2ra-2093/19 — cu privre la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

Dosarul nr. 2ra-2093/19

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – E. Balan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Garbuz, A, Ciobanu

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Procuratura Generală și

Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Egorov

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire

la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din data de 08 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Justiției și de către Procuratura

Generală, s-a menținut hotărârea din data de 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central,

constată:

La 12 decembrie 2018 Serghei Egorov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, prin care

a solicitat încasarea venitului ratat în mărime de 27 000 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 50 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Serghei Egorov a indicat că la 30

noiembrie 2014 în privința acestuia a fost pornită urmărirea penală pe faptul comiterii

infracțiunii prevăzute la art.188, alin.(5) din Codul penal. La 31 ianuarie 2015, ora

11:30 a fost reținut în mun. Bălți de către ofițerul de UP al IP Rîșcani.

La 02 februarie 2015 în privința învinuitului Serghei Egorov a fost aplicată măsura

preventivă arest pe un termen de 30 de zile, până la data de 02 martie 2015, ora 09:00.

Măsura preventivă arestul a fost prelungită la 28 februarie 2015 pe un termen de

30 de zile, până la data de 01 aprilie 2015, ora 09:00, la 01 aprilie 2015, pe un termen

de 30 de zile, până la data de 01 mai 2015, ora 09:00, la 30 aprilie 2015, pe un termen

de 30 de zile, până la data de 31 mai 2015 ora 09:00, la 28 mai 2015 pe un termen de

1

30 de zile, până la data de 30 iunie 2015, ora 09:00, la 29 iunie 2015 pe un termen de

30 de zile, până la data de 30 iulie 2015, ora 09:00.

La 10 octombrie 2016, prin ordonanța procurorului, a fost dispusă scoaterea de

sub urmărire penală a învinuitului Serghei Egorov, pe motivul că fapta nu a fost

săvârșită de acesta.

Prin acțiunile organelor de urmărire penală și ale procuraturii i s-a cauzat un

prejudiciu moral, constând din suferințe aduse atât acestuia, manifestate prin retrăirile

care le-a avut în perioada cât a fost privat de liberate, disconfortul psihologic, la gândul

că familia acestuia duce lipsuri, atât materiale cât și morale.

Serghei Egorov a menționat că a fost privat ilegal de libertate timp de 5 luni, 29

zile, iar toată această perioadă a fost în imposibilitatea să muncească pentru a-și

întreține familia, fiind privat de posibilitatea de a se afla lingă familie, copiii fiind

privați de dragostea, grija și educația din partea tatălui lor, iar soția, datorită lipsei lui

Serghei Egorov a fost nevoită să muncească ocazional în diferite locuri pentru a putea

întreține familia.

În acest context reclamantul a solicitat încasarea venitului ratat în perioada în

care a fost privat de posibilitatea de a munci, reieșind din salariul mediu lunar pe

economie, prognozat pentru anul 2015, care constituia 4 500 lei, iar luând în calcul

timpul în care a fost privat de liberate și salariul mediu pe care l-ar fi putut obține dacă

ar fi muncit, fiind la liberate, ar fi obținut un venit de 27 000 lei.

Prin hotărârea din data de 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Serghei Egorov, s-a

încasat de la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Serghei Egorov prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei.

În rest acțiunea s-a respins. (f.d.59,75-78)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că prin prisma Legii

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești pretențiile lui Serghei Egorov cu privire la repararea prejudiciului moral

sunt pațial întemeiate, ori acesta s-a aflat în arest preventiv pe un termen de 6 luni,

prelungit consecutiv, a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

188, alin. (5) din Codul penal, iar în final a fost scos de sub urmărire penală, întrucât

fapta nu a fost săvârșită de acesta. Astfel, instanța de fond a conchis în baza principului

compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral, acordând pentru limitările

drepturilor lui Serghei Egorov realizate de către organele de urmărire penală, o

satisfacție echitabilă în mărime de 15 000 lei.

Referitor la repararea prejudiciului material instanța de fond a reținut că Serghei

Egorov a pretins încasarea venitului ratat prin prisma salariului pe care putea să-l obțină

în cazul în care nu ar fi fost privat de posibilitatea de a munci. Pretenția respectivă a

fost considerată de instanța de fond ca fiind neîntemeiată, ori se solicită compensarea

unui venit, care nu a existat de fapt și de drept la momentul survenirii circumstanțelor

invocare drept privare de posibilitatea de a-l obține.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia din data de 08 august 2019 a respins apelurile

declarate de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală, a menținut

2

hotărârea din data de 11 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. (f.d.

111,112-119)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 13 septembrie 2019 a declarat recurs

Procuratura Generală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către Serghei Egorov. ( f.d. 123-

125)

În motivarea recursului Procuratura Generală a indicat că instanțele de judecată au

aplicat eronat normele de drept material, ori din sensul art. 6 și 3 al Legii nr. 1545-

XIII din 25 februarie 1998 rezultă că pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și

anume fapta ilicită în calitate de condiție generală de răspundere delictuală, o altă

condiție este actul de reabilitare, care să ateste admiterea erorii judiciare și prejudicierea

neîntemeiată a persoanei. În speță, Serghei Egorov nu a fost atras la răspundere penală

și nici nu i s-a acordat statut de inculpat/învinuit, motiv din care acesta nu întrunește

calitatea persoanei care poate beneficia de dreptul la careva despăgubiri, dat fiind faptul

că nu s-a stabilit atragerea ilegală la răspundere penală, reținerea ilegală, sau aplicarea

măsurilor preventive ilegal.

La 31 octombrie 2019 Ministerul Justiției a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

cererii de chemare în judecată. ( f.d. 138-143)

În motivarea recursului Ministerul Justiției a indicat că instanța de apel, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material

care reglementează aprecierea prejudiciului material și moral. Pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală,

sunt necesare unele condiții speciale, și anume existenta faptei ca ilicite. La materialele

cauzei nu există nici-un act emis de către judecătorul de instrucție sau de către instanța

de judecată prin care acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale

instanței de judecată ar fi fost declarate ilegale.

Ministerul Justiției a susținut că toate măsurile procesuale ce au fost întreprinse

sunt prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, au un scop

legitim de a asigura lupta cu criminalitatea și acest scop este proporțional anumitor

restricții care pot avea loc în cadrul desfășurării lor. În speță, măsurile preventive sub

formă de arest aplicate față de Serghei Egorov au fost menținute în instanța ierarhic

superioară, în atare circumstanțe este inadmisibil de a constata ilegalitate acțiunilor

admise în cadrul urmării penale, în condițiile în care instanța de judecată a autorizat

aceste acțiuni.

Cu referire la prejudiciul moral acordat de instanțele de judecată îl consideră

exagerat și inexplicabil. Instanța de fond și instanța de apel au ignorat principiile

conform căreia unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel

încât acesta să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive

3

pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor (Cauza

Cozimolici decizia Col. pen. lărg. CSJ din 26.12.2008, dos.nr.lra-1359/08).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

08 august 2019, publicată pe portalul național al instanțelor de judecată și expediată în

adresa participanților la proces la 06 septembrie 2019. Procuratura mun. Bălți a

recepționat copia deciziei la 06 septembrie 2019, iar Ministerul Justiției la 12

septembrie 2019, ( f.d. 120, verso, 121)

În aceste circumstanțe recursurile declarate de către Procuratura Generală la 13

septembrie 2019 și de către Ministerul Justiției la 31 octombrie 2019 se consideră a fi

declarate în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către

Procuratura Generală și Ministerul Justiției, sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă,

că Procuratura Generală și Ministerul Justiției au indicat argumente ce țin de dezacordul

cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

4

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Procuratura Generală și Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Procuratura Generală și Ministerul Justiției, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Procuratura Generală și Ministerul Justiției, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Procuratura Generală și Ministerul Justiției, se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5