2ra-627/19 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-627/19 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-627/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul

Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției, de Procuratura

Generală și de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și a fost

menținută hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 06 iunie 2017, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la

repararea prejudiciului material în sumă de 5 000 lei și a prejudiciului moral în

sumă de 5 000 euro, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-4).

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu, a relatat că la 17 decembrie 2014, ora 03.10, a fost reținut în or.

Cahul și repartizat în Izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului General de

Poliție mun. Chișinău, iar prin ordonanța din 19 decembrie 2014 a procurorului în

Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor

Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, a fost pus

sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, 42

1

alin. (5) și 248 alin. (5) lit. b), c) și d) din Codul penal, în cauza penală nr.

2014870119.

Reclamantul a susținut că prin încheierea din 19 decembrie 2014 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a fost admis parțial demersul procurorului în

Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor

Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, cu privire

la aplicarea măsurii preventive sub formă de arest, fiindu-i aplicată măsura

preventivă sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile.

Reclamantul a indicat că prin încheierea din 15 ianuarie 2015 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, a fost respins demersul procurorului în Secția conducere a

urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și

Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, cu privire la

prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu, fiindu-i aplicată

măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar pe un

termen nelimitat.

Reclamantul a specificat că la 19 ianuarie 2015, a contestat cu recurs

încheierea din 15 ianuarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, recursul

nefiind soluționat definitiv până la data înaintării cererii de chemare în

judecată.

Reclamantul a declarat că prin ordinul șefului Departamentului Poliției de

Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne nr. 20/ps din 15 ianuarie 2015 „Cu

privire la suspendarea contractului individual de muncă“, a fost suspendat,

începând cu data de 15 ianuarie 2015, contractul său individual de muncă în

funcția de căpitan, inspector al Secției echipe mobile a Direcției regionale Sud a

Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, pe durata

anchetei de serviciu privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, 42 alin. (5)

și 248 alin. (5) lit. b), c) și d) din Codul penal.

Reclamantul a evidențiat că prin ordonanța din 06 martie 2015 a

procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale

Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale,

Vitalie Codreanu, a fost scos de sub urmărire penală.

Astfel, reclamantul a afirmat că este incontestabil că în lipsa unor probe

pertinente, cu scopul de a fi umilit, a fost reținut și tras ilegal la răspundere penală

în cadrul cauzei penale nr. 2014870119.

Reclamantul a precizat că pe durata tragerii la răspundere penală, a primit

traume psihologice iremediabile sub formă de stres, din motiv că prietena sa a fost

martoră a reținerii nocturne și că a fost suspendat din funcție, iar colegii polițiști și

vecinii nu mai doresc să aibă relații de prietenie, considerându-l un infractor

deosebit de periculos.

Aici, reclamantul a mai notat că s-a concediat din organele afacerilor

interne.

Reclamantul a punctat că în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

2

instanțelor judecătorești, în baza prevederilor acestei legi, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale,

aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu

părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Reclamantul a invocat că prejudiciul material în sumă de 5 000 lei este

compus din cheltuielile de deplasare la organul de urmărire penală.

Prin încheierea protocolară din 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu

Procuratura Generală (f.d. 25-26).

Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral. S-a încasat în beneficiul lui

Gheorghe Gîrnu, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, valoarea prejudiciului moral în sumă de 500 euro, conform cursului

oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii. În rest, în partea

pretenției privind repararea prejudiciului material, a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată (f.d. 62-66).

La 08 iunie 2018, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din

08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 59).

La 26 iunie 2018, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 60).

La 29 iunie 2018, Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii

din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 61).

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin

încheierea din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției, de Procuratura Generală și de Gheorghe

Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și a fost menținută hotărârea din

08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 116-123; 126-128).

În motivarea soluției emise, instanța de apel a reținut că temeiurile de drept

invocate de reclamantul Gheorghe Gîrnu se circumscriu temeiurilor de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat că este neîntemeiat argumentul

Ministerului Justiției precum că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, instanța de judecată s-a expus deja în privința

prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu de către organele de urmărire

penală, în cadrul cauzei penale nr. 2014870119, or în acea cauză civilă instanța de

judecată s-a expus doar în privința prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu

ca urmare a efectuării percheziției ilicite la domiciliul acestuia, iar prezenta cauză

3

civilă vizează repararea prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu ca urmare a

reținerii ilicite și a aplicării ilicite a măsurii preventive sub formă de arest la

domiciliu.

Instanța de apel a mai reținut că este legală și întemeiată soluția primei

instanțe privind respingerea pretenției reclamantului Gheorghe Gîrnu de reparare a

prejudiciului material în sumă de 5 000 lei, compus din cheltuielile de deplasare la

organul de urmărire penală, or din materialele dosarului nu rezultă și nu se

confirmă astfel de cheltuieli.

La 25 ianuarie 2019, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii pretențiilor privind

repararea prejudiciului material în sumă de 5 000 lei și a prejudiciului moral în

sumă de 5 000 euro, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se

încaseze în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, din contul bugetului de stat, suma de

5 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 5 000 euro cu titlu

de reparare a prejudiciului moral, precum și să fie compensate cheltuielile de

asistență juridică (f.d. 133-137).

În motivarea recursului, recurentul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au interpretat și au

aplicat eronat normele de drept materiale, precum și nu și-au motivat soluția de

respingere a pretențiilor, ceea ce contravine prevederilor art. 240 alin. (1) din

Codul de procedură civilă și ale art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

În particular, recurentul a invocat că la stabilirea cuantumului prejudiciului

moral cauzat, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că informația

despre comiterea pretinsei infracțiuni a fost publicată pe pagini web oficiale, astfel

încât întreaga țară a aflat despre reținerea recurentului, acesta fiind

defăimat.

Astfel, recurentul a evidențiat că suma de 500 euro este insuficientă pentru

repararea prejudiciului moral cauzat de către organele urmării penale și ale

Procuraturii, care ilegal au făcut publice date ale urmării penale, având scopul de a

prejudicia imaginea recurentului în societate, cu atât mai mult că tragerea la

răspundere penală a avut loc în urma unor acte de corupție comise de ofițerul de

urmărire penală și de procuror.

De asemenea, recurentul a declarat că în intervalul 16 decembrie 2014, ora

23.15 – 17 decembrie 2014, ora 01.00, ofițerul de urmărire penală a efectuat o

percheziție ilegală la domiciliul recurentului din XXXXX, caracterul ilegal al

percheziției fiind relevat prin aceea că a fost efectuată în lipsa ordonanței motivate

a procurorului, ceea ce este contrar prevederilor art. 125 alin. (1)-(4) și 128 alin.

(1) și (3) din Codul de procedură penală.

În context, recurentul a menționat că pentru a reda un aspect de legalitate

acestei percheziții, procurorul în Secția conducere a urmăririi penale în organele

centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii

4

Generale, Vitalie Codreanu, a depus un demers la judecătorul de instrucție cu

privire la recunoașterea legalității percheziției.

Astfel, recurentul a afirmat că prin încheierea din 17 decembrie 2014 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, pe care a contestat-o cu recurs, a fost admis

demersul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale

ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale,

Vitalie Codreanu, și a fost recunoscută legalitatea percheziției efectuate la

06 decembrie 2014, între ora 15.30 și 16.20, la domiciliul recurentului din

YYYYY.

Recurentul a reliefat că prin încheierea din 09 februarie 2015 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, au fost corectate erorile din încheierea din

17 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, fiind înlocuită sintagma

„06.12.2014 orele 16.20 până la 16.20“ cu sintagma „16.12.2014 orele 23.15 până

la 01.00“, deși conform art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, pot fi

corectate doar erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, dar nu

se modifică dispozitivul încheierii care deja prevede alte evenimente.

Mai mult, recurentul a notat că în contradicție cu prevederile art. 248 alin.

(1) din Codul de procedură penală, încheierea din 17 decembrie 2014 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, nu conține nicio mențiune despre corectarea

acestui act procedural.

La fel, recurentul a accentuat că emiterea încheierii din 09 februarie 2015 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a produs în lipsa materialelor cauzei, care

se afla pe rolul Curții de Apel Chișinău.

Recurentul a relatat că prin decizia din 04 mai 2015 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admis recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu în interesele

lui Gheorghe Gîrnu și s-au casat încheierea din 09 februarie 2015 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, și încheierea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, fiind respins demersul procurorului în Secția conducere a

urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și

Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, și declarată ilegală

percheziția.

În continuare, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și temeiurile de

drept enunțate în cererea de chemare în judecată.

La 04 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Ministerul Justiției și a intervenientului accesoriu Procuratura Generală

cererea de recurs depusă de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

147).

La 19 martie 2019, intervenientul accesoriu Procuratura Generală a depus

referință la recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil (f.d. 155-156; 159).

Intimatul Ministerul Justiției nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu.

5

La 11 februarie 2019, Procuratura Generală a declarat, prin intermediul

oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu (f.d. 140-142; 145).

În motivarea recursului, recurenta Procuratura Generală a susținut că

instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material.

Recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul

că acțiunile de urmărire penală au fost efectuate în limitele legislației în vigoare,

iar pe parcursul urmăririi penale și al judecării cauzei penale de acuzare a lui

Gheorghe Gîrnu, acesta nu a prezentat nicio reclamație aferentă acțiunilor ilegale

ale organului de urmărire penală și ale Procuraturii, manifestate prin presiune

psihologică sau fizică.

Recurenta a indicat că factorii responsabili de investigarea cazului penal și-

au executat obligația de a întreprinde toate măsurile necesare stabilirii adevărului

obiectiv, iar la faza urmăririi penale, aplicarea legii și, după caz, oportunitatea

inițierii urmăririi penale de către procuror presupune independența și autonomia

acestuia în procesul de luare a deciziilor.

Recurenta a făcut trimitere la avizul nr. 9(2014) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni, care prevede că un procuror nu poate fi tras la răspundere

pentru interpretarea normelor de drept și aprecierea circumstanțelor unui caz,

bazate pe propria convingere, or, în lipsa constatării unui abuz criminal, va fi

încălcată independența, imparțialitatea și autonomia activității procurorului.

Aici, recurenta a specificat că adoptarea ordonanței din 06 martie 2015 a

procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale

Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale,

Vitalie Codreanu, nu a fost condiționată de încălcări procesuale sau neajunsuri

admise în cadrul urmăririi penale, adică de acțiuni ilegale, ci a reprezentat o altă

viziune de interpretare a normei materiale, decât cea a organului de urmărire

penală.

În continuare, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare, care i-

au acordat lui Gheorghe Gîrnu suma de 500 euro cu titlu de reparare a prejudiciului

moral, nu au ținut cont de prevederile art. 219 alin. (4) din Codul de procedură

penală și ale art. 1423 din Codul civil.

În acest context, recurenta a declarat că Gheorghe Gîrnu nu a prezentat

probe care să confirme cauzarea frustrărilor și a stresului, cât și ponegrirea onoarei,

demnității și reputației, astfel încât este confuză concluzia primei instanțe precum

că Gheorghe Gîrnu a pierdut speranța de viață și i s-a adus atingere valorilor ce

definesc personalitatea umană și creditul moral.

Recurenta consideră că instanțele ierarhic inferioare au examinat unilateral

materialele cauzei, acordând prioritate probelor aduse de Gheorghe Gîrnu,

încălcând astfel principiul egalității părților în proces.

De asemenea, recurenta a reliefat că soluția instanțelor ierarhic inferioare

6

privind încasarea în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu a sumei de 500 euro cu titlu de

reparare a prejudiciului moral, contravine art. 11 din Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, raportat la art. 1422 și 1423 din Codul civil, precum și jurisprudenței

naționale.

La 04 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Gheorghe Gîrnu și Ministerul Justiției cererea de recurs depusă de

Procuratura Generală împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 147).

Intimații Gheorghe Gîrnu și Ministerul Justiției nu și-au valorificat dreptul

de a depune referință la recursul declarat de Procuratura Generală.

La 01 martie 2019, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și

încetarea procesului civil (f.d. 148-151).

În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției a susținut că

instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material cu privire

la determinarea aplicabilității Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în raport cu circumstanțele

cauzei.

Aici recurentul a invocat că instanța de apel urma să înceteze procesul civil,

în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a relatat că la 17 mai 2016, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la repararea, din contul bugetului de stat, a

prejudiciului material și moral, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

Recurentul a indicat că în cererea de chemare în judecată din 17 mai 2016,

Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a notat că în timpul

reținerii în cadrul dosarului penal nr. 2014870119, a suportat umilință și discomfort

enorm, primind traume psihologice sub formă de stare de stres, care sunt

iremediabile.

Aici, recurentul a menționat că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, devenită irevocabilă prin efectul încheierii

din 24 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată nominalizată și s-a încasat în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu,

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 5 000

lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 10 000 lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

Recurentul a subliniat că în prezenta cauză civilă, Gheorghe Gîrnu,

7

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, iarăși a invocat tragerea ilegală la

răspundere penală în cadrul dosarului penal nr. 2014870119, cât și faptul că a

suportat umilință și discomfort enorm, primind traume psihologice sub formă de

stare de stres, care sunt iremediabile.

Recurentul a mai relevat că în contradicție cu obligația părților de a se folosi

cu bună-credință de drepturile lor procedurale, stipulată la art. 61 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, la judecarea precedentei cauze civile, Gheorghe Gîrnu

nu a comunicat instanței de judecată că ordonanța din 06 martie 2015 a

procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale

Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale,

Vitalie Codreanu, este ilegală și că i-ar fi cauzat prejudiciu moral.

Mai mult, recurentul a punctat că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, instanța de judecată s-a expus deja în

privința prejudiciului moral cauzat de organele de urmărire penală în cadrul

dosarului penal nr. 2014870119.

În continuare, recurentul a evidențiat că prin hotărârea din

14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă cererea de

chemare în judecată înaintată de Alexandr Panisco împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat de organele de urmărire penală, și s-a încasat în beneficiul

lui Alexandr Panisco, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției și al Ministerului Finanțelor, suma de 7 000 lei cu titlu de reparare a

prejudiciului moral.

Recurentul a mai indicat că prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel

Cahul, în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost încetat

procesul civil la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandr Panisco

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de organele de urmărire

penală.

Recurentul a specificat că în acest caz, instanța de apel a reținut existența

unui litigiu anterior între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri, soluționat în mod irevocabil prin încasarea în beneficiul lui Alexandr

Panisco, în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a sumei de 7 000 lei cu titlu de reparare

a prejudiciului material și a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului

moral.

Recurentul a mai precizat că prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandr

Panisco, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din

12 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul.

La 05 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Gheorghe Gîrnu și a intervenientului accesoriu Procuratura Generală

cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției împotriva deciziei din

8

06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 154).

La 19 martie 2019, intervenientul accesoriu Procuratura Generală a depus

referință la recursul declarat de Ministerul Justiției, solicitând admiterea acestuia

(f.d. 155-156; 159).

Intimatul Gheorghe Gîrnu nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la

recursul declarat de Ministerul Justiției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, și anume din fișa de însoțire nr.

372, la 14 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

integrale din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în adresa Procuraturii

Generale, a Ministerului Justiției și a lui Gheorghe Gîrnu (f.d. 124).

La materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către Procuratura

Generală, Ministerul Justiției și Gheorghe Gîrnu a copiei deciziei integrale din

06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Aici, completul constată că la 25 ianuarie 2019, recurentul Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din

06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adică în termen de mai puțin de 2

luni de la data pronunțării dispozitivului acesteia.

De asemenea, completul reține că recurenta Procuratura Generală a anexat la

cererea de recurs copia fișei de însoțire a copiei deciziei integrale din

06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că recurenta

Procuratura Generală a recepționat-o la 17 ianuarie 2019, înregistrând trimiterea

poștală sub nr. 22-186/16 (f.d. 144).

Completul mai constată că recurentul Ministerul Justiției a anexat la cererea

de recurs copia fișei de însoțire a copiei deciziei integrale din 06 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că recurentul Ministerul Justiției a

recepționat-o la 16 ianuarie 2019, înregistrând trimiterea poștală sub nr. 719 (f.d.

153).

În afară de aceasta, completul evidențiază că decizia recurată a fost publicată

pe portalul instanțelor naționale de judecată la 09 ianuarie 2019.

Astfel, completul consideră că recurentul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, care a declarat recursul la 25 ianuarie 2019, recurenta

Procuratura Generală, care a declarat recursul la 11 februarie 2019 și recurentul

Ministerul Justiției, care a declarat recursul la 01 martie 2019, s-au conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile, din următoarele

raționamente.

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

9

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alin. (2) și (3) ale art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau procedural

au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Respectiv, completul relevă că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul

Justiției se referă la dezacordul recurenților cu soluțiile pronunțate de către

instanțele ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și

respectiv, acestea nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, completul accentuează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume dacă se

invocă aprecierea arbitrară a probelor de către instanța judecătorească sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului. Însă, din recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției, nu

rezultă că instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de

acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească

10

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite

pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se

impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul notează că argumentele invocate în recursuri nu au vocația de a

duce la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea

raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea

normelor de drept material și procedural sau a drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de

Procuratura Generală și de Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul

Justiției împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului

11

material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Tatiana Vieru

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

12