2ra-1212/20 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1212/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc) ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Togan împotriva lui Nadir Gheorghița, intervenient accesoriu Igor Togan cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Serghei Togan și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, constată: La data de 28 octombrie 2019, Serghei Togan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nadir Gheorghița cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 05 octombrie 2016, în jurul orei 12:45, în or.Ocnița la intersecția str. Ștefan cel Mare cu str. Independenței, a avut loc un accident rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul de model VAZ 21103 cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe care îl deține cu drept de proprietate. A susținut că prin sentința din 13 iulie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Nadir Gheorghița, care conducea automobilul de model Opel Corsa cu numărul de înmatriculare XXXXX. Astfel, pârâtul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 de unități convenționale.

Reclamantul consideră că prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-au fost cauzate daune morale, emoțiile negative ce persistă afectându-i enorm starea psihică. A indicat că în urma producerii accidentului rutier, automobilul lui a fost deteriorat, fiind nevoit să se deplaseze mai mult de 3 ani fără automobil, fapt ce îi 1 creează incomodități mari. La fel, timp de 3 ani se află în litigiu cu companiile de asigurări în vederea reparării prejudiciului material cauzat. Luând în considerare natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, reclamantul consideră necesar de a-i fi acordată compensație morală în sumă de 30 000 de lei, care reprezentă o satisfacție echitabilă pentru restabilirea stării emoționale.

Serghei Togan și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1998 alin. (1), 2025 alin. (1), 2036 alin. (1) și (2), 2037 din Codul civil (în redacția din 01 martie 2019) și a solicitat încasarea de la Nadir Gheorghița în beneficiul său a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Igor Togan, fiul reclamantului, care la momentul producerii accidentului rutier se afla la volanul automobilului de model VAZ 21103 cu numărul de înmatriculare XXXXX. Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea depusă de către Serghei Togan a fost respinsă.

La data de 26 februarie 2020 Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Serghei Togan și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Gheorghița Nadir a comis un accident rutier soldat cu vătămări corporale, pentru care a fost sancționat penal.

Însă, victimă a acelui accident a fost Togan Igor, fiul reclamantului, care avea în posesie automobilul în temeiul contractului de comodat. Togan Serghei nu a avut calitatea de victimă și nu a suferit leziuni corporale în rezultatul accidentului. Instanțele de judecată au reținut că, în pofida faptului recunoașterii lui Nadir Gheorghița vinovat în comiterea accidentului, nu se poate deduce că prin aceasta lui Togan Serghei i s-a cauzat un anumit prejudiciu moral. Or, persoana care a avut de suferit în urma accidentului rutier și care ar putea pretinde repararea prejudiciului cauzat prin acest delict, este anume Igor Togan.

Astfel, potrivit recipisei din 09 decembrie 2016, întocmită de Igor Togan și semnată de martorul Bojii Serghei și Gheorghița Nadir, Igor Togan confirmă că Gheorghița Nadir la data de 09 decembrie 2016 i-a achitat suma de 10 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru tratamentul medical și a prejudiciului moral cauzat lui, soției și copilului în urma accidentului rutier din 05 octombrie 2016. La data de 11 iulie 2020 Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2 În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel. Recurentul a indicat că prin deteriorarea automobilului personal în urma accidentului din 05 octombrie 2016, i s-a adus atingere dreptului de proprietate, iar compensarea prejudiciului cauzat astfel poate fi efectuată prin acordarea unor despăgubiri bănești. De asemenea, recurentul a menționat că i-a fost lezat dreptul de folosință asupra bunului, fiind în imposibilitate totală de a se folosi de automobilul său, pe care l-a procurat din surse financiare muncite de el, obținute cu mare greutate pentru ca să-și poată satisface nevoile zilnice, însă prin acțiunile ilicite și abuzive ale intimatului, i-a fost cauzat disconfort, pierderi financiare și incomodități.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 16 iunie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Serghei Togan la 06 iulie 2020 (f.d. 108) și a fost recepționată la 09 iulie 2020 (f.d. 111). Astfel, recursul, declarat la data de 11 iulie 2020, este în termen. La 27 iulie 2020, copia recursului declarat de către Serghei Togan a fost expediată în adresa intimatului Nadir Gheorghița și a lui Igor Togan, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 123-125).

La 07 august 2020, Nadir Gheorghița a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; 3 c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5