2ra-528/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Satisfacta echitabila in cazul repararii de catre stat a prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, prin prisma Legii nr.87 din 21 aprilie 2011. Marimea prejudiciului moral raportata atat comportamentului partii care solicita reparatii, cat si actiunilor instantei care judeca cauza de a pune capat oricarui abuz de drepturi, daca prin abuz se urmareste tergiversarea procesului
2ra-528/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei civile, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Gheorghe Gîrnu,
reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Gîrnu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil
a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-528/23
PIGD 2-22000902-01-2ra-05042023)
Satisfacția echitabilă în cazul reparării de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, prin prisma Legii nr.87 din 21 aprilie
Mărimea prejudiciului moral raportată atât comportamentului părții care solicită
reparații, cât și acțiunilor instanței care judecă cauza de a pune capăt oricărui abuz de
drepturi, dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Valah;
Curtea de Apel Chișinău, jud. L. Pruteanu, V. Cotorobai, I. Cotruță;
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, în fond, recursul declarat de Gheorghe
Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 31 decembrie 2021, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea încălcării
dreptului la examinarea cauzei civile într-un termen rezonabil, precum și
încasarea prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 5 iulie 2010,
BC „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, a depus o cerere de
chemare în judecată împotriva sa și a SRL „Chris”, având ca intervenient
accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, solicitând transmiterea silită în
posesie a bunului imobil gajat, în vederea valorificării acestuia din numele
debitorului gajist.
La data de 28 noiembrie 2016, SRL „Chris” a înaintat o acțiune
reconvențională împotriva BC „Investprivatbank” SA, având ca intervenienți
accesorii pe Gheorghe Gîrnu și SRL „Fame-CV Construction”, solicitând
constatarea nulității contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008.
Prin hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă acțiunea reconvențională.
Ulterior, lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a declarat apel, iar prin
decizia din 10 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, hotărârea a fost
casată, cauza fiind remisă la rejudecare.
Prin hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă cererea reconvențională.
Lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a formulat apel împotriva hotărârii
instanței de fond, însă, prin decizia din 21 octombrie 2021, Curtea de Apel
Comrat a respins apelul, menținând hotărârea primei instanțe și dispunând
restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova.
Astfel, reclamantul a subliniat că, până în prezent, litigiul nu a fost
soluționat în mod irevocabil, iar prin durata excesivă a procesului, care
depășește 10 ani, i-a fost încălcat dreptul la examinarea cauzei într-un termen
rezonabil.
1
Având în vedere cele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ale Codului de procedură civilă,
Codului civil, precum și ale Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei
într-un termen rezonabil sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a solicitat: constatarea încălcării dreptului său la examinarea în
termen rezonabil a cauzei civile intentate de BC „Investprivatbank” SA, în
proces de lichidare, împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu,
având ca intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, privind
transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării din
numele debitorului gajist; încasarea prejudiciului moral cauzat, în sumă de
6000 de euro; și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu.
S-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Gîrnu la judecarea în
termen rezonabil a cauzei civile, intentate la acțiunea înaintată de
BC „Investprivatbank” SA împotriva SRL „Chris” și Gheorghe Gîrnu,
intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, privind transmiterea
silită a bunului gajat, în perioada 5 iulie 2010 – 15 aprilie 2022.
S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, prejudiciul moral în
mărime de 25794,15 lei.
În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (f.d.72, 81-86).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 15 aprilie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii nominalizate, solicitând casarea
hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea
înaintată de Gheorghe Gîrnu să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 78).
La data de 26 aprilie 2022, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a hotărârii
instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care pretențiile sale să
fie admise integral, cu încasarea din contul statului a prejudiciului moral
cauzat în sumă de 6000 de euro (f.d. 80).
La data de 27 iunie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
depus un apel motivat împotriva hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și
2
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu
să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 94–99).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Gheorghe Gîrnu.
S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
S-a casat integral hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care s-a respins ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Gîrnu
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei civile (f.d. 114-126).
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a reținut că durata
examinării cauzei civile, intentate de BC „Investprivatbank” SA împotriva
SRL „Chris” și Gheorghe Gîrnu, cu intervenient accesoriu SRL „Fame-CV
Construction”, precum și a acțiunii reconvenționale formulate de SRL
„Chris”, a fost de 4 ani, 3 luni și 8 zile, fără a include perioadele legal
justificate de suspendare a procesului. Instanța a apreciat că termenul de
examinare a fost influențat inclusiv de comportamentul participanților la
proces, de exercitarea drepturilor procedurale, de formularea repetată a
cererilor, de neprezentarea părților la ședințele de judecată, inclusiv a
reclamantului, precum și de respectarea garanțiilor procesuale fundamentale,
cum ar fi dreptul la apărare, contradictorialitatea, egalitatea în drepturi și
citarea legală.
Curtea a constatat că reclamantul nu a solicitat accelerarea examinării
cauzei, nu a formulat obiecții cu privire la amânările ședințelor și nu a invocat,
pe parcursul procedurii, încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un
termen rezonabil, ceea ce denotă un acord tacit cu desfășurarea procesului. În
plus, instanța a remarcat caracterul complex al cauzei, implicarea mai multor
participanți și existența unor cereri contradictorii, inclusiv cereri de
suspendare și exercitarea căilor de atac, toate acestea justificând o durată
extinsă a procedurii.
Contrar susținerilor lui Gheorghe Gîrnu, instanța de apel a reținut că
instanțele de fond au acționat cu bună-credință, cu diligență și au întreprins
toate măsurile necesare pentru asigurarea unei examinări obiective și sub toate
aspectele a cauzei. Referitor la susținerea instanței de fond privind
tergiversarea procesului, Curtea de Apel a notat că nu poate fi reținută o
tergiversare imputabilă instanței, din moment ce reclamantul nu a manifestat
niciun interes procesual pentru accelerarea examinării, iar invocarea ulterioară
a încălcării dreptului la un termen rezonabil pare a fi făcută în scopul obținerii
unei compensații pecuniare.
3
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate argumentele Ministerului
Justiției potrivit cărora părțile nu au uzat de dreptul procedural de a solicita
accelerarea procesului, iar în aceste condiții nu se poate constata încălcarea
dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, s-a
menționat că durata generală a procedurii nu poate fi calificată ca
nerezonabilă, aceasta urmând a fi apreciată în ansamblul circumstanțelor
cauzei.
Prin urmare, Curtea de Apel a respins susținerile reclamantului
Gheorghe Gîrnu privind încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un
termen rezonabil, constatând lipsa unei astfel de încălcări, ceea ce exclude
aplicabilitatea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea acestui drept. În consecință, pretenția
privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât
este subsecventă constatării încălcării dreptului invocat, iar cererea privind
încasarea cheltuielilor de judecată a fost, de asemenea, respinsă în temeiul art.
94 alin. (1) și art. 96 din Codul de procedură civilă.
În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a constatat că prima instanță nu
a oferit o apreciere obiectivă și completă probelor administrate, nu a elucidat
în mod deplin circumstanțele relevante pentru soluționarea cauzei și a aplicat
eronat normele de drept material și procesual. Din aceste considerente,
instanța de apel a respins apelul declarat de Gheorghe Gîrnu, a admis apelul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a casat integral hotărârea din 15
aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a pronunțat o nouă
hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
privind repararea prejudiciului pretins a fi cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea cauzei într-un termen rezonabil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La data de 6 martie 2023, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022
a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia, precum și
casarea parțială a hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în partea în care au fost respinse pretențiile privind încasarea, din
contul bugetului de stat, a sumei de 2.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral
în beneficiul său, și pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie dispusă
încasarea sumei de 6.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 130–133).
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție reține că decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 15 noiembrie 2022 și expediată avocatului Serghei Mocanu,
reprezentantul recurentului, prin e-mail la data de 18 ianuarie 2023, aspect
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 128). Prin
urmare, recursul depus de Gheorghe Gîrnu la data de 6 martie 2023 a fost
4
formulat în termen, în conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
În motivarea recursului, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a reiterat motivele invocate anterior în fața instanței de fond
și a instanței de apel, exprimându-și dezacordul față de decizia din 15
noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 15 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră neîntemeiate și
susceptibile de casare, întrucât instanțele ierarhic inferioare au aplicat greșit
normele de drept material și nu au motivat corespunzător soluțiile adoptate,
încălcând prevederile art. 432 alin. (1) și (2) lit. a), b) și c) din Codul de
procedură civilă.
Recurentul a susținut că respingerea cerințelor din cererea de chemare
în judecată este lipsită de fundamentare, iar hotărârile pronunțate sunt
contradictorii, cu încălcarea dispozițiilor art. 239–241 din Codul de procedură
civilă. Acesta a argumentat că, în baza art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87/2011
coroborat cu art. 1998, 2036 și 2037 din Codul civil, instanțele erau obligate
să dispună încasarea prejudiciului moral din contul bugetului de stat, cu atât
mai mult cu cât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prevede
despăgubiri similare în cauze comparabile.
Recurentul a calificat soluția instanței de fond privind respingerea
parțială a cerințelor sale ca fiind inexplicabilă și a criticat instanța de apel
pentru lipsa unei examinări efective a motivelor invocate în apel, contrar art.
373 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Acesta a subliniat că decizia
instanței de apel nu este motivată în mod real, nu analizează susținerile și
probele din dosar și nu respectă principiul nemijlocirii, ceea ce afectează
caracterul echitabil al procesului în sensul art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
La data de 10 aprilie 2023, Ministerului Justiției al Republicii Moldova
i-a fost expediată copia recursului depus de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de
avocatul Serghei Mocanu, însoțită de înștiințarea privind posibilitatea
depunerii unei referințe.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
declarat de Gheorghe Gîrnu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a
depus referință prin care să-și exprime poziția asupra argumentelor invocate
de recurent.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
5
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16
și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Respectiv, recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia. Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care
impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale
participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește
sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul
se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data
depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri
cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de
examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.
Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale
relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători
ai Curții Supreme de Justiție.
Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea
recursului în cauză.”
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze decizia
instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe;”
6
Art. 432 alin. (1) și (2) lit. a)-d) al Codului de procedură civilă (în
vigoare la momentul depunerii recursului):
„Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 239 din Codul de procedură civilă:
„Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate
în ședință de judecată”.
Art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și
interesele legitime.”
Art. 9 din Codul de procedură civilă:
„Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea
procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.
Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor
procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau
neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la
solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la
adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează
părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare
bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice
împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 192 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
7
„Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de
determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei, comportamentul
participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante,
importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a
cauzei se asigură de către instanță.”
Art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova:
„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale
legitime.”
Art. 53 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova:
„Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile
săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.”
Art. 2 alin. (1)-(4), (6) și (7) din Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată
privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești
se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv
persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în
continuare reclamant).
Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se repară
indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului
responsabil de executarea hotărîrilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.
Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat
atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se repară
de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.
Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de
circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de
conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,
de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.
Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze
este Ministerul Justiției.”
Art.4 alin. (1)-(3) și (5) al Legii privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
8
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei
suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi
suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și
cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,
autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea
responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport
motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o
copie de pe dosar.
Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și va
conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate în
proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile de
executarea hotărîrii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele
de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea
accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea
termenului rezonabil.
Categoriile de litigii menționate se examinează în instanță de judecată în conformitate
cu normele legislației procesuale civile, ținîndu-se cont de particularitățile prevăzute de
prezenta lege.”
Art. 5 alin. (1)-(2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau
a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de
judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul
reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.
La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată
poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție
echitabilă pentru prejudiciul moral.”
Art. 2036 alin. (1)-(5) din Codul civil:
„În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța
de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata
de despăgubiri.
Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în
cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere
penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi
localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului , muncii
neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
9
Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes
recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate
doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat
și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară
prejudiciului moral suferit.
Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor personale nepatrimoniale
poate fi cesionat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărîre
judecătorească definitivă.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a
răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în
considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de
viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire
care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări
similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
Art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,
părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost
admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise
din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”
Art. 96 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții
care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au
fost reale, necesare și rezonabile.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu privire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale speței.
Prin cererea de chemare în judecată, Gheorghe Gîrnu a solicitat, în
temeiul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și al
prevederilor Codului de procedură civilă, Codului civil și Legii nr. 87 din 21
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, constatarea
încălcării dreptului său la examinarea într-un termen rezonabil a cauzei civile
intentate de Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de
lichidare, împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, în calitate de
intervenient accesoriu, precum și a SRL „Fame-CV Construction”, având ca
obiect transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea
10
valorificării acestuia din numele debitorului gajist, încasarea prejudiciului
moral în sumă de 6000 de euro și a cheltuielilor de judecată (f.d.3-6).
Din materialele dosarului, rezultă că, la data de 5 iulie 2010, Banca
Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, a înaintat o
acțiune împotriva lui Gheorghe Gîrnu și a CIC „Chris” SRL, indicând în
calitate de intervenient accesoriu SRL „Fame-CV Construction”, având ca
obiect transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat, în scopul
valorificării acestuia din numele debitorului gajist.
Ulterior, la data de 28 noiembrie 2016, CIC „Chris” SRL a formulat o
cerere reconvențională împotriva BC „Investprivatbank” SA, precum și
împotriva intervenienților accesorii Gheorghe Gîrnu și SRL „Fame-CV
Construction”, solicitând constatarea nulității contractului de ipotecă nr. 843
din 26 ianuarie 2008.
Prin hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de
Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare,
împotriva CIC „Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, cu participarea
intervenientului accesoriu ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect
transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării
acestuia din numele debitorului gajist. Totodată, a fost admisă în întregime
cererea reconvențională depusă de CIC „Chris” SRL împotriva BC
„Investprivatbank” SA, cu participarea intervenienților accesorii Gheorghe
Gîrnu și ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect constatarea
nulității contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008. Instanța a
declarat nul și lipsit de efecte juridice, începând cu data încheierii, contractul
de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008, încheiat între BC „Investprivatbank”
SA și CIC „Chris” SRL, autentificat de notarul public Evghenii Berghii și
înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Leova la 28 ianuarie 2008. De
asemenea, instanța a dispus încasarea de la BC „Investprivatbank” SA, în
proces de lichidare, în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, a cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 10.000 de lei.
Prin decizia din 10 decembrie 2018, Curtea de Apel Comrat a admis
apelul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale „Investprivatbank” SA,
Grigore Olaru, casând în întregime hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Leova, și dispunând trimiterea cauzei la rejudecare într-un alt
complet de judecată.
Prin hotărârea din 9 martie 2020, Judecătoria Cimișlia, sediul Leova, a
respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de
BC „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, împotriva CIC
„Chris” SRL și a lui Gheorghe Gîrnu, cu participarea intervenientului
accesoriu ÎM „Fame-CV Construction” SRL, având ca obiect transmiterea
11
silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării acestuia din
numele debitorului gajist. Totodată, instanța a admis în totalitate cererea
reconvențională formulată de CIC „Chris” SRL împotriva BC
„Investprivatbank” SA, cu participarea intervenienților accesorii Gheorghe
Gîrnu și ÎM „Fame-CV Construction” SRL, precum și a notarului public
Evghenii Berghii, având ca obiect nulitatea contractului de ipotecă nr. 843 din
26 ianuarie 2008. Instanța a constatat nulitatea și lipsa efectelor juridice ale
contractului de ipotecă nr. 843 din 26 ianuarie 2008, încheiat între BC
„Investprivatbank” SA și CIC „Chris” SRL, autentificat de notarul public
Evghenii Berghii și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Leova la data de
28 ianuarie 2008.
Prin decizia din 21 octombrie 2021, Curtea de Apel Comrat a respins
cererea de apel formulată de Banca Comercială „Investprivatbank” SA, aflată
în proces de lichidare, reprezentată de succesorul în drepturi Alexandru Tonu,
și a menținut hotărârea din 9 martie 2020 pronunțată de Judecătoria Cimișlia,
sediul Leova (f.d. 13–23).
De asemenea, din materialele cauzei, în special din Raportul întocmit
de Judecătoria Cimișlia privind respectarea termenului rezonabil de
examinare a cauzei BC „Investprivatbank” SA, în proces de lichidare,
împotriva CIC „Chris” SRL, având ca obiect transmiterea silită în posesie a
bunului imobil gajat, rezultă că, prin încheierea din 8 iulie 2010 a Judecătoriei
Leova, cauza a fost pusă pe rol, fiind fixată prima ședință de judecată pentru
data de 22 iulie 2010. Totodată, raportul enunțat, evidențiază următoarele
momente esențiale, care urmează a fi luate în considerare la evaluarea
termenului de examinare a cauzei, și anume:
− Neprezentarea părților, a determinat amânarea ședințelor de judecată din
16 decembrie 2015, 20 februarie 2019;
− Cererile de amânare depuse din partea reclamantului și/sau a
reprezentantului său, au determinat amânarea ședințelor de judecată din
21 ianuarie 2016, 19 februarie 2016, 27 martie 2017, 22 mai 2017,
30 septembrie 2020, 4 noiembrie 2020;
− Cererile (de amânare, de atragere în proces, de prezentare a unor probe
suplimentare, de reclamare a unor probe etc.) din partea celorlalți
participanți la proces, au dus la amânarea ședințelor de judecată stabile
pentru 22 iulie 2010, 25 octombrie 2010, 19 februarie 2016, 23 august
2017, 18 septembrie 2017, 29 noiembrie 2017, 30 ianuarie 2018,
26 februarie 2018, 29 martie 2018, 18 mai 2018, 24 mai 2018, 19 martie
2019, 18 aprilie 2019, 1 iulie 2019, 28 ianuarie 2021, 5 aprilie 2021;
− Ședința de judecată stabilită pentru 28 septembrie 2010 nu a avut loc,
deoarece judecătorul s-a aflat la seminar;
− Prin încheierea din 19 noiembrie 2010 a Judecătoriei Leova s-a dispus
suspendarea procesului, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii în
12
cauza civilă intentată la cererea CIC „CHRIS” SRL către Gheorghe Gîrnu,
cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil;
− Prin încheierea din 5 octombrie 2015 a Judecătoriei Leova s-a reluat
examinarea cauzei;
− În cadrul ședinței din 12 noiembrie 2015 judecătorul Mariana Galupa a
declarat abținere de la examinarea cauzei, aceasta fiind admisă;
− Prin încheierea din 24 martie 2016 a Judecătoriei Leova s-a dispus
suspendarea procesului, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii din
14 mai 2015 a Judecătoriei Leova, în cauza civilă intentată la cererea
CIC „CHRIS” SRL către Gheorghe Gîrnu, cu privire la nulitatea
contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil. Iar prin încheierea din
28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Leova s-a reluat examinarea cauzei;
− În cadrul ședinței din 8 noiembrie 2018 judecătorii Galupa M. și Starciuc
Șt. au declarat abținere de la examinarea cauzei, aceasta fiind admisă;
− Prin încheierea din 29 octombrie 2019 Președintele Judecătoriei Cimișlia
a dispus redistribuirea aleatorie a dosarului, din motivul acordării
concediului de maternitate jud. Tofan Victoria;
− La ședința din 4 noiembrie 2020, examinarea cauzei nu a avut loc, din
motivul înrăutățirii stării de sănătate a jud. Fujenco D. Totodată și avocatul
reclamantului Serghei Mocanu a depus cerere de amânare, pe motiv de
boală;
− La ședința din 3 decembrie 2020, examinarea cauzei nu a avut loc, din
motivul aflării jud. Fujenco D. în concediu medical;
− Examinarea cauzelor stabilite pentru 4 martie 2021 nu a avut loc, din motiv
că în perioada 3 martie 2021 – 15 martie 2021 la Curtea de Apel Comrat
s-a instituit un regim special de activitate, conform ordinului nr. 30 din 2
martie 2021.
Astfel, perioadele calculate, în sensul termenului rezonabil, asupra căruia
urmează să se expună instanța, prin excluderea tuturor perioadelor de
contramandare, neimputabile instanței (ex: cereri întemeiate și probate de
amânare a judecării cauzei, perioada de concediu medical, concediu de odihnă
anual al instanței, proces suspendat, procedura de soluționare a declarației de
abținere de la examinarea cauzei, regim special de activitate în legătură cu
virusul COVID-19, stare de urgență etc.), sunt următoarele:
1) Judecătoria Leova (1 an 8 luni 29 zile):
− 5 iulie 2010 – 28 septembrie 2010 (2 luni 23 zile);
− 25 octombrie 2010 – 19 noiembrie 2010 (25 zile);
− 5 octombrie 2015 – 21 ianuarie 2016 (3 luni 16 zile);
− 28 noiembrie 2016 – 27 martie 2017 (3 luni 27 zile);
− 23 august 2017 – 20 iunie 2018 (9 luni 28 zile).
2) Curtea de Apel Comrat (5 luni 13 zile):
13
− 27 iunie 2018 – 10 decembrie 2018.
3) Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (1 an 23 zile):
− 18 ianuarie 2019 – 20 februarie 2019 (1 lună 2 zile);
− 19 martie 2019 – 9 martie 2020 (11 luni 19 zile).
4) Curtea de Apel Comrat (1 an, 1 zi):
− 18 mai 2020 (ulterior stării de urgență) – 30 septembrie 2020 (4 luni 12
zile);
− 28 ianuarie 2021 – 2 martie 2021 (până la regimul special de activitate)
(1 lună 2 zile);
− 5 aprilie 2021 – 21 octombrie 2021 (6 luni, 16 zile) (f.d.38-59).
La data de 31 decembrie 2021, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea încălcării
dreptului său la examinarea în termen rezonabil a unei cauze civile, încasarea
prejudiciului moral cauzat, precum și recuperarea cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău,
sediul Centru, a apreciat acțiunea ca fiind parțial întemeiată și a admis-o.
Examinând cauza în calea de atac a apelului, Curtea de Apel Chișinău,
prin decizia din 15 noiembrie 2022, a reținut netemeinicia cererii de chemare
în judecată formulate de Gheorghe Gîrnu.
Examinând cauza în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că soluția pronunțată de instanța de apel este eronată, în
timp ce concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a cererii de
chemare în judecată formulate de Gheorghe Gîrnu este temeinică, fiind
fundamentată pe ansamblul probelor administrate în cursul dezbaterilor
judiciare, cărora le-a fost acordată o apreciere juridică corectă.
În susținerea concluziei expuse, instanța de recurs, raportând
materialele cauzei la prevederile art. 2 alin. (1)–(4), (6) și (7), precum și art. 4
alin. (1)–(3) și (5) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, precum și la dispozițiile art. 2036 alin. (1)–(5) și art. 2037 alin.
(1)–(3) din Codul civil, reține că prima instanță a admis în mod întemeiat,
parțial, acțiunea înaintată de Gheorghe Gîrnu. Astfel, pentru încălcarea
dreptului reclamantului la judecarea într-un termen rezonabil a cauzei civile
cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, instanța de fond a dispus
încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei
de 25.794,15 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu,
care constituie echivalentul sumei de 2563,28 euro și care este acordată de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe cauze similare și se raportează
următorului calcul: 4 ani = 2400 euro; 3 luni = 150 euro; 8 zile = 13,28 euro.
14
Raportând durata de judecare a cauzei la comportamentul procesual al
părților și la obligația instanței de judecată de a asigura celeritatea
procedurilor, Completul de judecată reține că, în temeiul principiului rolului
diriguitor al instanței și al art. 10 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
instanța are nu doar dreptul, ci și obligația de a exercita un control efectiv
asupra conduitei procesuale a participanților, inclusiv de a respinge cererile
neîntemeiate sau abuzive, și de a preveni tergiversarea nejustificată a
procedurilor.
Astfel, instanța era în drept să respingă multitudinea cererilor de
amânare formulate de părți, să soluționeze cererile și demersurile la etapa de
pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare și să asigure examinarea cauzei
într-un termen rezonabil (în câteva ședințe de judecată).
În acest context, reclamantul Gheorghe Gîrnu este îndreptățit să
beneficieze de repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului
său la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, încălcare imputabilă
procedurii de judecare a cauzei, în special modalității alese pentru examinarea
cauzei.
Prin urmare, suma de 25.794,15 lei, dispusă spre încasare din bugetul
de stat în beneficiul reclamantului, reflectă un echilibru just între interesul
legitim al acestuia la obținerea unei satisfacții pentru prejudiciul moral suferit
și standardele europene în materie de despăgubiri echitabile, astfel cum au fost
dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Or, determinarea cuantumului prejudiciului moral se realizează în mod
individual, pentru fiecare caz în parte, ținând cont de toate circumstanțele
relevante ale cauzei, inclusiv criteriile de apreciere a duratei rezonabile a
procedurii judiciare – comportamentul părților, miza litigiului pentru
reclamant, întinderea și durata încălcării – cu luarea în considerare obligatorie
a principiului general al echității. În acest context, suma stabilită nu trebuie să
fie vădit disproporționată față de standardele stabilite prin jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului.
Acest echilibru urmează a fi respectat pornind nu doar de la obligația
instanței de a examina cauza cu celeritate și de a nu admite cererile parvenite
la părți în vederea amânării nejustificate a examinării cauzei, dar și de la
obligația lui Gîrnu Gheorghe de a participa la ședințele de judecată și de a se
abține de la solicitări de amânare abuzivă a judecării cauzei.
Astfel, ținând cont de faptul că o parte considerabilă din durata
procedurilor se datorează și conduitei procesuale a participanților la proces
(inclusiv cereri repetate de amânare, prezentarea tardivă a probelor,
suspendări obiective), instanța de recurs reține că nu se justifică admiterea
integrală a pretenției formulate de reclamant cu privire la cuantumul
15
despăgubirii solicitate, suma acordată reprezentând o reparație echitabilă,
proporțională și rezonabilă în raport cu circumstanțele cauzei.
Suplimentar, instanța de recurs statuează că sub aspectul complexității
cauzei, instanța de recurs reține că prima instanță a apreciat în mod corect că
litigiul este unul relativ complex, ținând cont de numărul participanților
implicați în proces, precum și de faptul că, pe lângă acțiunea principală, a fost
examinată concomitent o cerere reconvențională.
În acest sens, instanța constată că obiectul cauzei a presupus analizarea
a două capete de cerere distincte: pe de o parte, pretenția reclamantei privind
transmiterea silită în posesie a bunului imobil gajat în vederea valorificării
acestuia din numele debitorului gajist, iar pe de altă parte, cererea
reconvențională formulată de pârâtă privind nulitatea contractului de ipotecă.
Potrivit Anexei la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/6
din 18 februarie 2014 privind aprobarea Regulamentului de stabilire a
gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și
contravenționale, gradul de complexitate pentru cauzele având ca obiect
„relații de gaj” este stabilit la nivelul 9 (din maximum 10), iar pentru litigiile
privind „pretenții izvorâte din contracte de ipotecă” este stabilit gradul 7.
Această împrejurare justifică necesitatea alocării unei perioade de timp
rezonabile pentru examinarea cauzei în condiții de echitate și
contradictorialitate, cu respectarea dreptului la apărare al tuturor
participanților.
Instanța de recurs mai observă că durata extinsă a aflării cauzei pe rol a
fost determinată, în parte, și de aplicarea incorectă a normelor procedurale de
către prima instanță. Această eroare a condus la casarea hotărârii din 20 iunie
2018 de către Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 10 decembrie 2018, și
la trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța de fond soluționase
drepturile unor persoane care nu fuseseră atrase în proces.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat
că, deși nu este chemată să examineze calitatea jurisprudenței naționale, totuși
constată că remiterea cauzei spre rejudecare, ca urmare a erorilor instanțelor
inferioare, relevă existența unor deficiențe structurale ale sistemului judiciar.
Repetarea unor astfel de proceduri afectează eficiența actului de justiție și
contribuie semnificativ la încălcarea termenului rezonabil de judecare, contrar
exigențelor art. 6 §1 din CEDO (a se vedea cauzele Wierciszewska c. Poloniei,
nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, și Pavlyulynets c. Ucrainei, nr.
70767/01, § 51, 6 septembrie 2005).
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil urmează
a fi reparat, indiferent de existența unei culpe din partea instanței. Așadar,
16
chiar și în absența unei conduite culpabile sau deliberate din partea
autorităților judiciare, responsabilitatea statului pentru neasigurarea unui
proces într-un termen rezonabil subzistă și atrage dreptul la reparație.
În continuare, având în vedere perioada de examinare a cauzei, cuprinsă
între 5 iulie 2010 și 15 aprilie 2022 — astfel cum a fost indicată de reclamant,
în condițiile în care, la data introducerii prezentei acțiuni, cauza civilă
principală nu fusese încă soluționată definitiv, precum și ținând cont de
comportamentul părților în proces, de complexitatea cauzei și de interesul
reclamantului, instanța de fond a concluzionat în mod corect că cerința privind
judecarea într-un termen rezonabil nu a fost respectată. În consecință, s-a
constatat încălcarea dreptului reclamantului la examinarea cauzei într-un
termen rezonabil.
În ceea ce privește susținerile Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, potrivit cărora reclamantului nu i-ar fi fost încălcat dreptul la
examinarea cauzei într-un termen rezonabil, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție le apreciază în mod critic. Aceasta întrucât, din analiza
raportului motivat întocmit în cauză, rezultă fără echivoc că s-a produs o
încălcare a cerinței referitoare la termenul rezonabil de examinare a cauzei,
durata procedurilor depășind limita acceptabilă din perspectiva art. 6 §1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, argumentul potrivit căruia termenul de examinare a cauzei nu ar
fi depășit limita rezonabilității, fiind justificat prin diligența instanțelor de
judecată, comportamentul participanților și respectarea principiilor procesuale
(contradictorialitate, egalitate, dreptul la apărare, disponibilitatea în
valorificarea drepturilor procesuale), nu poate fi reținut. Deși instanțele
naționale sunt obligate să asigure aceste garanții, acestea nu exonerează
autoritățile de obligația fundamentală de a asigura finalizarea cauzelor într-un
termen rezonabil. Din contră, tocmai întinderea excesivă a procesului,
cumulată cu remiterea repetată spre rejudecare, atestă o disfuncție a
mecanismului judiciar.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
ca fiind întemeiat argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel a
emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material,
respectiv cu interpretarea greșită a cerinței referitoare la termenul rezonabil,
prevăzută de art. 6 din CEDO și de Legea nr. 87/2011.
În completare, cu referire la dispozițiile art. 94 alin. (1) și art. 96 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs confirmă temeinicia
concluziei primei instanțe privind respingerea capătului de cerere referitor la
încasarea cheltuielilor de judecată. Aceasta, întrucât reclamantul Gheorghe
Gîrnu nu a indicat concret natura și componența acestor cheltuieli și nici nu a
17
anexat înscrisuri justificative în susținerea lor. În lipsa probelor, acest capăt
de cerere nu poate fi admis.
Prin urmare, având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și
temeinică, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea greșită a
normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține caracterul întemeiat al recursului declarat de Gheorghe Gîrnu.
În consecință, urmează a fi admis recursul, casată decizia din 15 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 15 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (2)
din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu.
Casează integral decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
și menține hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Gheorghe Gîrnu împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei civile și încasarea prejudiciului moral cauzat și a
cheltuielilor de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
18