lei, a fost depusă la executorul judecătoresc Gr.

Stoian. Astfel, Pronicev Liubovi urma la fel, să depună suma de 230000 lei, însă

revenind în țară a mers la executorul judecătoresc să ridice și acea sumă de bani

care a fost depusă.

La fel, reclamanta a menționat că Pronicev Liubovi și cu Pronicev Victor sunt

căsătoriți fapt confirmat prin certificatul eliberat de către Oficiul Stării Civile.

A mai comunicat că, tot pe cauza respectivă este pornit și un dosar penal

împotriva lui Pronicev Victor.

Comunică că, în scopul executării hotărârii judecătorești reclamanta s-a

adresat la executorul judecătoresc Igor Doroftei care a dispus aplicarea sechestrului

asupra ½ cotă parte din casa de locuit nr. XX din str. XXXX, mun. Chișinău care

aparține soților Pronicev. Încheierea executorului judecătoresc a fost menținută

prin decizia din 03 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău.

În opinia reclamantei, neaplicarea retenției asupra imobilului în cauză ar

însemna excluderea oricăror posibilități legale de a executa hotărârea de încasare a

sumei de 460000 lei din contul Pronicev Liubovi în beneficiul Cîrlan Mariei.

Prin hotărârea din 04 aprilie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de Cîrlan Maria a fost admisă integral.

Prin decizia din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat

de Pronicev Victor a fost respins, fiind menținută hotărârea din 04 aprilie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pronicev Victor, asupra

deciziei din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

La 20 noiembrie 2018 (prin oficiul poștal), Pronicev Victor a declarat recurs

împotriva din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea încheierii, deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06

noiembrie 2018, expediată părților la 28 noiembrie 2018, iar recursul a fost

2

declarat la 20 noiembrie 2018, instanța de recurs consideră că cele invocate de

recurent cu privire la faptul că nu a primit actul judecătoresc s-au confirmat, iar

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Pronicev Victor, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, cererea de revizuire depusă Pronicev Victor asupra

deciziei din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

La baza concluziei soluției adoptate, instanța a reținut că cererea de revizuire

este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac –

revizuirea, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al acesteia.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma

prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se

trimitere la neexaminarea unei recipise ce ar diminua costul imobilului litigios. În

fapt, înscrisul invocat exista la momentul examinării cauzei.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, respinsă de către instanță,

3

a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii

asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului de

procedură civilă. Or, în speță, se constată că, cererea de revizuire a fost înaintată

fără a se indica vre-un temei plauzibil pentru revizuirea hotărârii.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o

cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în

privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod

implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității

raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile

necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Codul de

procedură civilă.

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs depusă de

recurent și casarea deciziei din 24 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău ar

conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că

motivele invocate de recurenți sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 06

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 ale Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Pronicev Victor.

Se menține încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cîrlan Maria

către Pronicev Victor privind recunoașterea ca posesor de bună credință asupra ½

cotă parte din casa de locuit și admiterea dreptului de reținere a bunului în posesie

până la despăgubirea integrală a sumei de 460000 lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

4