2ra-54/22 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cererii de recurs, repararea prejudiciului moral etc

2ra-54/22 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cererii de recurs, repararea prejudiciului moral etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-54/22

(2-21037706-01-2ra-12012022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, L. Pruteanu, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Alexandru Vicol, și

reprezentantul recurentului Gheorghe Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Gîrnu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii de recurs, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Gheorghe

Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu, a fost casată integral hotărârea din 31 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

parțială a acțiunii în partea constatării încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 privind aplicarea măsurii preventive

– eliberarea sub control judiciar; încasarea în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu din contul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova suma în mărime de 1000 euro, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 12 martie 2021, Gheorghe Gîrnu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015

împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015 în partea aplicării măsurii preventive sub

formă de eliberarea sub control judiciar, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 19 ianuarie 2015 s-a adresat cu

o cerere de recurs împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015, emisă de Judecătoria

Râșcani, mun. Chișinău, prin care a fost respins demersul procurorului cu privire la

aplicarea în privința lui Gheorghe Gîrnu a măsurii preventive sub formă de arest la

domiciliu pe un termen de 30 de zile și a fost aplicată măsura preventivă - liberarea sub

1

control judiciar pe un termen nelimitat.

A menționat reclamantul că, cererea de recurs n-a fost examinată nici până în

prezent, prin ce i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a recursului

declarat din 19 ianuarie 2015 împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015 emisă de

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu moral în

mărime de 4000 euro.

A solicitat reclamantul, constatarea încălcării lui Gheorghe Gîrnu la examinarea

în termen rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 împotriva încheierii din 15

ianuarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, în partea aplicării măsurii

preventive sub formă de liberarea sub control judiciar, pentru perioada 30 septembrie

2016 - 10 martie 2021 și repararea prejudiciului moral în mărime de 4000 euro, cât și

încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Gheorghe Gîrnu, avocatul

Serghei Mocanu, a fost casată integral hotărârea din 31 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a

acțiunii în partea constatării încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 privind aplicarea măsurii preventive – eliberarea

sub control judiciar; încasarea în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu din contul Ministerului

Justiției al RM suma în mărime de 1000 euro, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de către

prima instanță, este în contradicție cu faptele constatate, astfel, instanța nu a interpretat

corect normele de drept material, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu

materialele cauzei.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 12 martie 2021, Gheorghe Gîrnu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire

la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii de recurs

din 19 ianuarie 2015 împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015 în partea aplicării

măsurii preventive sub formă de eliberarea sub control judiciar, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, la data de 19 ianuarie 2015, Gheorghe

Gîrnu s-a adresat cu o cerere de recurs împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015, emisă

de Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, prin care a fost respins demersul procurorului

cu privire la aplicarea în privința lui Gheorghe Gîrnu a măsurii preventive sub formă

de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile și a fost aplicată măsura preventivă -

liberarea sub control judiciar pe un termen nelimitat. Cererea de recurs nefiind

examinată până în prezent.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 și încheierea

Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017, a fost admisă parțial acțiunea depusă de

Gheorghe Gîrnu și a fost constatată încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 depus împotriva încheierii din 15

ianuarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, prin care a fost respins demersul

2

procurorului cu privire la aplicarea în privința lui Gheorghe Gîrnu a măsurii preventive

sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile și a fost aplicată măsura

preventivă - liberarea sub control judiciar, cu încasarea de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al RM a sumei în mărime de 3000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și a sumei în mărime de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică (f.d. 47-52).

În partea motivată a hotărârii din 16 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău, s-a stabilit că recursul înregistrat în cancelaria Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău la data de 19 ianuarie 2015 împotriva încheierii din 15 ianuarie 2015,

întâmplător s-a pierdut din cauza unui volum excesiv de lucru, iar instanța de recurs a

indicat asupra faptului că recursul depus de Gheorghe Gîrnu nu a parvenit pentru

examinare.

Astfel, se reține că, în prezent Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani confirmă că,

cererea de recurs nominalizată nu a fost anexată la dosarul nr. 16-5/15, drept urmare

nu a fost expediată instanței ierahic superioare pentru examinare (f.d. 31), fapt ce

denotă o încălcare continuă a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii de

recurs depusă de Gheorghe Gîrnu.

Totodată, prima instanță, în argumentarea soluției de respingere a acțiunii

depuse de către Gheorghe Gîrnu a invocat că, după soluționarea irevocabilă a cauzei

civile, prin care s-a stabilit că reclamantului/apelant i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a recursului neexaminat pe perioada 19 ianuarie 2015 -

16 decembrie 2016 cu repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, Gheorghe

Gîrnu și avocatul acestuia Serghei Mocanu în mod intenționat nu au prezentat copia

sau duplicatul recursului pierdut întâmplător pentru a iniția procedura de expediere a

cauzei în instanța de recurs. Or, nu poate fi imputat apelantului/reclamant sau

reprezentantului acestuia, faptul că nu au prezentat copia recursului în condițiile în care

acesta a fost pierdut de către colaboratorii instanței de judecată, ultimilor le revine

sarcina restabilirii actului (cererii de recurs) pierdute și expedierea în instanța ierarhic

superioară în regim de urgență.

Cu atât mai mult că, de la data emiterii primei hotărâri prin care s-a constatat

încălcarea dreptului lui Gheorghe Gîrnu la examinarea în termen rezonabil a cererii de

recurs - 16 decembrie 2016, devenită definitivă și irevocabilă la 07 iunie 2017 și până

în prezent, instanța de judecată nu a întreprins nici o măsură în vederea expedierii

recursului, continuând încălcarea dreptului lui Gheorghe Gîrnu la examinarea în

termen rezonabil a cererii de recurs.

Astfel, instanța de apel a conchis că, esența încălcării termenului rezonabil în

cazul litigiului respectiv se manifestă prin omisiunea instanței de a se expune asupra

recursului declarat de Gheorghe Gîrnu, nefiind emisă în acest sens o decizie

judecătorească.

Prin urmare, instanța de apel a constatat durata excesiv de mare a neexaminării

cererii de recurs fapt ce încalcă cert dreptul reclamantului/apelant la examinarea în

termen rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 privind aplicarea măsurii

preventive - eliberarea sub control judiciar până în prezent, și, în consecință, dreptul la

un proces echitabil, garantat reclamantului/apelant atât de legislația națională

pertinentă citată mai sus, cât și de normele internaționale.

Totodată, instanța de apel a accentuat că, reprezentantul Ministerului Justiției al

3

RM în detrimentul prevederilor art. 4 al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, nu a fost justificat termenul de peste 6 ani (per ansamblu) și 3 ani de la

data ultimei hotărâri de constatare a dreptului încălcat, de neexaminare a recursului,

perioadă în care nu se cunoștea care era soarta recursului declarat de către Gheorghe

Gîrnu, astfel argumentele invocate de către apelantul Ministerul Justiției al RM în

prima instanță nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate, iar neexaminarea

recursului depus de către Gheorghe Gîrnu nu poate fi imputat apelantului/reclamant în

sensul expus la art. 2 alin. (2) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011.

Din aceste motive, instanța de apel a constatat că, în speță există temei legal

pentru adjudecarea din contul statului în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu a compensației

prejudiciului moral, în condițiile instituite de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și

apreciază ca fiind întemeiate argumentele apelantului-reclamant referitoare la faptul

cuantumului prejudiciului moral încasat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, deoarece neexaminarea în termen rezonabil

a recursului depus de Gheorghe Gîrnu s-a datorat instanței de judecată, luând în

considerație și perioada în care cauza a rămas neexaminată, având în vedere că

compensația pentru prejudiciul moral trebuie să fie suficientă, instanța de apel a

considerat că, criteriilor indicate corespunde suma de 1000 Euro, or, faptul că însăși

constatarea dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO, o satisfacție

echitabilă a suferințelor morale.

Așadar, instanța de apel a mai conchis că, suma sus-menționată a reparării

prejudiciului moral în mărime de 1000 euro corespunde jurisprudenței CtEDO în cauze

similare. Totodată, în partea sumelor ce exced suma de 1000 euro, or, apelantul a

pretins suma de 4000 euro, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, instanța de apel

le-a considerat ca fiind neîntemeiate și pasibile de a fi respinse. Or, cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a admite cererea de apel declarată de către reprezentantul

apelantului Gheorghe Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu, de a casa integral hotărârea din

31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și de a emite o nouă hotărâre

privind admiterea parțială a acțiunii în partea constatării încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cererii de recurs din 19 ianuarie 2015 privind

aplicarea măsurii preventive – eliberarea sub control judiciar; încasarea în beneficiul

lui Gheorghe Gîrnu din contul Ministerului Justiției al RM suma în mărime de 1000

euro, cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În rest, de a respinge acțiunea, ca fiind

neîntemeiată.

La 14 decembrie 2021, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM,

Alexandru Vicol a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 11

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, și menținerea hotărârii primei instanțe din 31 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

4

La 03 februarie 2022, reprezentantul recurentului Gheorghe Gîrnu, avocatul

Serghei Mocanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 11

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel, în partea respingerii cerințelor privind încasarea

din contul bugetului de stat în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, a sumei în mărime de

4000 euro, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cu modificarea cuantumului prin

majorarea sumei cu titlu de prejudiciu moral până la suma de 4000 euro.

În motivarea recursurilor depuse, recurenții, deopotrivă au exprimat dezacordul

cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurenții, au opinat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12 ianuarie 2022

și, ulterior, la 03 februarie 2022, instanța de recurs a comunicat participanților la proces

recursurile, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 119, 125).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 11 noiembrie 2021, iar cererile de

recurs au fost depuse la 14 decembrie 2021 și, respectiv la 03 februarie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 15 decembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, conform scrisorii de însoțire (f.d. 107), și la 21 decembrie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de însoțire (f.d. 108), însă careva date ce

ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la actele cauzei lipsesc. Astfel,

cererile de recurs declarate sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vicol, și reprezentantul recurentului Gheorghe

Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept

inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

5

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vicol, și reprezentantul recurentului

Gheorghe Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

părților recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibile recursurile declarate de către reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al RM, Alexandru Vicol, și reprezentantul recurentului

Gheorghe Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către reprezentantul

recurentului Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Alexandru Vicol, și

reprezentantul recurentului Gheorghe Gîrnu, avocatul Serghei Mocanu, împotriva

deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7