2ra-1212/20 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1212/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serghei

Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Togan

împotriva lui Nadir Gheorghița, intervenient accesoriu Igor Togan cu privire la

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de către Serghei Togan și a fost menținută hotărârea din 24 februarie

2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată:

La data de 28 octombrie 2019, Serghei Togan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nadir Gheorghița cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 05 octombrie 2016, în jurul orei

12:45, în or.Ocnița la intersecția str. Ștefan cel Mare cu str. Independenței, a avut loc

un accident rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul de model VAZ

21103 cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe care îl deține cu drept de proprietate.

A susținut că prin sentința din 13 iulie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița

vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Nadir Gheorghița, care

conducea automobilul de model Opel Corsa cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Astfel, pârâtul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

200 de unități convenționale.

Reclamantul consideră că prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-au fost cauzate

daune morale, emoțiile negative ce persistă afectându-i enorm starea psihică.

A indicat că în urma producerii accidentului rutier, automobilul lui a fost

deteriorat, fiind nevoit să se deplaseze mai mult de 3 ani fără automobil, fapt ce îi

1

creează incomodități mari. La fel, timp de 3 ani se află în litigiu cu companiile de

asigurări în vederea reparării prejudiciului material cauzat.

Luând în considerare natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate, reclamantul consideră necesar de a-i fi acordată compensație morală în sumă

de 30 000 de lei, care reprezentă o satisfacție echitabilă pentru restabilirea stării

emoționale.

Serghei Togan și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1998 alin. (1), 2025 alin. (1),

2036 alin. (1) și (2), 2037 din Codul civil (în redacția din 01 martie 2019) și a solicitat

încasarea de la Nadir Gheorghița în beneficiul său a sumei de 30 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Igor Togan, fiul reclamantului, care

la momentul producerii accidentului rutier se afla la volanul automobilului de model

VAZ 21103 cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea

depusă de către Serghei Togan a fost respinsă.

La data de 26 februarie 2020 Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, a declarat apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de către Serghei Togan și a fost menținută hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că Gheorghița

Nadir a comis un accident rutier soldat cu vătămări corporale, pentru care a fost

sancționat penal. Însă, victimă a acelui accident a fost Togan Igor, fiul reclamantului,

care avea în posesie automobilul în temeiul contractului de comodat. Togan Serghei nu

a avut calitatea de victimă și nu a suferit leziuni corporale în rezultatul accidentului.

Instanțele de judecată au reținut că, în pofida faptului recunoașterii lui Nadir

Gheorghița vinovat în comiterea accidentului, nu se poate deduce că prin aceasta lui

Togan Serghei i s-a cauzat un anumit prejudiciu moral. Or, persoana care a avut de

suferit în urma accidentului rutier și care ar putea pretinde repararea prejudiciului cauzat

prin acest delict, este anume Igor Togan. Astfel, potrivit recipisei din 09 decembrie

2016, întocmită de Igor Togan și semnată de martorul Bojii Serghei și Gheorghița Nadir,

Igor Togan confirmă că Gheorghița Nadir la data de 09 decembrie 2016 i-a achitat suma

de 10 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru tratamentul medical și a

prejudiciului moral cauzat lui, soției și copilului în urma accidentului rutier din

05 octombrie 2016.

La data de 11 iulie 2020 Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și

hotărârii din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

Recurentul a indicat că prin deteriorarea automobilului personal în urma

accidentului din 05 octombrie 2016, i s-a adus atingere dreptului de proprietate, iar

compensarea prejudiciului cauzat astfel poate fi efectuată prin acordarea unor

despăgubiri bănești.

De asemenea, recurentul a menționat că i-a fost lezat dreptul de folosință asupra

bunului, fiind în imposibilitate totală de a se folosi de automobilul său, pe care l-a

procurat din surse financiare muncite de el, obținute cu mare greutate pentru ca să-și

poată satisface nevoile zilnice, însă prin acțiunile ilicite și abuzive ale intimatului, i-a

fost cauzat disconfort, pierderi financiare și incomodități.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 16 iunie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Serghei Togan

la 06 iulie 2020 (f.d. 108) și a fost recepționată la 09 iulie 2020 (f.d. 111).

Astfel, recursul, declarat la data de 11 iulie 2020, este în termen.

La 27 iulie 2020, copia recursului declarat de către Serghei Togan a fost

expediată în adresa intimatului Nadir Gheorghița și a lui Igor Togan, cu înștiințarea

despre depunerea referinței (f.d. 123-125).

La 07 august 2020, Nadir Gheorghița a depus referință, solicitând declararea

inadmisibilă a recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

3

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Serghei Togan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Serghei Togan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5