2ra-1549/19 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1549/19 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1549/19

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) D. Gherasim

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru

D E C I Z I E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Valeri Vasiliev,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeri

Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc

și Elena Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 15 august 2018 Valeri Vasiliev s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenient accesoriu Anatolie Covaliuc, solicitând

încasarea de la Dumitru Ciobanu a sumei de 1 779 de lei cu titlu de prejudiciu

material, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 000 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la 1 iunie 2018, aproximativ ora 22:00, în

urma unui conflict iscat între Valeri Vasiliev și Grigore Ciobanu (tatăl pârâtului) la

acesta s-a alăturat Dumitru Ciobanu. În consecință, pentru a se răzbuna cu

reclamantul, care în acel moment deja se afla în ograda gospodăriei sale, pârâtul

Dumitru Ciobanu, potrivit propriei explicații date la poliție, a lovit cu piciorul în

portița reclamantului și a deteriorat-o.

La fel, s-a menționat că în urma comportamentului pârâtului au fost deteriorate

lacătul cu mâner și porțile de la intrarea în gospodăria reclamantului.

Ca urmare a acțiunilor agresive ale lui Dumitru Ciobanu au fost sesizate

organele drept și în privința lui a fost întocmit proces-verbal cu privire la

contravenție în baza art. 104 din Codul contravențional.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 2 iunie 2018, intrarea

în gospodărie se efectuează printr-o portiță din foi de tablă profilată, de culoare

cafenie, totodată, poarta dată, la mijloc, este îndoită puțin și se observă urma de la

talpa încălțămintei și pe marginea portiței, din partea stângă sunt zgârieturi și puțin

îndoită marginea.

1

Prin decizia agentului constatator al IP Bălți din 15 iunie 2018 Dumitru

Ciobanu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 104

din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă

de amendă în mărime de 18 u.c., ce constituie suma de 900 lei. În termen de trei zile,

la 18 iunie 2018 Dumitru Ciobanu a achitat amenda în mărime de 50%, în sumă de

450 de lei.

Reclamantul a invocat că în rezultatul comiterii contravenției pârâtul a cauzat

prejudiciu material bunurilor care se află în posesia și folosința lui, iar faptul dat i-a

creat incomodități în folosirea obișnuită a imobilului, fiind nevoit să o repare.

Astfel, ca urmare a acțiunilor pârâtului a survenit necesitatea schimbării

lacătului și minerului de la poarta de la intrare în gospodărie, fapt pentru care au fost

cheltuite surse financiare în mărime de 495 de lei, la fel, și schimbarea tablei la

poartă în sumă de 1 284 de lei. În total, pentru repararea daunei materiale cauzate de

Dumitru Ciobanu, s-au cheltuit 1 779 de lei.

Prin încheierea protocolară din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, în calitate de intervenient accesoriu, în proces s-a atras Elena Covaliuc.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui

Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc.

S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul lui Valeri Vasiliev cu titlu de

prejudiciu material suma de 1 779 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 000

lei și de cheltuieli pentru asistență juridică suma de 2 000 lei.

S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

250 de lei.

La 12 octombrie 2018, Dumitru Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Dumitru Ciobanu, s-a casat hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva

lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc,

cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor

de judecată.

La 29 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.122), Valeri Vasiliev a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii

din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe

care o consideră ilegală și pasibilă de a fi casată.

A invocat că la adoptarea acesteia, instanța de apel a nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat lega și a ignorat probele din dosar.

Recurentul a indicat că instanța de apel în mod greșit a ajuns la concluzia că el

nu este în drept să înainteze acțiunea deoarece nu a fost lezat într-un drept sau interes

recunoscut de lege.

În acest sens, a menționat că potrivii extrasului din Cadastrul bunurilor imobile,

imobilul din str. Ciprian Porumbescu, 39/1, din mun. Bălți, aparține cu drept de

2

proprietate intervenienților accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, însă,

asupra imobilul dat, la 12 martie 2015, intre proprietarul Anatolie Covaliuc

(comodant) și Daniela Junco și Valeri Vasiliev (comodatari), a fost încheiat

contractul de comodat, prin care proprietarul a transmis în posesie și folosință,

conform pct. 1.1. din contract, cu titlu gratuit, către comodatarii Daniela Junco și

Valeri Vasiliev, bunul imobil complex: casă de locuit, cu construcții accesorii,

situate pe adresa: mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39, ap. 1.

Astfel, Valeri Vasiliev a menționat că deși instanța de apel a stabilit că bunul

imobil i-a fost transmis în posesie și folosință, aceasta nu a aplicat normele materiale

ce se referă la posesiunea legală și netulburată.

Or, conform art. 309 din Codul civil, în cazul în care nu a fost lipsit de bun, dar

este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii, posesorul de bună-credință

poate cere, ca un proprietar, încetarea tulburării, precum și despăgubiri pentru

prejudicierea posesiunii. Pot fi cerute despăgubiri și în cazul în care nu se cere

încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă.

Recurentul a invocat că instanța de apel, ignorând norma citată, a constatat

greșit că nu este în drept să înainteze acțiunea privind recuperarea prejudiciului de

către posesorul bunului.

Astfel, a menționat că premiază pentru adresarea în instanța de judecată există,

și aceasta reiese din excepția legală art. 309 din Codul civil și contractul de comodat

din 12 martie 2015, care permit din numele propriu, având calitate de posesor al

bunului prejudiciat, să acționeze persoana responsabilă în instanța de judecată,

pentru încasarea daunelor materiale și morale cauzate.

Prin urmare, consideră că instanța de apel a comis o eroare gravă care a dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum sunt dreptul la un proces

echitabil (art. 6 CEDO) și dreptul la un recurs efectiv (art. 13 CEDO).

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material și moral,

recurentul a remarcat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată

cazului dat, a ignorat prevederile legale și nu s-a expus asupra lor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul constată că recursul împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții

de Apel Bălți a fost declarat în termen, la 29 mai 2019, având în vedere că materialele

cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa

participanților la proces la 2 aprilie 2019, fiind recepționată de Valeri Vasiliev la 5

aprilie 2019 (f.d. 110).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 4 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Valeri Vasiliev a fost considerat admisibil.

Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

3

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând

o nouă hotărâre.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate în cererea de recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu

normele de drept aplicabile la caz, Colegiul consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Din actele cauzei rezultă că la 1 iunie 2018, pe adresa mun. Bălți, str. Ciprian

Porumbescu, 39/1, între Valeri Vasiliev și Grigore Ciobanu a avut loc un conflict, la

care s-a alăturat și pârâtul Dumitru Ciobanu.

Conform extrasului din registrul bunurilor imobile (f.d. 37) proprietari ai

bunului imobil menționat, sunt intervenienții accesorii Elena Covaliuc și Anatolie

Covaliuc.

Totodată, potrivit pct. 1.1 din Contractul de comodat încheiat la 12 martie 2015

(f.d. 38), Anatolie Covaliuc (comodant) a transmis în posesie și folosință, cu titlu

gratuit, bunul imobil situat pe adresa mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1, lui

Valeri Vasiliev și Daniela Junco (comodatari).

La fel, actele cauzei denotă că despre acest incident Valeri Vasiliev a sesizat

organele de drept, iar de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în privința lui Dumitru

Ciobanu, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție din 15 iunie 2018,

acestuia fiindu-i aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime

de 18 u.c., pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 104 din Codul

contravențional (f.d.16), care a fost achitată la 18 iunie 2018, în termen de 72 de ore

(f.d. 7).

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 2 iunie 2018, pârâtul

Dumitru Ciobanu, aflând-se pe str. Ciprian Porumbescu, 39/1 a aplicat o lovitură în

poarta reclamantului, deteriorând-o (f.d. 26).

Din chitanța eliberată la 23 iunie 2018, rezultă că reclamantul Valeri Vasiliev

a achitat pentru lacătul și mânerul de la poartă suma de 495 lei (f.d. 9-10), iar

conform bonul de plată eliberat de SC „Ecostill” SRL, reclamantul a achiziționat

mai multe elemente necesare pentru repararea porților de la intrare, în sumă totală

de 1 284 de lei (f.d. 11-12).

Colegiul precizează că Valeri Vasiliev, prin cererea de chemare depusă

împotriva lui Dumitru Ciobanu a solicitat, în temeiul art. 1398 și 1416 din Codul

civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), încasarea sumei de 1 779 de

lei cu titlu de prejudiciu material, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 000 lei

cheltuieli de judecată (f.d. 2-5).

4

Prin încheierea protocolară din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, în calitate de intervenient accesoriu, în proces s-a atras Elena Covaliuc (f.d.

54-55).

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 9 octombrie 2018, a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru

Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, a încasat de la

Dumitru Ciobanu în beneficiul lui Valeri Vasiliev cu titlu de prejudiciu material

suma de 1 779 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 000 lei și 2 000 lei cu

titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 de lei.

Fiind investită cu judecarea apelului, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 26

februarie 2019, a admis apelul declarat de Dumitru Ciobanu, a casat hotărârea din 9

octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a pronunțat o hotărâre nouă,

prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev

împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena

Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța de apel a concluzionat că

după transmiterea de către Anatolie Covaliuc prin contract de comodat lui Valeri

Vasiliev și Daniela Junco, bunul imobil situat în mun. Bălți, str. Ciprian

Porumbescu, 39/1 în posesie și folosință, acesta nu a transmis și dreptul de

proprietate asupra acestui bun.

Astfel a menționat că Vasiliev Valeri nu este în drept să înainteze acțiune,

deoarece nu a fost lezat într-un drept al său sau interes recunoscut de lege.

Cu referire la prevederile art. 862 alin. (1) din Codul civil și contractul de

comodat din 12 martie 2015, a reținut că obligația comodatarului este de a păstra și

îngriji bunul transmis, însă acesta nu este în drept de a înainta acțiune în judecată

pentru a repara prejudiciul material cauzat bunului, de acest drept dispunând doar

proprietarii bunului imobil, și anume Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc.

Judecând recursul, Colegiul constată că instanța de apel la emiterea deciziei de

respingere a cererii de chemare în judecată a interpretat eronat normele de drept

material și a dat apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus

la soluționarea incorectă a cauzei.

Astfel, instanța de recurs consideră întemeiate criticile aduse de recurent

referitor la netemeinicia soluției instanței de apel.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că conform art. 14 alin. (1), (2)

din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), persoana lezată

într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea

sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut

prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

În conformitate cu art. 1398 alin. (1), (2) din codul menționat, cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune.

5

Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile

expres prevăzute de lege.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, (1) persoana al cărei drept

sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă

depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special

dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin

contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul

art.30 alin. (11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii

contravenționale.

Colegiul reține că la caz prezintă relevanță și prevederile art. 859 alin. (1) din

Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în conformitate cu care,

prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosință

celeilalte părți (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea

termenului pentru care i-a fost dat.

În conformitate cu art. 862 alin. (1) și (2) din codul menționat, comodatarul

trebuie să păstreze și să îngrijească bunul cu diligența unui bun proprietar și să-l

folosească numai în scopul stabilit în contract sau determinat prin natura bunului.

Comodatarul este ținut să suporte cheltuielile necesare folosinței bunului.

Comodatarul poate cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare și urgente

pe care a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului.

Art. 303 din cod prevede că, posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a

stăpânirii de fapt a bunului.

Potrivit art. 304, posesorul poate stăpâni bunul direct, prin putere proprie

(posesiune nemijlocită), fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune

mijlocită).

Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar, creditor gajist, arendaș,

chiriaș, depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept

sau obligată față de o altă persoană să posede temporar un anumit bun, atunci ultima

de asemenea este posesor (posesor mijlocit).

Iar, potrivit art. 309 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie

2002), în cazul în care nu a fost lipsit de bun, dar este tulburat în orice alt mod în

exercitarea posesiunii, posesorul de bună-credință poate cere, ca un proprietar,

încetarea tulburării, precum și despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii.

Pot fi cerute despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau

încetarea este imposibilă.

Din coroborarea normelor legale citate Colegiul apreciază ca fiind întemeiate

argumentele recurentului Valeri Vasiliev precum că instanța de apel a constatat

greșit că acesta nu este în drept să înainteze acțiunea privind recuperarea

prejudiciului de către posesorul bunului.

Or, premisa pentru adresarea în instanța de judecată cu prezenta cerere reiese

din art. 309 din Codul civil și Contractul de comodat încheiat la 12 martie 2015, prin

care, conform pct. 1.1, proprietarul bunului imobil, comodantul Anatolie Covaliuc a

transmis în posesie și folosință, cu titlu gratuit, casa de locuit, cu construcții accesorii

situate în mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1 comodatarilor Valeri Vasiliev și

Daniela Junco, care permit din numele propriu, având calitate de posesor al bunului

prejudiciat, să acționeze în instanța de judecată persoana responsabilă de cauzarea

daunelor materiale.

6

În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de

fond că reclamantul Valeri Vasiliev este îndreptățit de a solicita încasarea din contul

pârâtului potrivit art. 1416 Cod civil, a sumei de 1 779 de lei, probată prin ordinele

și bonurile de plată (f.d. 9-12), care reprezintă prejudiciul material suportat de

reclamant, având la bază procesul-verbal cu privire la contravenție din 1 iunie 2018

întocmite în privința lui Dumitru Ciobanu și procesul de cercetare la fața locului,

potrivit căruia s-a constat deteriorările bunului, care nu au fost contestate de către

pârât.

Respectiv, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe privind

temeinicia acțiunii în partea reparării prejudiciului material în mărime de 1 779 de

lei, achitați pentru repararea daunei materiale cauzate de Dumitru Ciobanu.

Subsecvent acțiunii de recuperare a prejudiciului material, reclamantul Valeri

Vasiliev a mai înaintat și pretenție cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat,

estimat de reclamant la suma de 1 000 lei.

Analizând acest capăt de cerere, instanța de recurs menționează că în

conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe

psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie

2002), mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Din conținutul normelor enunțate este de înțeles că prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, se admite

compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale numai

în cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte

recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de

libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică toate

formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.

În acest sens, instanța de recurs reține că obligația dovedirii faptei de cauzare a

prejudiciului moral, este pusă în sarcina părții reclamante.

La caz, dreptul pretins cu privire la repararea prejudiciului moral, nu a fost

probat de către Valeri Vasiliev prin prisma art. 118 din Codul de procedură civilă.

Respectiv instanța de fond fără suport legal a dispus încasarea sumei de 1 000 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Prin urmare, pretenția lui Valeri Vasiliev cu privire la repararea prejudiciului

moral de către Dumitru Ciobanu urmează a fi respinsă ca fiind neprobată și,

7

respectiv, în această partea hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, cu

respingerea cerinței date.

În conexiunea celor relatate, este cert că instanța de apel a dat apreciere

incorectă litigiului dedus judecății, ceea ce a dus la emiterea unei soluții greșite, iar

prin urmare, Colegiul, conchide ca fiind corectă concluzia instanței de fond în partea

temeiniciei cerințelor reclamantului privind repararea prejudiciului material și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel a

fost emisia în contradicție cu prevederile normelor de drept material, iar argumentele

invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei

instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în

această parte a emite o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea

în rest a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Valeri Vasiliev.

Se casează integral decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și parțial

hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva lui

Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, și anume, în partea admiterii pretenției privind repararea prejudiciului

moral, și se emite în această parte o hotărâre nouă prin care:

Se respinge cerința înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu

cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, se

menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Dumitru Mardari

8