2ra-1309/19 — repararea prejudiciului moral

2ra-1309/19 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1309/19

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) A. Donos

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

D E C I Z I E

3 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui

Boris Braga,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Braga

Boris împotriva lui Serghei Cucoș cu privire la repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2017, avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Boris Braga,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Cucoș, solicitând

încasarea sumei de 70 000 de lei cu titlu de repararea a prejudiciului moral și 2 000

de lei cheltuieli de asistență juridica.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 16 februarie 2016,

pe traseul R-17 „Fălești-Pîrlița” km 6+700 m, a avut loc accidentul rutier în

rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul de model „Mercedes 310 D”, cu n/î

xxxxx, pe care îl deține cu titlu de proprietate privată.

Astfel, a menționat că pârâtul, conducând în stare de ebrietate automobilul de

model „Vaz 21099”, cu n/î xxxxx, a încălcat prevederile pct. 14 lit. a) al capitolului

II, pct. 42 capitolul IV secțiunea 2 și pct. 45 1) al capitolului IV secțiunea 3 din

Regulamentul Circulației Rutiere.

În rezultatul producerii accidentului a fost deteriorat autocamionul de model

„Mercedes 310 D”, însă prejudiciul material a fost reparat de compania de

asigurări.

Totodată, reclamantul a indicat că prin fapta ilicită comisă de către pârât, i-a

fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la suma de 70 000 de lei, care ar putea

restabili echitatea socială și ar compensa la minimum toate suferințele suportate de

dânsul.

A menționat că starea sa psihică negativă din acel accident persistă și în ziua

de azi. Nici o sumă de bani nu poate compensa o astfel de trăire negativă și nefastă,

1

dar aceasta nu înseamnă că pentru trauma psihică cauzată de către pârâtul Serghei

Cucoș, nu este cazul să se acorde despăgubire pentru prejudiciul moral.

Cu referire la compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 2 000 lei, consideră că și acestea urmează a

fi puse pe seama pârâtului.

În sensul dat, a indicat că cheltuielile de asistență juridică au fost reale,

necesare și raționale, de unde rezultă necesitatea și obligativitatea pârâtului de a

achita integral cheltuielile suportate de dânsul.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art. 11 lit. g), art. 14, art. 616, art.

1416 alin. (1-3), art. 1421 alin. (1), (4), art. 1422 alin. (1), (2) și art. 1418 din

Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002).

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

cererea de chemare în judecată depusă de Boris Braga împotriva lui Serghei Cucoș

cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

s-a respins ca neîntemeiată.

La 7 noiembrie 2018 avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Boris

Braga, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea

integrală a ei, cu emiterea a unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Boris Braga și s-a

menținut hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

La 8 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 146), avocatul Odobescu

Ghenadie, în interesele lui Boris Braga, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 4

aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 2 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul central, cu emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, a invocat că soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare este neîntemeiată și adoptată fără a fi elucidate pe deplin circumstanțele

cauzei și fără a fi determinată exact natura juridică a litigiului.

Astfel, consideră că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele,

neapreciind probele la justa lor valoare.

A menționat că instanțele judecătorești, la determinarea mărimii compensației

pentru prejudiciul moral, urmau să i-a în considerare atât aprecierea subiectivă

privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cît și

datele obiective care certifică acest fapt.

La fel, a indicat că nu au luat în considerare faptul că în momentul

accidentului, intimatul conducea automobilul în stare de ebrietate, prin ce s-a pus

în pericol viața sa și a persoanelor din jurul său.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a

fost recepționată de avocatul Ghenadie Odobescu la 26 aprilie 2019, respectiv,

recursul declarat la 8 mai 2019, este în termen.

2

Prin încheierea din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Boris Braga, a fost

considerat admisibil.

Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele

de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Colegiul reține că din materialele cauzei se atestă că, la 16 februarie 2016 a

avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model „Mercedes 310

D”, cu n/î xxxxx, condus de Boris Braga și automobilul de model „Vaz 21099”, cu

n/î xxxxx, condus de pârâtul Serghei Cucoș.

Iar, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Fălești din 10 martie

2016, s-a refuzat în începerea urmăririi penale în privința lui Cucoș Serghei,

deoarece în acțiunile lui nu există elementele infracțiunii prevăzute de art.264 din

Codul penal, s-a clasat procesul penal în conformitate cu prevederile art. 286 din

Codul de procedură penală și s-a intentat în privința lui Serghei Cucoș procedura

contravențională în temeiul art. 242 alin. (2) din Codul contravențional.

La 10 iulie 2017, invocând că prin fapta ilicită comisă de către pârât i-a fost

cauzat un prejudiciu moral, Boris Braga, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui

Serghei Cucoș, prin care a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului

3

a sumei de 70 000 de lei cu titlu de repararea a prejudiciului moral și 2 000 de lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridica.

Fiind investită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

În susținerea soluției instanța de fond a reținut dispozițiile art. 14, art. 1398,

art. 1422 alin. (1), art. 1423 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV

din 6 iunie 2002), art. 117 alin. (1), (2), art. 118 alin. (1), art. 121 și art. 122 alin.

(1) și art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În acest context instanța de fond a subliniat că acțiunea este neîntemeiată

deoarece reclamantul nu a prezentat probe pertinente și concludente care să

confirme că prin acțiunile pârâtului i-a fost afectată starea psihică și fizică și că i-a

fost cauzat un prejudiciu moral, concluzionând că argumentele pe care le invocă

reclamantul drept temei al pretențiilor înaintate, sunt declarative.

Împotriva hotărârii primei instanțe, la 7 noiembrie 2018 avocatul Ghenadie

Odobescu în interesele lui Boris Braga, a declarat apel.

Judecând apelul, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 4 aprilie 2019 a

respins apelul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Boris

Braga și a menținut hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

central.

Colegiul lărgit consideră că concluziile instanței de apel, expuse în decizie,

sunt întemeiate, argumentate și legale și nu constituie temei de casare a acesteia.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că în conformitate cu

art. 14 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002),

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel.

Conform art. 15 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie

2002), drepturile personale nepatrimoniale și alte valori nemateriale sunt apărate în

cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte legi, în limita în care

folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din esența dreptului

încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

În conformitate cu art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr.

1107-XV din 6 iunie 2002), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu

vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de

lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a

fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice

pretențiile civile în procedură civilă.

În conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte

ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Din conținutul normelor enunțate este de înțeles că prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, se admite

4

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale

numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte

recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de

libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică

toate formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.

Astfel, raportând condițiile sus-enunțate la temeinicia argumentelor înaintate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, atât instanța de fond cît și instanța de apel justificat au constatat

că la cazul din speță nu sunt întrunite temeiurile pentru ce s-ar putea de imputat

cauzarea prejudiciului moral, or, prin probatoriul cauzei nu s-a constat că fapta

comisă de către pârâtul Serghei Cucoș, se află într-o legătură cauzală cu prejudiciul

moral solicitat.

Din considerentele menționate și din lipsa materialului probant și a

argumentelor expuse în cererea de recurs, Colegiul conchide corectă soluția de

respingere a acțiunii înaintate.

Instanța de recurs reține că obligația dovedirii faptei de cauzare a

prejudiciului moral, este pusă în sarcina părții reclamante, or, dreptul pretins de

către recurent cu privire la repararea prejudiciului moral, nu a fost probat prin

prisma art. 118 din Codul de procedură civilă.

Colegiul, nu poate omite faptul intentării în privința lui Serghei Cucoș a

procesului contravențional în temeiul art. 242 alin. (2) din Codul contravențional,

dar aceasta nu demonstrează impactul adus asupra drepturilor personal

nepatrimoniale ale recurentului circumstanțele comiterii și prin ce acțiuni i-au fost

afectate direct.

Astfel, făcând o apreciere a materialelor cauzei, instanța de recurs consideră

că prima instanță just a concluzionat că reclamantul nu a prezentat probe pertinente

și concludente care să confirme că prin acțiunile pârâtului i-a fost afectată starea

psihică și fizică și drept consecință i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Atât instanța de fond cît și instanța de apel, prin soluția emisă, corect au ajuns

la concluzia netemeiniciei pretențiilor formulate de către Boris Braga, or cele

relatate în ansamblu atestă faptul că, ultimul nu a prezentat probe pertinente ce ar

argumenta soluția admiterii recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii

înaintate.

Mai mult, instanța de recurs conchide că soluția emisă de către instanțele

inferioare de judecată este justă și întemeiată, având la bază un cumul de dovezi

administrate, cărora le-a fost data o apreciere juridică cuvenită.

În consecință, Colegiul conchide că instanțele just au calificat acțiunea

reclamantului privind repararea prejudiciului moral drept una neîntemeiată și

declarativă.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază critic și respinge argumentele

recurentului că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele,

neapreciind probele la justa lor valoare, deoarece acestea sunt declarative, lipsite

de suport legal și probatoriu.

Iar alte argumente invocate în recursul declarat nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

5

respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar motivele recursului

invocate în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei,

asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în

interesele lui Boris Braga și de a menține decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de

Apel Bălți și hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui

Boris Braga.

Se menține decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 2

noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, emise în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Braga Boris împotriva lui Serghei

Cucoș cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

Victor Burduh

Dumitru Mardari

6