2ra-627/19 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-627/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător Gh. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției, de Procuratura Generală și de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și a fost menținută hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 06 iunie 2017, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 5 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 5 000 euro, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

3-4). În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a relatat că la 17 decembrie 2014, ora 03.10, a fost reținut în or. Cahul și repartizat în Izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului General de Poliție mun. Chișinău, iar prin ordonanța din 19 decembrie 2014 a procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, 42 1 alin. (5) și 248 alin. (5) lit. b), c) și d) din Codul penal, în cauza penală nr. 2014870119. Reclamantul a susținut că prin încheierea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, a fost admis parțial demersul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, cu privire la aplicarea măsurii preventive sub formă de arest, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile. Reclamantul a indicat că prin încheierea din 15 ianuarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a fost respins demersul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu, fiindu-i aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar pe un termen nelimitat.

Reclamantul a specificat că la 19 ianuarie 2015, a contestat cu recurs încheierea din 15 ianuarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, recursul nefiind soluționat definitiv până la data înaintării cererii de chemare în judecată. Reclamantul a declarat că prin ordinul șefului Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne nr. 20/ps din 15 ianuarie 2015 „Cu privire la suspendarea contractului individual de muncă“, a fost suspendat, începând cu data de 15 ianuarie 2015, contractul său individual de muncă în funcția de căpitan, inspector al Secției echipe mobile a Direcției regionale Sud a Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, pe durata anchetei de serviciu privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, 42 alin. (5) și 248 alin. (5) lit. b), c) și d) din Codul penal.

Reclamantul a evidențiat că prin ordonanța din 06 martie 2015 a procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, a fost scos de sub urmărire penală. Astfel, reclamantul a afirmat că este incontestabil că în lipsa unor probe pertinente, cu scopul de a fi umilit, a fost reținut și tras ilegal la răspundere penală în cadrul cauzei penale nr. 2014870119. Reclamantul a precizat că pe durata tragerii la răspundere penală, a primit traume psihologice iremediabile sub formă de stres, din motiv că prietena sa a fost martoră a reținerii nocturne și că a fost suspendat din funcție, iar colegii polițiști și vecinii nu mai doresc să aibă relații de prietenie, considerându-l un infractor deosebit de periculos.

Aici, reclamantul a mai notat că s-a concediat din organele afacerilor interne. Reclamantul a punctat că în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale 2 instanțelor judecătorești, în baza prevederilor acestei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Reclamantul a invocat că prejudiciul material în sumă de 5 000 lei este compus din cheltuielile de deplasare la organul de urmărire penală.

Prin încheierea protocolară din 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală (f.d. 25-26). Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material și moral. S-a încasat în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, valoarea prejudiciului moral în sumă de 500 euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii.

În rest, în partea pretenției privind repararea prejudiciului material, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată (f.d. 62-66). La 08 iunie 2018, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 59). La 26 iunie 2018, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 60). La 29 iunie 2018, Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

61). Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin încheierea din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției, de Procuratura Generală și de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și a fost menținută hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 116-123; 126-128). În motivarea soluției emise, instanța de apel a reținut că temeiurile de drept invocate de reclamantul Gheorghe Gîrnu se circumscriu temeiurilor de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat că este neîntemeiat argumentul Ministerului Justiției precum că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, instanța de judecată s-a expus deja în privința prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu de către organele de urmărire penală, în cadrul cauzei penale nr. 2014870119, or în acea cauză civilă instanța de judecată s-a expus doar în privința prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu ca urmare a efectuării percheziției ilicite la domiciliul acestuia, iar prezenta cauză 3 civilă vizează repararea prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Gîrnu ca urmare a reținerii ilicite și a aplicării ilicite a măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu.

Instanța de apel a mai reținut că este legală și întemeiată soluția primei instanțe privind respingerea pretenției reclamantului Gheorghe Gîrnu de reparare a prejudiciului material în sumă de 5 000 lei, compus din cheltuielile de deplasare la organul de urmărire penală, or din materialele dosarului nu rezultă și nu se confirmă astfel de cheltuieli.

La 25 ianuarie 2019, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii pretențiilor privind repararea prejudiciului material în sumă de 5 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 5 000 euro, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se încaseze în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, din contul bugetului de stat, suma de 5 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 5 000 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral, precum și să fie compensate cheltuielile de asistență juridică (f.d.

133-137). În motivarea recursului, recurentul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au interpretat și au aplicat eronat normele de drept materiale, precum și nu și-au motivat soluția de respingere a pretențiilor, ceea ce contravine prevederilor art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În particular, recurentul a invocat că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că informația despre comiterea pretinsei infracțiuni a fost publicată pe pagini web oficiale, astfel încât întreaga țară a aflat despre reținerea recurentului, acesta fiind defăimat.

Astfel, recurentul a evidențiat că suma de 500 euro este insuficientă pentru repararea prejudiciului moral cauzat de către organele urmării penale și ale Procuraturii, care ilegal au făcut publice date ale urmării penale, având scopul de a prejudicia imaginea recurentului în societate, cu atât mai mult că tragerea la răspundere penală a avut loc în urma unor acte de corupție comise de ofițerul de urmărire penală și de procuror. De asemenea, recurentul a declarat că în intervalul 16 decembrie 2014, ora 23.15 – 17 decembrie 2014, ora 01.00, ofițerul de urmărire penală a efectuat o percheziție ilegală la domiciliul recurentului din XXXXX, caracterul ilegal al percheziției fiind relevat prin aceea că a fost efectuată în lipsa ordonanței motivate a procurorului, ceea ce este contrar prevederilor art. 125 alin. (1)-(4) și 128 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală.

În context, recurentul a menționat că pentru a reda un aspect de legalitate acestei percheziții, procurorul în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii 4 Generale, Vitalie Codreanu, a depus un demers la judecătorul de instrucție cu privire la recunoașterea legalității percheziției. Astfel, recurentul a afirmat că prin încheierea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, pe care a contestat-o cu recurs, a fost admis demersul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, și a fost recunoscută legalitatea percheziției efectuate la 06 decembrie 2014, între ora 15.30 și 16.20, la domiciliul recurentului din YYYYY.

Recurentul a reliefat că prin încheierea din 09 februarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, au fost corectate erorile din încheierea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, fiind înlocuită sintagma „06.12.2014 orele 16.20 până la 16.20“ cu sintagma „16.12.2014 orele 23.15 până la 01.00“, deși conform art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, pot fi corectate doar erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, dar nu se modifică dispozitivul încheierii care deja prevede alte evenimente. Mai mult, recurentul a notat că în contradicție cu prevederile art. 248 alin. (1) din Codul de procedură penală, încheierea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, nu conține nicio mențiune despre corectarea acestui act procedural. La fel, recurentul a accentuat că emiterea încheierii din 09 februarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a produs în lipsa materialelor cauzei, care se afla pe rolul Curții de Apel Chișinău. Recurentul a relatat că prin decizia din 04 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Gheorghe Gîrnu și s-au casat încheierea din 09 februarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, și încheierea din 17 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, fiind respins demersul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, și declarată ilegală percheziția.

În continuare, recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și temeiurile de drept enunțate în cererea de chemare în judecată. La 04 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Ministerul Justiției și a intervenientului accesoriu Procuratura Generală cererea de recurs depusă de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 147). La 19 martie 2019, intervenientul accesoriu Procuratura Generală a depus referință la recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil (f.d. 155-156; 159). Intimatul Ministerul Justiției nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu.

5 La 11 februarie 2019, Procuratura Generală a declarat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu (f.d. 140-142; 145). În motivarea recursului, recurenta Procuratura Generală a susținut că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material.

Recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că acțiunile de urmărire penală au fost efectuate în limitele legislației în vigoare, iar pe parcursul urmăririi penale și al judecării cauzei penale de acuzare a lui Gheorghe Gîrnu, acesta nu a prezentat nicio reclamație aferentă acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală și ale Procuraturii, manifestate prin presiune psihologică sau fizică. Recurenta a indicat că factorii responsabili de investigarea cazului penal și- au executat obligația de a întreprinde toate măsurile necesare stabilirii adevărului obiectiv, iar la faza urmăririi penale, aplicarea legii și, după caz, oportunitatea inițierii urmăririi penale de către procuror presupune independența și autonomia acestuia în procesul de luare a deciziilor.

Recurenta a făcut trimitere la avizul nr. 9(2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, care prevede că un procuror nu poate fi tras la răspundere pentru interpretarea normelor de drept și aprecierea circumstanțelor unui caz, bazate pe propria convingere, or, în lipsa constatării unui abuz criminal, va fi încălcată independența, imparțialitatea și autonomia activității procurorului. Aici, recurenta a specificat că adoptarea ordonanței din 06 martie 2015 a procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, nu a fost condiționată de încălcări procesuale sau neajunsuri admise în cadrul urmăririi penale, adică de acțiuni ilegale, ci a reprezentat o altă viziune de interpretare a normei materiale, decât cea a organului de urmărire penală.

În continuare, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare, care i- au acordat lui Gheorghe Gîrnu suma de 500 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral, nu au ținut cont de prevederile art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală și ale art. 1423 din Codul civil. În acest context, recurenta a declarat că Gheorghe Gîrnu nu a prezentat probe care să confirme cauzarea frustrărilor și a stresului, cât și ponegrirea onoarei, demnității și reputației, astfel încât este confuză concluzia primei instanțe precum că Gheorghe Gîrnu a pierdut speranța de viață și i s-a adus atingere valorilor ce definesc personalitatea umană și creditul moral. Recurenta consideră că instanțele ierarhic inferioare au examinat unilateral materialele cauzei, acordând prioritate probelor aduse de Gheorghe Gîrnu, încălcând astfel principiul egalității părților în proces.

De asemenea, recurenta a reliefat că soluția instanțelor ierarhic inferioare 6 privind încasarea în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu a sumei de 500 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral, contravine art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, raportat la art. 1422 și 1423 din Codul civil, precum și jurisprudenței naționale. La 04 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Gheorghe Gîrnu și Ministerul Justiției cererea de recurs depusă de Procuratura Generală împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

147). Intimații Gheorghe Gîrnu și Ministerul Justiției nu și-au valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Procuratura Generală. La 01 martie 2019, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și încetarea procesului civil (f.d. 148-151). În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției a susținut că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material cu privire la determinarea aplicabilității Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în raport cu circumstanțele cauzei.

Aici recurentul a invocat că instanța de apel urma să înceteze procesul civil, în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă. Recurentul a relatat că la 17 mai 2016, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea, din contul bugetului de stat, a prejudiciului material și moral, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Recurentul a indicat că în cererea de chemare în judecată din 17 mai 2016, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a notat că în timpul reținerii în cadrul dosarului penal nr. 2014870119, a suportat umilință și discomfort enorm, primind traume psihologice sub formă de stare de stres, care sunt iremediabile.

Aici, recurentul a menționat că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, devenită irevocabilă prin efectul încheierii din 24 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată nominalizată și s-a încasat în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 5 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 10 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Recurentul a subliniat că în prezenta cauză civilă, Gheorghe Gîrnu, 7 reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, iarăși a invocat tragerea ilegală la răspundere penală în cadrul dosarului penal nr. 2014870119, cât și faptul că a suportat umilință și discomfort enorm, primind traume psihologice sub formă de stare de stres, care sunt iremediabile.

Recurentul a mai relevat că în contradicție cu obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, stipulată la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la judecarea precedentei cauze civile, Gheorghe Gîrnu nu a comunicat instanței de judecată că ordonanța din 06 martie 2015 a procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal a Procuraturii Generale, Vitalie Codreanu, este ilegală și că i-ar fi cauzat prejudiciu moral. Mai mult, recurentul a punctat că prin hotărârea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, instanța de judecată s-a expus deja în privința prejudiciului moral cauzat de organele de urmărire penală în cadrul dosarului penal nr. 2014870119. În continuare, recurentul a evidențiat că prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandr Panisco împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de organele de urmărire penală, și s-a încasat în beneficiul lui Alexandr Panisco, din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției și al Ministerului Finanțelor, suma de 7 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Recurentul a mai indicat că prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul, în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandr Panisco împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de organele de urmărire penală.

Recurentul a specificat că în acest caz, instanța de apel a reținut existența unui litigiu anterior între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri, soluționat în mod irevocabil prin încasarea în beneficiul lui Alexandr Panisco, în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, a sumei de 7 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și a sumei de 20 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Recurentul a mai precizat că prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandr Panisco, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Cahul.

La 05 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Gheorghe Gîrnu și a intervenientului accesoriu Procuratura Generală cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției împotriva deciziei din 8 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 154). La 19 martie 2019, intervenientul accesoriu Procuratura Generală a depus referință la recursul declarat de Ministerul Justiției, solicitând admiterea acestuia (f.d. 155-156; 159). Intimatul Gheorghe Gîrnu nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Ministerul Justiției. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum rezultă din materialele cauzei, și anume din fișa de însoțire nr. 372, la 14 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei integrale din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în adresa Procuraturii Generale, a Ministerului Justiției și a lui Gheorghe Gîrnu (f.d. 124). La materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției și Gheorghe Gîrnu a copiei deciziei integrale din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Aici, completul constată că la 25 ianuarie 2019, recurentul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adică în termen de mai puțin de 2 luni de la data pronunțării dispozitivului acesteia.

De asemenea, completul reține că recurenta Procuratura Generală a anexat la cererea de recurs copia fișei de însoțire a copiei deciziei integrale din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că recurenta Procuratura Generală a recepționat-o la 17 ianuarie 2019, înregistrând trimiterea poștală sub nr. 22-186/16 (f.d. 144). Completul mai constată că recurentul Ministerul Justiției a anexat la cererea de recurs copia fișei de însoțire a copiei deciziei integrale din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că recurentul Ministerul Justiției a recepționat-o la 16 ianuarie 2019, înregistrând trimiterea poștală sub nr. 719 (f.d.

153). În afară de aceasta, completul evidențiază că decizia recurată a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de judecată la 09 ianuarie 2019. Astfel, completul consideră că recurentul Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, care a declarat recursul la 25 ianuarie 2019, recurenta Procuratura Generală, care a declarat recursul la 11 februarie 2019 și recurentul Ministerul Justiției, care a declarat recursul la 01 martie 2019, s-au conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile, din următoarele raționamente.

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți 9 participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alin. (2) și (3) ale art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Respectiv, completul relevă că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției se referă la dezacordul recurenților cu soluțiile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, acestea nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, completul accentuează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume dacă se invocă aprecierea arbitrară a probelor de către instanța judecătorească sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Însă, din recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției, nu rezultă că instanțele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească 10 (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 02 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul notează că argumentele invocate în recursuri nu au vocația de a duce la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea normelor de drept material și procedural sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului 11 material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Tatiana Vieru judecătorul judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 12