2ra-528/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

2ra-528/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Gîrnu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil

a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-528/23

PIGD 2-22000902-01-2ra-05042023)

Satisfacția echitabilă în cazul reparării de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, prin prisma Legii nr.87 din 21 aprilie

reparații, cât și acțiunilor instanței care judecă cauza de a pune capăt oricărui abuz de

drepturi, dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Valah;

Curtea de Apel Chișinău, jud. L. Pruteanu, V. Cotorobai, I. Cotruță;

14 mai 2025

Textul corespunde originalului

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, în fond, recursul declarat de Gheorghe

Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Serghei Mocanu, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea încălcării

dreptului la examinarea cauzei civile într-un termen rezonabil, precum și

încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată.

BC „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, a depus o cerere de

chemare în judecată împotriva sa și a SRL „Chris”, având ca intervenient

accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, solicitând transmiterea silită în

posesie a bunului imobil gajat, în vederea valorificării acestuia din numele

debitorului gajist.

reconvențională împotriva BC „Investprivatbank” SA, având ca intervenienți

accesorii pe Gheorghe Gîrnu și SRL „Fame-CV Construction”, solicitând

constatarea nulității contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008.

a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă acțiunea reconvențională.

Ulterior, lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a declarat apel, iar prin

decizia din 10 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, hotărârea a fost

casată, cauza fiind remisă la rejudecare.

a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă cererea reconvențională.

Lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a formulat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, însă, prin decizia din 21 octombrie 2021, Curtea de Apel

Comrat a respins apelul, menținând hotărârea primei instanțe și dispunând

restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova.

soluționat în mod irevocabil, iar prin durata excesivă a procesului, care

depășește 10 ani, i-a fost încălcat dreptul la examinarea cauzei într-un termen

rezonabil.

1

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ale Codului de procedură civilă,

Codului civil, precum și ale Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei

într-un termen rezonabil sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, a solicitat: constatarea încălcării dreptului său la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile intentate de BC „Investprivatbank” SA, în

proces de lichidare, împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu,

având ca intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, privind

transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării din

numele debitorului gajist; încasarea prejudiciului moral cauzat, în sumă de

6000 de euro; și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Gîrnu la judecarea în

termen rezonabil a cauzei civile, intentate la acțiunea înaintată de

BC „Investprivatbank” SA împotriva SRL „Chris” și Gheorghe Gîrnu,

intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, privind transmiterea

silită a bunului gajat, în perioada 5 iulie 2010 – 15 aprilie 2022.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, prejudiciul moral în

mărime de 25794,15 lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d.72, 81-86).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus apel nemotivat împotriva hotărârii nominalizate, solicitând casarea

hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea

înaintată de Gheorghe Gîrnu să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 78).

Serghei Mocanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a hotărârii

instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care pretențiile sale să

fie admise integral, cu încasarea din contul statului a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 6000 de euro (f.d. 80).

depus un apel motivat împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și

2

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu

să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 94–99).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Gheorghe Gîrnu.

S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a casat integral hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile (f.d. 114-126).

examinării cauzei civile, intentate de BC „Investprivatbank” SA împotriva

SRL „Chris” și Gheorghe Gîrnu, cu intervenient accesoriu SRL „Fame-CV

Construction”, precum și a acțiunii reconvenționale formulate de SRL

„Chris”, a fost de 4 ani, 3 luni și 8 zile, fără a include perioadele legal

justificate de suspendare a procesului. Instanța a apreciat că termenul de

examinare a fost influențat inclusiv de comportamentul participanților la

proces, de exercitarea drepturilor procedurale, de formularea repetată a

cererilor, de neprezentarea părților la ședințele de judecată, inclusiv a

reclamantului, precum și de respectarea garanțiilor procesuale fundamentale,

cum ar fi dreptul la apărare, contradictorialitatea, egalitatea în drepturi și

citarea legală.

cauzei, nu a formulat obiecții cu privire la amânările ședințelor și nu a invocat,

pe parcursul procedurii, încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un

termen rezonabil, ceea ce denotă un acord tacit cu desfășurarea procesului. În

plus, instanța a remarcat caracterul complex al cauzei, implicarea mai multor

participanți și existența unor cereri contradictorii, inclusiv cereri de

suspendare și exercitarea căilor de atac, toate acestea justificând o durată

extinsă a procedurii.

instanțele de fond au acționat cu bună-credință, cu diligență și au întreprins

toate măsurile necesare pentru asigurarea unei examinări obiective și sub toate

aspectele a cauzei. Referitor la susținerea instanței de fond privind

tergiversarea procesului, Curtea de Apel a notat că nu poate fi reținută o

tergiversare imputabilă instanței, din moment ce reclamantul nu a manifestat

niciun interes procesual pentru accelerarea examinării, iar invocarea ulterioară

a încălcării dreptului la un termen rezonabil pare a fi făcută în scopul obținerii

unei compensații pecuniare.

3

Justiției potrivit cărora părțile nu au uzat de dreptul procedural de a solicita

accelerarea procesului, iar în aceste condiții nu se poate constata încălcarea

dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, s-a

menționat că durata generală a procedurii nu poate fi calificată ca

nerezonabilă, aceasta urmând a fi apreciată în ansamblul circumstanțelor

cauzei.

Gheorghe Gîrnu privind încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un

termen rezonabil, constatând lipsa unei astfel de încălcări, ceea ce exclude

aplicabilitatea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea acestui drept. În consecință, pretenția

privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât

este subsecventă constatării încălcării dreptului invocat, iar cererea privind

încasarea cheltuielilor de judecată a fost, de asemenea, respinsă în temeiul art.

94 alin. (1) și art. 96 din Codul de procedură civilă.

a oferit o apreciere obiectivă și completă probelor administrate, nu a elucidat

în mod deplin circumstanțele relevante pentru soluționarea cauzei și a aplicat

eronat normele de drept material și procesual. Din aceste considerente,

instanța de apel a respins apelul declarat de Gheorghe Gîrnu, a admis apelul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a casat integral hotărârea din 15

aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

privind repararea prejudiciului pretins a fi cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea cauzei într-un termen rezonabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia, precum și

casarea parțială a hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea în care au fost respinse pretențiile privind încasarea, din

contul bugetului de stat, a sumei de 2.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral

în beneficiul său, și pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie dispusă

încasarea sumei de 6.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 130–133).

al Curții Supreme de Justiție reține că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 15 noiembrie 2022 și expediată avocatului Serghei Mocanu,

reprezentantul recurentului, prin e-mail la data de 18 ianuarie 2023, aspect

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 128). Prin

urmare, recursul depus de Gheorghe Gîrnu la data de 6 martie 2023 a fost

4

formulat în termen, în conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul

de procedură civilă.

Serghei Mocanu, a reiterat motivele invocate anterior în fața instanței de fond

și a instanței de apel, exprimându-și dezacordul față de decizia din 15

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 15 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră neîntemeiate și

susceptibile de casare, întrucât instanțele ierarhic inferioare au aplicat greșit

normele de drept material și nu au motivat corespunzător soluțiile adoptate,

încălcând prevederile art. 432 alin. (1) și (2) lit. a), b) și c) din Codul de

procedură civilă.

în judecată este lipsită de fundamentare, iar hotărârile pronunțate sunt

contradictorii, cu încălcarea dispozițiilor art. 239–241 din Codul de procedură

civilă. Acesta a argumentat că, în baza art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87/2011

coroborat cu art. 1998, 2036 și 2037 din Codul civil, instanțele erau obligate

să dispună încasarea prejudiciului moral din contul bugetului de stat, cu atât

mai mult cu cât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prevede

despăgubiri similare în cauze comparabile.

parțială a cerințelor sale ca fiind inexplicabilă și a criticat instanța de apel

pentru lipsa unei examinări efective a motivelor invocate în apel, contrar art.

373 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Acesta a subliniat că decizia

instanței de apel nu este motivată în mod real, nu analizează susținerile și

probele din dosar și nu respectă principiul nemijlocirii, ceea ce afectează

caracterul echitabil al procesului în sensul art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

i-a fost expediată copia recursului depus de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, însoțită de înștiințarea privind posibilitatea

depunerii unei referințe.

declarat de Gheorghe Gîrnu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a

depus referință prin care să-și exprime poziția asupra argumentelor invocate

de recurent.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 1 septembrie 2023.

5

din 31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Serghei Mocanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246

din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii acestuia. Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care

impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește

sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul

se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data

depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri

cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de

examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale

relevante aveau următorul conținut:

depunerii recursului):

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători

ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea

recursului în cauză.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe;”

6

vigoare la momentul depunerii recursului):

„Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

„Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază

hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate

în ședință de judecată”.

„Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

„Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în

modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime.”

„Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la

adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare

bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.”

„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă

prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

7

„Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de

determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei, comportamentul

participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante,

importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a

cauzei se asigură de către instanță.”

„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime.”

„Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile

săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.”

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:

„Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată

privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această

încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv

persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în

continuare reclamant).

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se repară

indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului

responsabil de executarea hotărîrilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat

atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se repară

de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile

invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de

conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,

de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze

este Ministerul Justiției.”

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

8

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:

„Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi

suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și

cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport

motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o

copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și va

conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate în

proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile de

executarea hotărîrii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele

de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea

accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea

termenului rezonabil.

Categoriile de litigii menționate se examinează în instanță de judecată în conformitate

cu normele legislației procesuale civile, ținîndu-se cont de particularitățile prevăzute de

prezenta lege.”

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

nr. 87 din 21 aprilie 2011:

„În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul

reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată

poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral.”

„În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în

cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere

penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi

localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului , muncii

neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

9

Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes

recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate

doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat

și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară

prejudiciului moral suferit.

Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale nepatrimoniale

poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărîre

judecătorească definitivă.”

„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de

viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire

care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări

similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise

din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”

„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții

care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au

fost reale, necesare și rezonabile.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale speței.

temeiul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și al

prevederilor Codului de procedură civilă, Codului civil și Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, constatarea

încălcării dreptului său la examinarea într-un termen rezonabil a cauzei civile

intentate de Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de

lichidare, împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, în calitate de

intervenient accesoriu, precum și a SRL „Fame-CV Construction”, având ca

obiect transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea

10

valorificării acestuia din numele debitorului gajist, încasarea prejudiciului

moral în sumă de 6000 de euro și a cheltuielilor de judecată (f.d.3-6).

Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, a înaintat o

acțiune împotriva lui Gheorghe Gîrnu și a CIC „Chris” SRL, indicând în

calitate de intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, având ca

obiect transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat, în scopul

valorificării acestuia din numele debitorului gajist.

cerere reconvențională împotriva BC „Investprivatbank” SA, precum și

împotriva intervenienților accesorii Gheorghe Gîrnu și SRL „Fame-CV

Construction”, solicitând constatarea nulității contractului de ipotecă nr. 843

din 26 ianuarie 2008.

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de

Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare,

împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, cu participarea

intervenientului accesoriu ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect

transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării

acestuia din numele debitorului gajist. Totodată, a fost admisă în întregime

cererea reconvențională depusă de CIC „Chris” SRL împotriva BC

„Investprivatbank” SA, cu participarea intervenienților accesorii Gheorghe

Gîrnu și ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect constatarea

nulității contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008. Instanța a

declarat nul și lipsit de efecte juridice, începând cu data încheierii, contractul

de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008, încheiat între BC „Investprivatbank”

SA și CIC „Chris” SRL, autentificat de notarul public Evghenii Berghii și

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Leova la 28 ianuarie 2008. De

asemenea, instanța a dispus încasarea de la BC „Investprivatbank” SA, în

proces de lichidare, în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 10.000 de lei.

apelul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale „Investprivatbank” SA,

Grigore Olaru, casând în întregime hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Leova, și dispunând trimiterea cauzei la rejudecare într-un alt

complet de judecată.

respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de

BC „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, împotriva CIC

„Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, cu participarea intervenientului

accesoriu ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect transmiterea

11

silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării acestuia din

numele debitorului gajist. Totodată, instanța a admis în totalitate cererea

reconvențională formulată de CIC „Chris” SRL împotriva BC

„Investprivatbank” SA, cu participarea intervenienților accesorii Gheorghe

Gîrnu și ÎM „Fame-CV Construction” SRL, precum și a notarului public

Evghenii Berghii, având ca obiect nulitatea contractului de ipotecă nr. 843 din

26 ianuarie 2008. Instanța a constatat nulitatea și lipsa efectelor juridice ale

contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008, încheiat între BC

„Investprivatbank” SA și CIC „Chris” SRL, autentificat de notarul public

Evghenii Berghii și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Leova la data de

28 ianuarie 2008.

cererea de apel formulată de Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată

în proces de lichidare, reprezentată de succesorul în drepturi Alexandru Tonu,

și a menținut hotărârea din 9 martie 2020 pronunțată de Judecătoria Cimișlia,

sediul Leova (f.d. 13–23).

de Judecătoria Cimișlia privind respectarea termenului rezonabil de

examinare a cauzei BC „Investprivatbank” SA, în proces de lichidare,

împotriva CIC „Chris” SRL, având ca obiect transmiterea silită în posesie a

bunului imobil gajat, rezultă că, prin încheierea din 8 iulie 2010 a Judecătoriei

Leova, cauza a fost pusă pe rol, fiind fixată prima ședință de judecată pentru

data de 22 iulie 2010. Totodată, raportul enunțat, evidențiază următoarele

momente esențiale, care urmează a fi luate în considerare la evaluarea

termenului de examinare a cauzei, și anume:

− Neprezentarea părților, a determinat amânarea ședințelor de judecată din

16 decembrie 2015, 20 februarie 2019;

− Cererile de amânare depuse din partea reclamantului și/sau a

reprezentantului său, au determinat amânarea ședințelor de judecată din

21 ianuarie 2016, 19 februarie 2016, 27 martie 2017, 22 mai 2017,

30 septembrie 2020, 4 noiembrie 2020;

− Cererile (de amânare, de atragere în proces, de prezentare a unor probe

suplimentare, de reclamare a unor probe etc.) din partea celorlalți

participanți la proces, au dus la amânarea ședințelor de judecată stabile

pentru 22 iulie 2010, 25 octombrie 2010, 19 februarie 2016, 23 august

2017, 18 septembrie 2017, 29 noiembrie 2017, 30 ianuarie 2018,

26 februarie 2018, 29 martie 2018, 18 mai 2018, 24 mai 2018, 19 martie

2019, 18 aprilie 2019, 1 iulie 2019, 28 ianuarie 2021, 5 aprilie 2021;

− Ședința de judecată stabilită pentru 28 septembrie 2010 nu a avut loc,

deoarece judecătorul s-a aflat la seminar;

− Prin încheierea din 19 noiembrie 2010 a Judecătoriei Leova s-a dispus

suspendarea procesului, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii în

12

cauza civilă intentată la cererea CIC „CHRIS” SRL către Gheorghe Gîrnu,

cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil;

− Prin încheierea din 5 octombrie 2015 a Judecătoriei Leova s-a reluat

examinarea cauzei;

− În cadrul ședinței din 12 noiembrie 2015 judecătorul Mariana Galupa a

declarat abținere de la examinarea cauzei, aceasta fiind admisă;

− Prin încheierea din 24 martie 2016 a Judecătoriei Leova s-a dispus

suspendarea procesului, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii din

14 mai 2015 a Judecătoriei Leova, în cauza civilă intentată la cererea

CIC „CHRIS” SRL către Gheorghe Gîrnu, cu privire la nulitatea

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil. Iar prin încheierea din

28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Leova s-a reluat examinarea cauzei;

− În cadrul ședinței din 8 noiembrie 2018 judecătorii Galupa M. și Starciuc

Șt. au declarat abținere de la examinarea cauzei, aceasta fiind admisă;

− Prin încheierea din 29 octombrie 2019 Președintele Judecătoriei Cimișlia

a dispus redistribuirea aleatorie a dosarului, din motivul acordării

concediului de maternitate jud. Tofan Victoria;

− La ședința din 4 noiembrie 2020, examinarea cauzei nu a avut loc, din

motivul înrăutățirii stării de sănătate a jud. Fujenco D. Totodată și avocatul

reclamantului Serghei Mocanu a depus cerere de amânare, pe motiv de

boală;

− La ședința din 3 decembrie 2020, examinarea cauzei nu a avut loc, din

motivul aflării jud. Fujenco D. în concediu medical;

− Examinarea cauzelor stabilite pentru 4 martie 2021 nu a avut loc, din motiv

că în perioada 3 martie 2021 – 15 martie 2021 la Curtea de Apel Comrat

s-a instituit un regim special de activitate, conform ordinului nr. 30 din 2

martie 2021.

Astfel, perioadele calculate, în sensul termenului rezonabil, asupra căruia

urmează să se expună instanța, prin excluderea tuturor perioadelor de

contramandare, neimputabile instanței (ex: cereri întemeiate și probate de

amânare a judecării cauzei, perioada de concediu medical, concediu de odihnă

anual al instanței, proces suspendat, procedura de soluționare a declarației de

abținere de la examinarea cauzei, regim special de activitate în legătură cu

virusul COVID-19, stare de urgență etc.), sunt următoarele:

1) Judecătoria Leova (1 an 8 luni 29 zile):

− 5 iulie 2010 – 28 septembrie 2010 (2 luni 23 zile);

− 25 octombrie 2010 – 19 noiembrie 2010 (25 zile);

− 5 octombrie 2015 – 21 ianuarie 2016 (3 luni 16 zile);

− 28 noiembrie 2016 – 27 martie 2017 (3 luni 27 zile);

− 23 august 2017 – 20 iunie 2018 (9 luni 28 zile).

2) Curtea de Apel Comrat (5 luni 13 zile):

13

− 27 iunie 2018 – 10 decembrie 2018.

3) Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (1 an 23 zile):

− 18 ianuarie 2019 – 20 februarie 2019 (1 lună 2 zile);

− 19 martie 2019 – 9 martie 2020 (11 luni 19 zile).

4) Curtea de Apel Comrat (1 an, 1 zi):

− 18 mai 2020 (ulterior stării de urgență) – 30 septembrie 2020 (4 luni 12

zile);

− 28 ianuarie 2021 – 2 martie 2021 (până la regimul special de activitate)

(1 lună 2 zile);

− 5 aprilie 2021 – 21 octombrie 2021 (6 luni, 16 zile) (f.d.38-59).

Serghei Mocanu, a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea încălcării

dreptului său la examinarea în termen rezonabil a unei cauze civile, încasarea

prejudiciului moral cauzat, precum și recuperarea cheltuielilor de judecată.

sediul Centru, a apreciat acțiunea ca fiind parțial întemeiată și a admis-o.

prin decizia din 15 noiembrie 2022, a reținut netemeinicia cererii de chemare

în judecată formulate de Gheorghe Gîrnu.

de Justiție constată că soluția pronunțată de instanța de apel este eronată, în

timp ce concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a cererii de

chemare în judecată formulate de Gheorghe Gîrnu este temeinică, fiind

fundamentată pe ansamblul probelor administrate în cursul dezbaterilor

judiciare, cărora le-a fost acordată o apreciere juridică corectă.

materialele cauzei la prevederile art. 2 alin. (1)–(4), (6) și (7), precum și art. 4

alin. (1)–(3) și (5) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, precum și la dispozițiile art. 2036 alin. (1)–(5) și art. 2037 alin.

(1)–(3) din Codul civil, reține că prima instanță a admis în mod întemeiat,

parțial, acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu. Astfel, pentru încălcarea

dreptului reclamantului la judecarea într-un termen rezonabil a cauzei civile

cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, instanța de fond a dispus

încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei

de 25.794,15 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu,

care constituie echivalentul sumei de 2563,28 euro și care este acordată de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe cauze similare și se raportează

următorului calcul: 4 ani = 2400 euro; 3 luni = 150 euro; 8 zile = 13,28 euro.

14

părților și la obligația instanței de judecată de a asigura celeritatea

procedurilor, Completul de judecată reține că, în temeiul principiului rolului

diriguitor al instanței și al art. 10 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

instanța are nu doar dreptul, ci și obligația de a exercita un control efectiv

asupra conduitei procesuale a participanților, inclusiv de a respinge cererile

neîntemeiate sau abuzive, și de a preveni tergiversarea nejustificată a

procedurilor.

amânare formulate de părți, să soluționeze cererile și demersurile la etapa de

pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare și să asigure examinarea cauzei

într-un termen rezonabil (în câteva ședințe de judecată).

beneficieze de repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului

său la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, încălcare imputabilă

procedurii de judecare a cauzei, în special modalității alese pentru examinarea

cauzei.

de stat în beneficiul reclamantului, reflectă un echilibru just între interesul

legitim al acestuia la obținerea unei satisfacții pentru prejudiciul moral suferit

și standardele europene în materie de despăgubiri echitabile, astfel cum au fost

dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

individual, pentru fiecare caz în parte, ținând cont de toate circumstanțele

relevante ale cauzei, inclusiv criteriile de apreciere a duratei rezonabile a

procedurii judiciare – comportamentul părților, miza litigiului pentru

reclamant, întinderea și durata încălcării – cu luarea în considerare obligatorie

a principiului general al echității. În acest context, suma stabilită nu trebuie să

fie vădit disproporționată față de standardele stabilite prin jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului.

instanței de a examina cauza cu celeritate și de a nu admite cererile parvenite

la părți în vederea amânării nejustificate a examinării cauzei, dar și de la

obligația lui Gîrnu Gheorghe de a participa la ședințele de judecată și de a se

abține de la solicitări de amânare abuzivă a judecării cauzei.

procedurilor se datorează și conduitei procesuale a participanților la proces

(inclusiv cereri repetate de amânare, prezentarea tardivă a probelor,

suspendări obiective), instanța de recurs reține că nu se justifică admiterea

integrală a pretenției formulate de reclamant cu privire la cuantumul

15

despăgubirii solicitate, suma acordată reprezentând o reparație echitabilă,

proporțională și rezonabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

cauzei, instanța de recurs reține că prima instanță a apreciat în mod corect că

litigiul este unul relativ complex, ținând cont de numărul participanților

implicați în proces, precum și de faptul că, pe lângă acțiunea principală, a fost

examinată concomitent o cerere reconvențională.

a două capete de cerere distincte: pe de o parte, pretenția reclamantei privind

transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării

acestuia din numele debitorului gajist, iar pe de altă parte, cererea

reconvențională formulată de pârâtă privind nulitatea contractului de ipotecă.

Potrivit Anexei la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/6

din 18 februarie 2014 privind aprobarea Regulamentului de stabilire a

gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și

contravenționale, gradul de complexitate pentru cauzele având ca obiect

„relații de gaj” este stabilit la nivelul 9 (din maximum 10), iar pentru litigiile

privind „pretenții izvorâte din contracte de ipotecă” este stabilit gradul 7.

Această împrejurare justifică necesitatea alocării unei perioade de timp

rezonabile pentru examinarea cauzei în condiții de echitate și

contradictorialitate, cu respectarea dreptului la apărare al tuturor

participanților.

fost determinată, în parte, și de aplicarea incorectă a normelor procedurale de

către prima instanță. Această eroare a condus la casarea hotărârii din 20 iunie

2018 de către Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 10 decembrie 2018, și

la trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța de fond soluționase

drepturile unor persoane care nu fuseseră atrase în proces.

că, deși nu este chemată să examineze calitatea jurisprudenței naționale, totuși

constată că remiterea cauzei spre rejudecare, ca urmare a erorilor instanțelor

inferioare, relevă existența unor deficiențe structurale ale sistemului judiciar.

Repetarea unor astfel de proceduri afectează eficiența actului de justiție și

contribuie semnificativ la încălcarea termenului rezonabil de judecare, contrar

exigențelor art. 6 §1 din CEDO (a se vedea cauzele Wierciszewska c. Poloniei,

nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, și Pavlyulynets c. Ucrainei, nr.

70767/01, § 51, 6 septembrie 2005).

potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil urmează

a fi reparat, indiferent de existența unei culpe din partea instanței. Așadar,

16

chiar și în absența unei conduite culpabile sau deliberate din partea

autorităților judiciare, responsabilitatea statului pentru neasigurarea unui

proces într-un termen rezonabil subzistă și atrage dreptul la reparație.

între 5 iulie 2010 și 15 aprilie 2022 — astfel cum a fost indicată de reclamant,

în condițiile în care, la data introducerii prezentei acțiuni, cauza civilă

principală nu fusese încă soluționată definitiv, precum și ținând cont de

comportamentul părților în proces, de complexitatea cauzei și de interesul

reclamantului, instanța de fond a concluzionat în mod corect că cerința privind

judecarea într-un termen rezonabil nu a fost respectată. În consecință, s-a

constatat încălcarea dreptului reclamantului la examinarea cauzei într-un

termen rezonabil.

Moldova, potrivit cărora reclamantului nu i-ar fi fost încălcat dreptul la

examinarea cauzei într-un termen rezonabil, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție le apreciază în mod critic. Aceasta întrucât, din analiza

raportului motivat întocmit în cauză, rezultă fără echivoc că s-a produs o

încălcare a cerinței referitoare la termenul rezonabil de examinare a cauzei,

durata procedurilor depășind limita acceptabilă din perspectiva art. 6 §1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

fi depășit limita rezonabilității, fiind justificat prin diligența instanțelor de

judecată, comportamentul participanților și respectarea principiilor procesuale

(contradictorialitate, egalitate, dreptul la apărare, disponibilitatea în

valorificarea drepturilor procesuale), nu poate fi reținut. Deși instanțele

naționale sunt obligate să asigure aceste garanții, acestea nu exonerează

autoritățile de obligația fundamentală de a asigura finalizarea cauzelor într-un

termen rezonabil. Din contră, tocmai întinderea excesivă a procesului,

cumulată cu remiterea repetată spre rejudecare, atestă o disfuncție a

mecanismului judiciar.

ca fiind întemeiat argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel a

emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv cu interpretarea greșită a cerinței referitoare la termenul rezonabil,

prevăzută de art. 6 din CEDO și de Legea nr. 87/2011.

(1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs confirmă temeinicia

concluziei primei instanțe privind respingerea capătului de cerere referitor la

încasarea cheltuielilor de judecată. Aceasta, întrucât reclamantul Gheorghe

Gîrnu nu a indicat concret natura și componența acestor cheltuieli și nici nu a

17

anexat înscrisuri justificative în susținerea lor. În lipsa probelor, acest capăt

de cerere nu poate fi admis.

temeinică, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea greșită a

normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține caracterul întemeiat al recursului declarat de Gheorghe Gîrnu.

În consecință, urmează a fi admis recursul, casată decizia din 15 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 15 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu.

Casează integral decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și menține hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gheorghe Gîrnu împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral cauzat și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

18