2ra-1969/17 — revendicarea bunului, cererea reconvențională
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revendicarea bunului, cererea reconvenţională
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1969/17 — revendicarea bunului, cererea reconvențională (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1969/17
Judecător: A. Catană
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc
Î N C H E I E R E
08 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Pronicev Victor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pronicev Victor
împotriva lui Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria cu privire la revendicarea bunului și
cererea reconvențională depusă de Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria împotriva lui
Pronicev Victor cu privire la repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Pronicev Victor și a fost menținută hotărârea Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 08 iulie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 19 noiembrie 2015 Pronicev Victor s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Mariei Cîrlan și Cîrlan Andrei, intervenient accesoriu Igor
Doroftei, prin care a solicitat revendicarea bunului imobil de 1/2 cotă parte, situat în
mun. Chișinău din str. Xxxxx nr. X, care îi aparține cu drept de proprietate,
înregistrat la OCT, filiala Chișinău sub numărul cadastral xxxxxxx.xxx.xx la data de
17.06.2009, cu evacuarea pârâtului și a tuturor membrilor familiei sale; anularea
măsurii asigurătoare aplicate prin încheierea executorului judecătoresc nr.064-97/10
din data de 20.12.2010 și a procesului-verbal de sechestru din 22.06.2012 .
În motivarea acțiunii a indicat că, imobilul situat pe str. Xxxxx nr. X, mun.
Chișinău are doi proprietari și anume 1/2 cotă-parte cu drept de proprietate îi revine
familiei Cîrlan și 1/2 cotă-parte cu drept de proprietate le revine familiei Pronicev.
A specificat că litigiul în cauză se reflectă asupra a 1/2 cotă-parte, care le revine
familiei Pronicev, care se află în divorț din anul 2003. La data de 31 iulie 2006
familia Cîrlan a procurat cota-parte a familiei Pronicev fără acordul în scris al
reclamantului în cauză. Prin hotărârea irevocabilă pronunțată de Judecătoria Centru,
mun. Chișinău la data de 13.09.2007 contractul de vânzare-cumpărare nr.6219 din
31.07.2006 a fost declarat nul. Prin hotărârea de judecată irevocabilă a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din data de 13.09.2007 s-a stabilit că 1/2 (o doime) cotă-parte
cu drept de proprietate îi revine familiei Pronicev, estimată în valoare de X lei. Prin
hotărârea menționată s-a încasat de la Victor Pronicev în beneficiul lui Liubovi
Proniceva suma de X lei, echivalent bănesc a 1/2 (o doime) cotă-parte din imobilul
situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx nr. X.
Susține că a executat hotărârea de judecată, achitând suma de X lei, adică a
achitat sulta care îi revenea lui Liubovi Proniceva și în așa mod a devenit unicul
proprietar la 1/2 (o doime) cotă-parte al bunului imobil, fapt confirmat și prin
extrasul din Registru bunurilor imobile din 12.03.2012.
Invocă că, până în prezent pârâta în cauză se folosește de cota-parte care îi
aparține cu drept de proprietate, motivând că precum Liubovi Proniceva nu a achitat
integral și precum că ea are dreptul de reținere până la achitarea definitivă.
Afirmă că, executorul judecătoresc Igor Doroftei prin încheierea privind
asigurarea executării documentului executoriu nr.064-94/10 din 20.12.2010, a dispus
aplicarea sechestrului pe bunurile imobile, care aparține cu drept de proprietate
debitorului Pronicev Victor. Totodată, din răspunsul executorului judecătoresc
nr.078-75-R din 18.03.2014 rezultă cu certitudine că nu are calitate de debitor.
Consideră ilegale măsurile întreprinse de executare a documentului executoriu
nr.2-282/07 față de sine.
Pârâții Cîrlan Maria și Cîrlan Andrei au înaintat acțiunea reconvențională, prin
care au solicitat respingerea acțiunii inițiale în partea cerinței reclamantului Pronicev
Victor cu privire la revendicarea bunului de 1/2 cotă-parte situat în mun. Chișinău,
str. Xxxxx nr. X cu nr. cadastral Xxxxxxxx.xx ca fiind neîntemeiată, încetarea
procesului pe acțiunea inițială în partea cerinței de evacuare a pârâtului și tuturor
membrilor familiei lui și în partea cerinței de anulare a măsurii asigurătoare aplicate
prin încheierea executorului judecătoresc nr.064-94/10 din data de 20.12.2010,
respingerea acțiunii inițiale în partea cerinței de anulare a procesului-verbal de
sechestru din 22.06.2012, ca fiind neîntemeiată și tardivă, încasarea din contul lui
Pronicev Victor în beneficiul lui Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria a cheltuielilor de
judecată suportate în sumă de 3000,00 lei, încasarea din contul lui Pronicev Victor în
beneficiul lui Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria a 50 000,00 lei compensare pentru
prejudiciul moral cauzat.
În motivarea poziției au invocat că prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 13.09.2007, irevocabilă din 25.02.2009, s-a recunoscut dreptul de
proprietate asupra a 1/2 cotă parte din imobilul nr.xx din str. Xxxxx mun. Chișinău
după Pronicev Victor, cota-parte, care anterior la 31.07.2006 a fost înstrăinată de
către soția lui Pronicev Victor, Pronicev Liubovi către Cîrlan Maria. Prin aceeași
hotărâre a fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a 1/2 cotă parte din
imobilul nr.xx din str. Xxxxxxxx, mun. Chișinău, nr.6219 din 31.07.2006 încheiat
între Pronicev Liubovi și Cîrlan Maria și s-a încasat de la Pronicev Liubovi în
beneficiul Măriei Cîrlan costul imobilului în sumă de X lei. S-a încasat de la
Pronicev Victor în beneficiul lui Pronicev Liubovi echivalentul bănesc a 1/2 cotă-
parte din imobil în sumă de X lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 04.04.2013 nr.2-2427/13, irevocabilă la 24.09.2013, Cîrlan Maria a fost
recunoscută posesor de bună credință asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit nr.xx
din str. Xxxxxx mun. Chișinău. S-a admis dreptul de retenție a Mariei Cîrlan,
domiciliată în mun. Chișinău str. str. Xxxxx nr. X, asupra 3/4 cotă parte din casa de
locuit nr.xx din str. Xxxxx mun. Chișinău, până la despăgubirea integrală de către
Pronicev Victor și Pronicev Liubovi a sumei de X lei dispusă spre încasare în baza
hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13.09.2007.
Susțin că, prin înaintarea prezentei acțiuni, Pronicev Victor demonstrează un
comportament abuziv. Hărțuiala permanentă din partea lui Pronicev Victor
manifestată prin chemarea neîntemeiată și nejustificată în diferite instanțe a dus atât
la cauzarea de prejudicii materiale cât și la cauzarea de prejudicii morale manifestate
prin retrăiri psihice.
Prin încheierea din data de 23 martie 2016, s-a dispus încetarea procesul civil la
acțiunea depusă de către Pronicev Victor împotriva lui Cîrlan Măria și Cîrlan
Andrei, intervenient accesoriu Igor Doroftei, în partea cu privire la evacuarea
pârâtului și a tuturor membrilor familiei sale din bunul imobil, situat în mun.
Chișinău, str. str. Xxxxx nr. X. Iar pretențiile înaintate de către Pronicev Victor
împotriva lui Cîrlan Maria și Cîrlan Andrei, intervenient accesoriu Igor Doroftei cu
privire la anularea măsurii asigurătoare, aplicate prin încheierea executorului
judecătoresc nr.064-97/10 din data de 20.12.2010 și a procesului-verbal de sechestru
din 22.06.2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către
Pronicev Victor împotriva cet. Cîrlan Maria și Cîrlan Andrei, intervenient accesoriu
Igor Doroftei, cu privire la exercitarea dreptului de proprietate, s-a separat într-un
proces aparte, explicându-i reclamantului de a înainta cereri în procedura stabilită, în
instanța competentă.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 iulie 2016, cererea de
chemare în judecată depusă de Pronicev Victor către Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria
privind revendicarea bunului a fost respinsă, iar cererea reconvențională depusă de
Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria către Pronicev Victor privind repararea prejudiciului
moral, a fost admisă parțial, cu încasarea din contul lui Pronicev Victor în folosul lui
Cîrlan Andrei și Cîrlan Maria cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000
(trei mii) lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017 a fost respins apelul
declarat de Pronicev Victor și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 08 iulie 2016.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 21 august 2017 Pronicev Victor a
declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 06 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08
iulie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe
parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că cât
instanța de apel, atât și instanța de fond au aplicat eronat normele de drept material și
procedural, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea.
La 07 noiembrie 2017 intimații Cîrlan Maria și Cîrlan Andrei au prezentat
referință pe marginea recursului depus, solicitând declararea acestuia inadmisibil.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
în adresa părților la 17.07.2017 (f.d. 218, volumul I), cât și faptul că la materialele
cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul lui Pronicev
Victor se consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pronicev Victor nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul
nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor contestate, ci a
formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a
actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,
care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Pronicev Victor ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Pronicev Victor se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță