2ra-1549/19 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1549/19 Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) D. Gherasim Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru D E C I Z I E 25 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Valeri Vasiliev, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 15 august 2018 Valeri Vasiliev s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenient accesoriu Anatolie Covaliuc, solicitând încasarea de la Dumitru Ciobanu a sumei de 1 779 de lei cu titlu de prejudiciu material, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 000 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la 1 iunie 2018, aproximativ ora 22:00, în urma unui conflict iscat între Valeri Vasiliev și Grigore Ciobanu (tatăl pârâtului) la acesta s-a alăturat Dumitru Ciobanu. În consecință, pentru a se răzbuna cu reclamantul, care în acel moment deja se afla în ograda gospodăriei sale, pârâtul Dumitru Ciobanu, potrivit propriei explicații date la poliție, a lovit cu piciorul în portița reclamantului și a deteriorat-o. La fel, s-a menționat că în urma comportamentului pârâtului au fost deteriorate lacătul cu mâner și porțile de la intrarea în gospodăria reclamantului. Ca urmare a acțiunilor agresive ale lui Dumitru Ciobanu au fost sesizate organele drept și în privința lui a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 104 din Codul contravențional.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 2 iunie 2018, intrarea în gospodărie se efectuează printr-o portiță din foi de tablă profilată, de culoare cafenie, totodată, poarta dată, la mijloc, este îndoită puțin și se observă urma de la talpa încălțămintei și pe marginea portiței, din partea stângă sunt zgârieturi și puțin îndoită marginea. 1 Prin decizia agentului constatator al IP Bălți din 15 iunie 2018 Dumitru Ciobanu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 104 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 18 u.c., ce constituie suma de 900 lei. În termen de trei zile, la 18 iunie 2018 Dumitru Ciobanu a achitat amenda în mărime de 50%, în sumă de 450 de lei.

Reclamantul a invocat că în rezultatul comiterii contravenției pârâtul a cauzat prejudiciu material bunurilor care se află în posesia și folosința lui, iar faptul dat i-a creat incomodități în folosirea obișnuită a imobilului, fiind nevoit să o repare. Astfel, ca urmare a acțiunilor pârâtului a survenit necesitatea schimbării lacătului și minerului de la poarta de la intrare în gospodărie, fapt pentru care au fost cheltuite surse financiare în mărime de 495 de lei, la fel, și schimbarea tablei la poartă în sumă de 1 284 de lei. În total, pentru repararea daunei materiale cauzate de Dumitru Ciobanu, s-au cheltuit 1 779 de lei. Prin încheierea protocolară din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în calitate de intervenient accesoriu, în proces s-a atras Elena Covaliuc.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc. S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul lui Valeri Vasiliev cu titlu de prejudiciu material suma de 1 779 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 000 lei și de cheltuieli pentru asistență juridică suma de 2 000 lei. S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 de lei. La 12 octombrie 2018, Dumitru Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Dumitru Ciobanu, s-a casat hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată. La 29 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d.122), Valeri Vasiliev a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe care o consideră ilegală și pasibilă de a fi casată. A invocat că la adoptarea acesteia, instanța de apel a nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat lega și a ignorat probele din dosar. Recurentul a indicat că instanța de apel în mod greșit a ajuns la concluzia că el nu este în drept să înainteze acțiunea deoarece nu a fost lezat într-un drept sau interes recunoscut de lege. În acest sens, a menționat că potrivii extrasului din Cadastrul bunurilor imobile, imobilul din str. Ciprian Porumbescu, 39/1, din mun.

Bălți, aparține cu drept de 2 proprietate intervenienților accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, însă, asupra imobilul dat, la 12 martie 2015, intre proprietarul Anatolie Covaliuc (comodant) și Daniela Junco și Valeri Vasiliev (comodatari), a fost încheiat contractul de comodat, prin care proprietarul a transmis în posesie și folosință, conform pct. 1.1. din contract, cu titlu gratuit, către comodatarii Daniela Junco și Valeri Vasiliev, bunul imobil complex: casă de locuit, cu construcții accesorii, situate pe adresa: mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39, ap. 1. Astfel, Valeri Vasiliev a menționat că deși instanța de apel a stabilit că bunul imobil i-a fost transmis în posesie și folosință, aceasta nu a aplicat normele materiale ce se referă la posesiunea legală și netulburată.

Or, conform art. 309 din Codul civil, în cazul în care nu a fost lipsit de bun, dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii, posesorul de bună-credință poate cere, ca un proprietar, încetarea tulburării, precum și despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. Pot fi cerute despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. Recurentul a invocat că instanța de apel, ignorând norma citată, a constatat greșit că nu este în drept să înainteze acțiunea privind recuperarea prejudiciului de către posesorul bunului. Astfel, a menționat că premiază pentru adresarea în instanța de judecată există, și aceasta reiese din excepția legală art. 309 din Codul civil și contractul de comodat din 12 martie 2015, care permit din numele propriu, având calitate de posesor al bunului prejudiciat, să acționeze persoana responsabilă în instanța de judecată, pentru încasarea daunelor materiale și morale cauzate.

Prin urmare, consideră că instanța de apel a comis o eroare gravă care a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum sunt dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptul la un recurs efectiv (art. 13 CEDO). Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material și moral, recurentul a remarcat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată cazului dat, a ignorat prevederile legale și nu s-a expus asupra lor. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul constată că recursul împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat în termen, la 29 mai 2019, având în vedere că materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 2 aprilie 2019, fiind recepționată de Valeri Vasiliev la 5 aprilie 2019 (f.d. 110). În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea din 4 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Valeri Vasiliev a fost considerat admisibil. Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. 3 Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile la caz, Colegiul consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Din actele cauzei rezultă că la 1 iunie 2018, pe adresa mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1, între Valeri Vasiliev și Grigore Ciobanu a avut loc un conflict, la care s-a alăturat și pârâtul Dumitru Ciobanu. Conform extrasului din registrul bunurilor imobile (f.d. 37) proprietari ai bunului imobil menționat, sunt intervenienții accesorii Elena Covaliuc și Anatolie Covaliuc. Totodată, potrivit pct. 1.1 din Contractul de comodat încheiat la 12 martie 2015 (f.d. 38), Anatolie Covaliuc (comodant) a transmis în posesie și folosință, cu titlu gratuit, bunul imobil situat pe adresa mun. Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1, lui Valeri Vasiliev și Daniela Junco (comodatari).

La fel, actele cauzei denotă că despre acest incident Valeri Vasiliev a sesizat organele de drept, iar de către Inspectoratul de Poliție Bălți, în privința lui Dumitru Ciobanu, a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție din 15 iunie 2018, acestuia fiindu-i aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 18 u.c., pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 104 din Codul contravențional (f.d.16), care a fost achitată la 18 iunie 2018, în termen de 72 de ore (f.d. 7). Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 2 iunie 2018, pârâtul Dumitru Ciobanu, aflând-se pe str. Ciprian Porumbescu, 39/1 a aplicat o lovitură în poarta reclamantului, deteriorând-o (f.d.

26). Din chitanța eliberată la 23 iunie 2018, rezultă că reclamantul Valeri Vasiliev a achitat pentru lacătul și mânerul de la poartă suma de 495 lei (f.d. 9-10), iar conform bonul de plată eliberat de SC „Ecostill” SRL, reclamantul a achiziționat mai multe elemente necesare pentru repararea porților de la intrare, în sumă totală de 1 284 de lei (f.d. 11-12). Colegiul precizează că Valeri Vasiliev, prin cererea de chemare depusă împotriva lui Dumitru Ciobanu a solicitat, în temeiul art. 1398 și 1416 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), încasarea sumei de 1 779 de lei cu titlu de prejudiciu material, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 000 lei cheltuieli de judecată (f.d.

2-5). 4 Prin încheierea protocolară din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în calitate de intervenient accesoriu, în proces s-a atras Elena Covaliuc (f.d. 54-55). Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 9 octombrie 2018, a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul lui Valeri Vasiliev cu titlu de prejudiciu material suma de 1 779 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 000 lei și 2 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. S-a încasat de la Dumitru Ciobanu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 de lei.

Fiind investită cu judecarea apelului, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 26 februarie 2019, a admis apelul declarat de Dumitru Ciobanu, a casat hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța de apel a concluzionat că după transmiterea de către Anatolie Covaliuc prin contract de comodat lui Valeri Vasiliev și Daniela Junco, bunul imobil situat în mun.

Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1 în posesie și folosință, acesta nu a transmis și dreptul de proprietate asupra acestui bun. Astfel a menționat că Vasiliev Valeri nu este în drept să înainteze acțiune, deoarece nu a fost lezat într-un drept al său sau interes recunoscut de lege. Cu referire la prevederile art. 862 alin. (1) din Codul civil și contractul de comodat din 12 martie 2015, a reținut că obligația comodatarului este de a păstra și îngriji bunul transmis, însă acesta nu este în drept de a înainta acțiune în judecată pentru a repara prejudiciul material cauzat bunului, de acest drept dispunând doar proprietarii bunului imobil, și anume Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc. Judecând recursul, Colegiul constată că instanța de apel la emiterea deciziei de respingere a cererii de chemare în judecată a interpretat eronat normele de drept material și a dat apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea incorectă a cauzei.

Astfel, instanța de recurs consideră întemeiate criticile aduse de recurent referitor la netemeinicia soluției instanței de apel. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că conform art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). În conformitate cu art. 1398 alin. (1), (2) din codul menționat, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

5 Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, (1) persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30 alin. (11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenționale.

Colegiul reține că la caz prezintă relevanță și prevederile art. 859 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în conformitate cu care, prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosință celeilalte părți (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. În conformitate cu art. 862 alin. (1) și (2) din codul menționat, comodatarul trebuie să păstreze și să îngrijească bunul cu diligența unui bun proprietar și să-l folosească numai în scopul stabilit în contract sau determinat prin natura bunului. Comodatarul este ținut să suporte cheltuielile necesare folosinței bunului. Comodatarul poate cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare și urgente pe care a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului.

Art. 303 din cod prevede că, posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a stăpânirii de fapt a bunului. Potrivit art. 304, posesorul poate stăpâni bunul direct, prin putere proprie (posesiune nemijlocită), fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar, creditor gajist, arendaș, chiriaș, depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată față de o altă persoană să posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). Iar, potrivit art. 309 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în cazul în care nu a fost lipsit de bun, dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii, posesorul de bună-credință poate cere, ca un proprietar, încetarea tulburării, precum și despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii.

Pot fi cerute despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. Din coroborarea normelor legale citate Colegiul apreciază ca fiind întemeiate argumentele recurentului Valeri Vasiliev precum că instanța de apel a constatat greșit că acesta nu este în drept să înainteze acțiunea privind recuperarea prejudiciului de către posesorul bunului. Or, premisa pentru adresarea în instanța de judecată cu prezenta cerere reiese din art. 309 din Codul civil și Contractul de comodat încheiat la 12 martie 2015, prin care, conform pct. 1.1, proprietarul bunului imobil, comodantul Anatolie Covaliuc a transmis în posesie și folosință, cu titlu gratuit, casa de locuit, cu construcții accesorii situate în mun.

Bălți, str. Ciprian Porumbescu, 39/1 comodatarilor Valeri Vasiliev și Daniela Junco, care permit din numele propriu, având calitate de posesor al bunului prejudiciat, să acționeze în instanța de judecată persoana responsabilă de cauzarea daunelor materiale. 6 În această ordine de idei, Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond că reclamantul Valeri Vasiliev este îndreptățit de a solicita încasarea din contul pârâtului potrivit art. 1416 Cod civil, a sumei de 1 779 de lei, probată prin ordinele și bonurile de plată (f.d. 9-12), care reprezintă prejudiciul material suportat de reclamant, având la bază procesul-verbal cu privire la contravenție din 1 iunie 2018 întocmite în privința lui Dumitru Ciobanu și procesul de cercetare la fața locului, potrivit căruia s-a constat deteriorările bunului, care nu au fost contestate de către pârât.

Respectiv, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe privind temeinicia acțiunii în partea reparării prejudiciului material în mărime de 1 779 de lei, achitați pentru repararea daunei materiale cauzate de Dumitru Ciobanu. Subsecvent acțiunii de recuperare a prejudiciului material, reclamantul Valeri Vasiliev a mai înaintat și pretenție cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat, estimat de reclamant la suma de 1 000 lei. Analizând acest capăt de cerere, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Din conținutul normelor enunțate este de înțeles că prejudiciul moral se compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmare a încălcării unor valori de aceeași natură.

De asemenea, se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege. Colegiul precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică toate formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic. În acest sens, instanța de recurs reține că obligația dovedirii faptei de cauzare a prejudiciului moral, este pusă în sarcina părții reclamante. La caz, dreptul pretins cu privire la repararea prejudiciului moral, nu a fost probat de către Valeri Vasiliev prin prisma art. 118 din Codul de procedură civilă.

Respectiv instanța de fond fără suport legal a dispus încasarea sumei de 1 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Prin urmare, pretenția lui Valeri Vasiliev cu privire la repararea prejudiciului moral de către Dumitru Ciobanu urmează a fi respinsă ca fiind neprobată și, 7 respectiv, în această partea hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, cu respingerea cerinței date. În conexiunea celor relatate, este cert că instanța de apel a dat apreciere incorectă litigiului dedus judecății, ceea ce a dus la emiterea unei soluții greșite, iar prin urmare, Colegiul, conchide ca fiind corectă concluzia instanței de fond în partea temeiniciei cerințelor reclamantului privind repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel a fost emisia în contradicție cu prevederile normelor de drept material, iar argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte a emite o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu menținerea în rest a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Valeri Vasiliev.

Se casează integral decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și parțial hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu, intervenienți accesorii Anatolie Covaliuc și Elena Covaliuc, cu privire la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și anume, în partea admiterii pretenției privind repararea prejudiciului moral, și se emite în această parte o hotărâre nouă prin care: Se respinge cerința înaintată de Valeri Vasiliev împotriva lui Dumitru Ciobanu cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest, hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, se menține.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Dumitru Mardari 8