2ra-2450/18 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2450/18

prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul Central), judecătorul: N. Bobu

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecătorii: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătoriiTamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Balan reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Balan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Inspectoratul Național de Patrulare cu privire la repararea din contul

statului a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

cererea de apel declarată de către Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu,

c o n s t a t ă :

La 28 februarie 2017 Mihail Balan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Inspectoratul Național de Patrulare, cu privire la repararea din contul statului a

prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 1500 de lei și alte

cheltuieli aferente examinării litigiului în cauză.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la

24 iulie 2015, în jurul orei 10:14, fiind la volanul mijlocului de transport de model

XXXXXse deplasa în or. Vadul lui Vodă, mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că pe traseul dat a fost stopat de către agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare Vasile Vizir, care în

urma verificării actelor, i-a întocmit procesul-verbal nr. 076625 din 24 iulie 2015

cu privire la contravenție, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 235 alin.(1), art.228 alin.(2) Cod Contravențional

și sancționat cu amendă de până la 30 unități convenționale, cu aplicarea a 3 puncte

de penalizare.

Mihail Balan a punctat că, cu procesul-verbal în cauză nu a fost de acord și la

23 septembrie 2015 l-a contestat la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), iar prin

hotărârea din 30 noiembrie 2015 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) a fost

1

anulată decizia din 24 iulie 2015 a agentului constatator al INP al IGP al MAI și

încetat procesul contravențional, din lipsa faptei contravenționale.

Reclamantul a relatat că, agentul constatatorVasile Vizir, nefiind de acord cu

hotărârea instanței de judecată din data de 30 noiembrie 2015 a declarat recurs

împotriva acesteia, iar prin decizia din 14 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea fără modificări a

hotărârii din 30 noiembrie 2015 a Judecătoriei Chișinău, (sediul Rîșcani).

Mihail Balan a opninat că a fost sancționat de către agentul constatator fără

careva temei legal, iar prin acțiunile sale a încălcat principiul dreptății care este

unul de bază în procesul contravențional; totodată, prin acțiunile ilegale ale

agentului constatator, i-au fost cauzate stări de nervozitate care în consecință au

condus la anumite suferințe psihice, deprimări, fapt care impune solicitarea

prejudiciului moral.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, repararea din

bugetul de stat, prejudiciului moral în mărime de 50.000 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în sumă de

1500 lei și alte cheltuieli aferente examinării cauzei.

Prin încheierea din 03 martie 2017 a Judecătoriei Edineț (sediul Central) a fost

restituită cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Balan împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul

Național de Patrulare cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

contravenție.

La 14 martie 2017 Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

contestat cu recurs încheierea din 03 martie 2017 a Judecătoriei Edineț

(sediul Central), solicitând admiterea cererii de recurs și casarea încheierii primei

instanțe cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia din 02 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis recursul

declarat de Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, casată

încheierea din 03 martie 2017 a Judecătoriei Edineț (sediul Central), cu restituirea

cauzei spre rejudecare primei instanțe în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț(sediul Central),

cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărâriidin 29 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Edineț(sediul Central)Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu a depus apel nemotivat, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

La 03 martie 2018 Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

depus cerere de apel motivată în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat

admiterea acestora.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălția fost respinsă cererea de

apel declarată de Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, și

menținută hotărârea instanței de fond.

În susținerea soluției date, instanța de apel a menționat că motivul invocat de

Mihail Balan atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel

precum că în urma acțiunilor agentului constatator i-au fost cauzate stări de

nervozitate care în consecință au adus la suferințe psihice, deprimări, fapt ce în

2

opinia lui ar impune compensări de prejudicii, nu justifică valorificarea pretențiilor

sale în temeiul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, însă la caz există o altă

modalitate de despăgubire materială/morală a persoanei, în alte cazuri de privare a

despăgubirilor în legătură cu pornirea unui proces contravențional și aplicării

sancțiunii contravenționale, decât cele menționate în art. 3 alin.(1) al Legii nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998, și anume dispozițiile art.13 alin.(1) al aceleiași

legi.

La19 iulie 2018, Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței

de fond ca fiind ilegale și neîntemeiate și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului recurentul a menționat că nu este de acord cu decizia

din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, o consideră neîntemeiată, nefondată și

ilegală, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța ierarhic inferioară nu a analizat

toate aspectele importante pentru soluționarea cauzei, nu a respectat normele de

drept material, interpretând în mod eronat legea și nu a apreciat probele în

conformitate cu legislația.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 03

mai 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 12 iunie 2018,

confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți fiind anexată la materialele

dosarului.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Mihail Balan reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, la 19 iulie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Balan reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescuîn raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

3

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Balan reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice

afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs

nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

4

sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Balan reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Mihail Balan reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5