2ra-1161/19 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1161/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, M. Guzun, N. Budăi)

ÎNCHEIERE

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Gîrnu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 06 septembrie 2018, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova solicitând constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei în procesul penal inițiat la 05 martie 2015 conform indicilor art.

290 alin.(1) Cod penal, nr.xxxxx, încasarea de la bugetul de stat a sumei de 3000 de

euro cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 05 martie 2015, de către SUP al DPF

OUP, a fost dispusă începerea urmăririi penale în baza art.290 alin. (1) Cod penal,

nr.xxxx, iar la 23 aprilie 2015, de către SUP al DPF OUP, Gheorghe Gîrnu a fost

recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală. Prin ordonanța din 21 noiembrie

2015 a procurorului în Procuratura în Procuratura Generală a Republicii Moldova a

fost dispusă punerea lui Gheorghe Gîrnu sub învinuire și i-a fost incriminată

comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin. (1) Cod penal, iar cauza penală

nr.xxxxx a fost trimisă în instanță pentru examinare în fond.

Totodată, a menționat că prin sentința din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, Gheorghe Gîrnu a fost achitat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.290 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii. Prin decizia din 07 martie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost respins

apelul procurorului în Procuratura Anticorupție și a fost menținută sentința din 23

ianuarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În opinia părții reclamante, dreptul la examinarea cauzei penale într-un termen

rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului, mai mult de 3 ani, iar în

1

contextul prevederilor art. 2 alin. (1), (6) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești coroborate cu art. 1398, 1422, 1423 Cod civil, urmează a fi

încasat de la bugetul de stat suma de 3000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Or,

cuantumul prejudiciului moral acordat trebuie să fie corelat cu jurisprudența CtEDO

în cauze similare.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Gîrnu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și s-a

menținut, fără modificări, hotărârea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prin prisma prevederilor art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, că

doar întârzierile imputabile autorităților judiciare competente pot avea drept

consecință eventuala constatare a depășirii termenului rezonabil în care trebuia să

fie judecată cauza, iar aprecierea și repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

termenului rezonabil se face luând în considerare încălcările comise din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

În contextul situației de fapt constatată în speță, instanța de apel a considerat ca

fiind corectă concluzia instanței de fond cu privire la lipsa încălcării dreptului lui

Gheorghe Gîrnu la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale. Or, 3 din 7

ședințe judiciare în care cauza a fost examinată în instanța de fond și una din 6

ședințe judiciare desfășurate în instanța de apel, au fost amânate din motivul

neprezentării avocatului inculpatului- Serghei Mocanu, pe când, o condiție expresă

prevăzută de legislația aplicabilă speței este ca încălcările comise să nu fie imputate

persoanei care a depus cererea de constatare a încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată poziția primei instanțe

precum că în speță nu a fost încălcat termenul rezonabil la examinarea cauzei. În

acest sens, instanța de apel a menționat că procesul de judecată în prima instanță

inițial a durat un an și trei săptămâni, de la 29 decembrie 2015, data primirii

dosarului penal spre examinare, până la 23 ianuarie 2017, data pronunțării sentinței.

În instanța de apel, Curtea de Apel Cahul, examinarea apelului a durat aproape un

an, de la 16 martie 2017 când a parvenit și a fost repartizat dosarul și până la 07

martie 2018, data pronunțării deciziei. Curtea Supremă de Justiție a emis decizia la

data de 17 iulie 2018. Drept urmare, a opinat că este neîntemeiat argumentul

apelantului Gheorghe Gîrnu privind tergiversarea examinării procesului. Or, prima

instanță corect a stabilit că nu au fost admise amânări nejustificate ale ședințelor de

judecată sau fixarea extinsă a termenilor de judecarea a cauzei. Totodată, a punctat

2

că examinarea cauzei în termen rezonabil este doar una din componentele dreptului

la un proces echitabil și prin urmare nu poate prevala asupra acestuia din urmă.

De asemenea, a afirmat că în fața primei instanțe, instanței de apel și instanței

de recurs examinarea cauzei penale a durat aproximativ 2 ani și 8 luni, fapt

condiționat de înaintarea cererilor de amânare atât din partea acuzării, cât și din

partea apărării, neprezentarea în ședințele de judecată a reprezentantului

inculpatului, a martorilor din motive neîntemeiate, demersurile înaintate de

participanți, expirarea împuternicirilor judecătorului, folosirea căilor de atac. Prin

urmare, ședințele de judecată în toate cele trei nivele de jurisdicție au fost stabilite

consecutiv și în termeni reduși, amânări nejustificate din partea instanței, fără

efectuarea de proceduri judecătorești nu au fost admise. Termenele ședințelor au fost

stabilite rezonabil, în intervale reduse de timp, cu respectarea echilibrului între

drepturile participanților la proces și procedurile ce se impun. În acest sens, s-a

indicat că intervalul desemnat între ședințele de judecată, răspunde criteriului

normelor naționale și celor internaționale, acesta fiind rezonabil în raport cu

complexitatea cauzei și măsurile procedurale necesare ce au condus la amânarea

ședințelor.

La fel, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului cu

privire la existența împuternicirilor judecătorului instanței de fond până la data de

06 noiembrie 2016, or, prin certificatele eliberate de grefierul primei instanțe la 21

octombrie 2016 și la 20 decembrie 2016, se confirmă expirarea împuternicirilor

judecătorului (f.d.50,51).

La 16 aprilie 2019, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri privind constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei în procesul penal inițiat la 05 martie 2015 după indicii

art. 290 alin.(1) Cod penal, nr.xxxxx, încasarea de la bugetul de stat a sumei de 3000

de euro cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată pentru

examinarea prezentului litigiu.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele judecătorești la judecarea

cauzei eronat au interpretat și au aplicat normele de drept material. Respingerea

cererii de chemare în judecată nu este motivată prin norme materiale și drept urmare

nu poate fi supusă criticii o motivare ce lipsește. Instanțele au emis hotărâri

nemotivate și contradictorii, contrar prevederilor art. 239-241 Cod de procedură

civilă, art. 6 CEDO, precum și jurisprudenței CtEDO, care pun în sarcina instanței

obligația de examina efectiv mijloacele, argumentele și elementele de probă, cel

puțin pentru aprecierea pertinenței, precum și motivarea hotărârii și deciziei emise.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 21 februarie 2019, iar Gheorghe

Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat recurs la 16 aprilie 2019,

ceea ce denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

4

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5