2ra-1309/19 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale, reparaţia prejudiciului moral, obligaţia probaţiunii în judecată
2ra-1309/19 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1309/19
Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) A. Donos
Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
D E C I Z I E
3 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
Victor Burduh
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui
Boris Braga,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Braga
Boris împotriva lui Serghei Cucoș cu privire la repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 10 iulie 2017, avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Boris Braga,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Cucoș, solicitând
încasarea sumei de 70 000 de lei cu titlu de repararea a prejudiciului moral și 2 000
de lei cheltuieli de asistență juridica.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 16 februarie 2016,
pe traseul R-17 „Fălești-Pîrlița” km 6+700 m, a avut loc accidentul rutier în
rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul de model „Mercedes 310 D”, cu n/î
xxxxx, pe care îl deține cu titlu de proprietate privată.
Astfel, a menționat că pârâtul, conducând în stare de ebrietate automobilul de
model „Vaz 21099”, cu n/î xxxxx, a încălcat prevederile pct. 14 lit. a) al capitolului
II, pct. 42 capitolul IV secțiunea 2 și pct. 45 1) al capitolului IV secțiunea 3 din
Regulamentul Circulației Rutiere.
În rezultatul producerii accidentului a fost deteriorat autocamionul de model
„Mercedes 310 D”, însă prejudiciul material a fost reparat de compania de
asigurări.
Totodată, reclamantul a indicat că prin fapta ilicită comisă de către pârât, i-a
fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la suma de 70 000 de lei, care ar putea
restabili echitatea socială și ar compensa la minimum toate suferințele suportate de
dânsul.
A menționat că starea sa psihică negativă din acel accident persistă și în ziua
de azi. Nici o sumă de bani nu poate compensa o astfel de trăire negativă și nefastă,
1
dar aceasta nu înseamnă că pentru trauma psihică cauzată de către pârâtul Serghei
Cucoș, nu este cazul să se acorde despăgubire pentru prejudiciul moral.
Cu referire la compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru
acordarea asistenței juridice în sumă de 2 000 lei, consideră că și acestea urmează a
fi puse pe seama pârâtului.
În sensul dat, a indicat că cheltuielile de asistență juridică au fost reale,
necesare și raționale, de unde rezultă necesitatea și obligativitatea pârâtului de a
achita integral cheltuielile suportate de dânsul.
În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art. 11 lit. g), art. 14, art. 616, art.
1416 alin. (1-3), art. 1421 alin. (1), (4), art. 1422 alin. (1), (2) și art. 1418 din
Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002).
Prin hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central,
cererea de chemare în judecată depusă de Boris Braga împotriva lui Serghei Cucoș
cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
s-a respins ca neîntemeiată.
La 7 noiembrie 2018 avocatul Ghenadie Odobescu, în interesele lui Boris
Braga, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea
integrală a ei, cu emiterea a unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă
integral.
Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul
declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Boris Braga și s-a
menținut hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.
La 8 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 146), avocatul Odobescu
Ghenadie, în interesele lui Boris Braga, a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 4
aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 2 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Bălți, sediul central, cu emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea recursului, a invocat că soluția instanțelor de judecată ierarhic
inferioare este neîntemeiată și adoptată fără a fi elucidate pe deplin circumstanțele
cauzei și fără a fi determinată exact natura juridică a litigiului.
Astfel, consideră că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele,
neapreciind probele la justa lor valoare.
A menționat că instanțele judecătorești, la determinarea mărimii compensației
pentru prejudiciul moral, urmau să i-a în considerare atât aprecierea subiectivă
privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cît și
datele obiective care certifică acest fapt.
La fel, a indicat că nu au luat în considerare faptul că în momentul
accidentului, intimatul conducea automobilul în stare de ebrietate, prin ce s-a pus
în pericol viața sa și a persoanelor din jurul său.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Materialele dosarului atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a
fost recepționată de avocatul Ghenadie Odobescu la 26 aprilie 2019, respectiv,
recursul declarat la 8 mai 2019, este în termen.
2
Prin încheierea din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Boris Braga, a fost
considerat admisibil.
Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este
considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători
decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților
acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în
cererea de recurs.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma
argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele
de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea integrală
a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și
încheierile atacate cu recurs.
În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu
au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.
Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,
veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și
suficiența pentru soluționarea pricinii.
Colegiul reține că din materialele cauzei se atestă că, la 16 februarie 2016 a
avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model „Mercedes 310
D”, cu n/î xxxxx, condus de Boris Braga și automobilul de model „Vaz 21099”, cu
n/î xxxxx, condus de pârâtul Serghei Cucoș.
Iar, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Fălești din 10 martie
2016, s-a refuzat în începerea urmăririi penale în privința lui Cucoș Serghei,
deoarece în acțiunile lui nu există elementele infracțiunii prevăzute de art.264 din
Codul penal, s-a clasat procesul penal în conformitate cu prevederile art. 286 din
Codul de procedură penală și s-a intentat în privința lui Serghei Cucoș procedura
contravențională în temeiul art. 242 alin. (2) din Codul contravențional.
La 10 iulie 2017, invocând că prin fapta ilicită comisă de către pârât i-a fost
cauzat un prejudiciu moral, Boris Braga, reprezentat de avocatul Ghenadie
Odobescu, s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui
Serghei Cucoș, prin care a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului
3
a sumei de 70 000 de lei cu titlu de repararea a prejudiciului moral și 2 000 de lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridica.
Fiind investită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din
2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a respins acțiunea ca fiind
neîntemeiată.
În susținerea soluției instanța de fond a reținut dispozițiile art. 14, art. 1398,
art. 1422 alin. (1), art. 1423 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV
din 6 iunie 2002), art. 117 alin. (1), (2), art. 118 alin. (1), art. 121 și art. 122 alin.
(1) și art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În acest context instanța de fond a subliniat că acțiunea este neîntemeiată
deoarece reclamantul nu a prezentat probe pertinente și concludente care să
confirme că prin acțiunile pârâtului i-a fost afectată starea psihică și fizică și că i-a
fost cauzat un prejudiciu moral, concluzionând că argumentele pe care le invocă
reclamantul drept temei al pretențiilor înaintate, sunt declarative.
Împotriva hotărârii primei instanțe, la 7 noiembrie 2018 avocatul Ghenadie
Odobescu în interesele lui Boris Braga, a declarat apel.
Judecând apelul, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 4 aprilie 2019 a
respins apelul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Boris
Braga și a menținut hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul
central.
Colegiul lărgit consideră că concluziile instanței de apel, expuse în decizie,
sunt întemeiate, argumentate și legale și nu constituie temei de casare a acesteia.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că în conformitate cu
art. 14 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002),
persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului
cauzat astfel.
Conform art. 15 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie
2002), drepturile personale nepatrimoniale și alte valori nemateriale sunt apărate în
cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte legi, în limita în care
folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din esența dreptului
încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.
În conformitate cu art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr.
1107-XV din 6 iunie 2002), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu
vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de
lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a
fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice
pretențiile civile în procedură civilă.
În conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte
ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri
prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Din conținutul normelor enunțate este de înțeles că prejudiciul moral se
compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează
drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este
urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, se admite
4
compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale
numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Colegiul precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte
recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de
libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică
toate formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.
Astfel, raportând condițiile sus-enunțate la temeinicia argumentelor înaintate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție relevă că, atât instanța de fond cît și instanța de apel justificat au constatat
că la cazul din speță nu sunt întrunite temeiurile pentru ce s-ar putea de imputat
cauzarea prejudiciului moral, or, prin probatoriul cauzei nu s-a constat că fapta
comisă de către pârâtul Serghei Cucoș, se află într-o legătură cauzală cu prejudiciul
moral solicitat.
Din considerentele menționate și din lipsa materialului probant și a
argumentelor expuse în cererea de recurs, Colegiul conchide corectă soluția de
respingere a acțiunii înaintate.
Instanța de recurs reține că obligația dovedirii faptei de cauzare a
prejudiciului moral, este pusă în sarcina părții reclamante, or, dreptul pretins de
către recurent cu privire la repararea prejudiciului moral, nu a fost probat prin
prisma art. 118 din Codul de procedură civilă.
Colegiul, nu poate omite faptul intentării în privința lui Serghei Cucoș a
procesului contravențional în temeiul art. 242 alin. (2) din Codul contravențional,
dar aceasta nu demonstrează impactul adus asupra drepturilor personal
nepatrimoniale ale recurentului circumstanțele comiterii și prin ce acțiuni i-au fost
afectate direct.
Astfel, făcând o apreciere a materialelor cauzei, instanța de recurs consideră
că prima instanță just a concluzionat că reclamantul nu a prezentat probe pertinente
și concludente care să confirme că prin acțiunile pârâtului i-a fost afectată starea
psihică și fizică și drept consecință i-a fost cauzat un prejudiciu moral.
Atât instanța de fond cît și instanța de apel, prin soluția emisă, corect au ajuns
la concluzia netemeiniciei pretențiilor formulate de către Boris Braga, or cele
relatate în ansamblu atestă faptul că, ultimul nu a prezentat probe pertinente ce ar
argumenta soluția admiterii recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii
înaintate.
Mai mult, instanța de recurs conchide că soluția emisă de către instanțele
inferioare de judecată este justă și întemeiată, având la bază un cumul de dovezi
administrate, cărora le-a fost data o apreciere juridică cuvenită.
În consecință, Colegiul conchide că instanțele just au calificat acțiunea
reclamantului privind repararea prejudiciului moral drept una neîntemeiată și
declarativă.
Prin urmare, instanța de recurs apreciază critic și respinge argumentele
recurentului că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele,
neapreciind probele la justa lor valoare, deoarece acestea sunt declarative, lipsite
de suport legal și probatoriu.
Iar alte argumente invocate în recursul declarat nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
5
respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi
respinse.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar motivele recursului
invocate în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei,
asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în
interesele lui Boris Braga și de a menține decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de
Apel Bălți și hotărârea din 2 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui
Boris Braga.
Se menține decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 2
noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, emise în cauza civilă intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de Braga Boris împotriva lui Serghei
Cucoș cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
Victor Burduh
Dumitru Mardari
6