2ra-1795/18 — repararea prejudiciului patrimonial si moral; incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1795/18 — repararea prejudiciului patrimonial si moral; incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1795/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (judecător C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători S. Procopciuc, N. Chircu și E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând din oficiu chestiunea privind corectarea greșelii din decizia din

24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Togan și

Igor Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu, împotriva lui Nadir

Gheorghița cu privire la încasarea sumelor bănești cu titlu de reparare a

prejudiciului patrimonial și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 24 martie 2017, Natalia Togan și Igor Togan au depus, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, o cerere de chemare în judecată (f.d. 4-15)

împotriva lui Nadir Gheorghița cu privire la încasarea sumei de 3 211, 11 lei cu

titlu de reparare a prejudiciului patrimonial, a sumei de 70 000 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral și a sumei de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.

125-127), acțiunea înaintată de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 martie 2018, Natalia Togan și Igor Togan au declarat, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, apel (f.d. 123-124) împotriva hotărârii primei

instanțe.

Prin decizia Curții de Apel Bălți indicat ca fiind emisă la 24 mai 2017, (f.d.

158-161), apelul declarat de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

La 11 iulie 2018, Natalia Togan și Igor Togan au declarat, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, recurs (f.d. 171-177; 178) împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Studiind dosarul, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să corecteze din

oficiu greșeala strecurată în partea introductivă a deciziei contestate, din

următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 249 alin. (2) Cod de procedură civilă, la cererea

participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile

din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de

calcul evidente.

Conform art. 249 alin. (22) Cod de procedură civilă, în cazul în care cererea

privind corectarea greșelilor sau a omisiunilor se referă la actele emise de instanța

de apel sau de recurs, aceasta se soluționează de către instanța respectivă.

În speță, completul observă că dispozitivul instanței de apel (f.d. 157) a fost

pronunțat la 24 mai 2018, și nu la 24 mai 2017, după cum instanța de apel în mod

greșit a indicat atât în dispozitiv, cât și în partea introductivă a deciziei integrale,

constatare dedusă din succesiunea actelor și lucrărilor din dosar.

Pornind de la caracterul evident al greșelii, completul ajunge la concluzia de

a corecta din oficiu această greșeală evidentă, înlocuind în partea introductivă a

deciziei sintagma „24 mai 2017“ cu sintagma „24 mai 2018“.

În conformitate cu art. 249 și 269-270 Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se corectează greșeala strecurată în partea introductivă a deciziei din 24 mai

2018 a Curții de Apel Bălți, și anume: sintagma „24 mai 2017“ se substituie cu

sintagma „24 mai 2018“.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecător

judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

Dosarul nr. 2ra-1795/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (judecător C. Prisacari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători S. Procopciuc, N. Chircu și E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Togan și Igor

Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Togan și

Igor Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu, împotriva lui Nadir

Gheorghița cu privire la încasarea sumelor bănești cu titlu de reparare a

prejudiciului patrimonial și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care apelul

declarat de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie

Odobescu, împotriva hotărârii din 15 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, a fost respins,

c o n s t a t ă :

La 24 martie 2017, Natalia Togan și Igor Togan au depus, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, o cerere de chemare în judecată (f.d. 4-15)

împotriva lui Nadir Gheorghița cu privire la încasarea sumei de 3 211, 11 lei cu

titlu de reparare a prejudiciului patrimonial, a sumei de 70 000 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral și a sumei de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

În motivarea acțiunii, avocatul Ghenadie Odobescu a relatat că la 05

octombrie 2016, ora 12.45, Natalia Togan și Igor Togan se deplasau cu

automobilul de model VAZ, nr. de înmatriculare XXXXX, deținut cu drept de

proprietate de Igor Togan, la intersecția dintre străzile Ștefan cel Mare și

Independenței, or. Ocnița, când acest automobil a fost tamponat de automobilul de

model Opel, nr. de înmatriculare YYYYY, condus de Nadir Gheorghița cu viteză

sporită și contrar pct. 45 alin. 2) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009.

A susținut că la 02 noiembrie 2016, Inspectoratul de Poliție Ocnița a pornit

urmărirea penală pe baza semnelor calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal, iar la 03 ianuarie 2017, Nadir Gheorghița a fost pus sub

învinuire și și-a recunoscut integral vina.

A indicat că prin ordonanța din 20 februarie 2017 a procurorului în

Procuratura r. Ocnița, Liliana Moraru, urmărirea penală a fost suspendată

condiționat cu eliberarea ulterioară a lui Nadir Gheorghița de răspundere penală.

A declarat că urmare a accidentului rutier, Natalia Togan și Igor Togan au

fost afectați fizic și psihic, iar drepturile acestora pot fi apărate prin repararea

prejudiciilor, după cum prevede art. 11 lit. g) Cod civil.

A precizat că au fost cumpărate medicamente necesare tratamentului în sumă

de 3 211, 11 lei, iar prin repararea prejudiciului moral se înțelege acordarea unei

despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.

125-127), acțiunea înaintată de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 martie 2018, Natalia Togan și Igor Togan au declarat, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, apel (f.d. 123-124) împotriva hotărârii primei

instanțe.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 158-161), apelul

declarat de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie

Odobescu, a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 11 iulie 2018, Natalia Togan și Igor Togan au declarat, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, recurs (f.d. 171-177; 178) împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului, avocatul Ghenadie Odobescu a evidențiat că, în

contradicție cu constatările instanțelor ierarhic inferioare, există o legătură de

cauzalitate între acțiunile ilicite ale lui Nadir Gheorghița și vătămările aduse

Nataliei Togan, făcând trimitere la dovezile prezentate pe parcursul examinării

cauzei.

În context, consideră că se impune și repararea prejudiciului moral, în acord

cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

La 20 august 2018, Nadir Gheorghița a depus o referință (f.d. 185; 183),

solicitând considerarea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că dispozitivul deciziei contestate a fost emis la 24 mai

2018, este în termen recursul declarat la 11 iulie 2018.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Togan și Igor

Togan, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 24

mai 2018 a Curții de Apel Bălți, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ ajunge în mod unanim la concluzia că recursul urmează a

fi considerat inadmisibil, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă statuează că cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă stipulează că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că temeiurile prevăzute la

alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea că judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, privește

în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea

deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile recursului și

argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost

formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de

acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite

pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2

octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se

impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce

la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea

raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea

normelor de drept material și procesual sau a drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din raționamentele nominalizate, completul va considera inadmisibil

recursul declarat de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul avocatului

Ghenadie Odobescu.

Conform art. 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Natalia Togan și Igor Togan, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecător

judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton