2ra-1998/18 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-1998/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: M.Iftodi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, N.Chircu, E.Grumeza)

Î N C H E I E R E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Stanislav Ursan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Stanislav

Ursan împotriva lui Igor Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Stanislav Ursan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu și s-a menținut hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, prin care s-a admis parțial acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 13 septembrie 2017, Stanislav Ursan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Igor Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material

și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 23 iulie 2017, aproximativ la

ora 21:30 se afla în satul Lopatnic, raionul Edineț și fără a avea un motiv, pârâtul

l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a deteriorat parbrizul automobilului de model

,,Nissan Prime” cu XXXX, acțiunile căruia au fost încadrate la art. 354 Cod

contravențional, calificate de organul de urmărire penală ca huliganism.

Reclamantul a indicat că, faptele săvârșite de Igor Moldovanu și-au găsit

confirmare pe deplin, drept dovadă servesc materialele de la Inspectoratul de

Poliție Edineț, potrivit cărora, la 23 iulie 2017 pârâtul a fost atras la răspundere

contravențională în baza art. 354 Cod contravențional, aplicându-i-se sancțiune

contravențională sub formă de amendă în mărime de 6 u.c., ceia ce constituie suma

de 300 de lei.

A menționat că, Igor Moldovanu prin acțiunile sale ilegale, i-a cauzat

prejudiciu material în mărime de 4 600 de lei, sumă care a fost achitată pentru

repararea automobilului deteriorat.

1

Totodată, a relatat că din cauza înjurăturilor lui Moldovanu Igor, în fața

locuitorilor din satul Lopatnic, raionul Edineț s-a simțit umilit și într-o stare de

stres, precum și a avut nevoie de investigații și tratamente medicale, fiind

prejudiciat moral.

Reclamantul a afirmat că, estimează valoarea prejudiciului moral cauzat sub

formă de suferințe psihice, la suma de 35 000 de lei, aceasta deoarece, este

necesară reabilitarea stării emoționale ce a fost dezechilibrată.

Stanislav Ursan a solicitat încasarea de la Igor Moldovanu a sumei de 4 600

de lei ca echivalent bănesc pentru reparația prejudiciului material, a sumei de

35 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 100 de lei cu titlu de asistență

juridică.

Prin hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

admis parțial acțiunea depusă de către Stanislav Ursan. S-a încasat de la Igor

Moldovanu în beneficiul lui Stanislav Ursan prejudiciul material cauzat prin

acțiunile ilegale ale pârâtului pentru parbrizul deteriorat în sumă de 650 de lei,

prejudiciu moral în sumă de 500 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 2 100 de lei. În rest, pretențiile lui Stanislav Ursan împotriva lui Igor

Moldovanu privind repararea prejudiciului material și moral s-au respins ca

neîntemeiate.

La 11 aprilie 2018, Stanislav Ursan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu a declarat apel nemotivat, iar la 23 aprilie 2018 a depus apel motivat

împotriva hotărârii din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Stanislav Ursan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și a

fost menținută hotărârea din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți având la bază prevederile art. 118,

130 și 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, art. 45 Cod contravențional, art. 8, 14,

616, 1398 alin. (1), 1416 alin. (1), 1422 alin. (1) și 1423 ale Codului civil a reținut

că, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de

care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este

consecința directă a faptei ilicite.

Colegiul în acest sens a conchis că, Igor Moldovanu a fost de acord cu

procesul - verbal cu privire la contravenție întocmit în privința sa, și a achitat

amenda stabilită în sumă de 300 de lei, fapte recunoscute de pârât în ședința de

judecată.

În același timp, instanța de apel a menționat, că pentru apariția obligației de

compensare a prejudiciului, urmează a fi stabilită existența unei legături de la

cauză - la efect, adică între fapta comisă de către Igor Moldovanu și prejudiciul

material suportat de către Stanislav Ursan. Or, numai atragerea la răspundere

contravențională a lui Igor Moldovanu pentru acte de huliganism nu poate servi

drept temei pentru stabilirea și încasarea prejudiciului material în mărimea

solicitată de către reclamant/apelant.

Astfel, Colegiul a reținut că, instanța de fond corect a apreciat probele

prezentate și a admis parțial acțiunea, menționând că a fost deteriorat parbrizul

lateral a mașinii, fapt indicat de reclamant și confirmat de către pârât, or, faptele

2

invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-

a negat.

În aceiași ordine de idei, cu referire la extrasele și trimiterile medicale,

Colegiul a relatat că nu există legătură de cauzalitate dintre trimiterile-extrasele

prezentate și incidentul din litigiu, astfel că repararea prejudiciului material

solicitat în acest sens, corect a fost respins de prima instanță.

Cu referire la repararea prejudiciului moral cauzat, Colegiul a menționat că,

acesta are un caracter compensator, care urmează să se determine de către instanța

judecătorească, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținându-se cont de

persoana reclamantului și de măsura în care această compensație poate să-i aducă

satisfacție.

Prin urmare, Curtea de Apel Bălți a apreciat ca justificată soluția instanței de

fond cu privire la stabilirea sumei de 500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

lui Stanislav Ursan, aceasta deoarece este una proporțională cu suferințele morale

cauzate prin contravenție.

La 30 iulie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav Ursan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei

din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că, gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului nu a fost apreciat corect de instanța de apel, iar drept urmare aceasta

urmează a fi casată.

Suplimentar, recurentul a subliniat că, instanța de apel nu a examinat cauza

sub toate aspectele și nu a ținut cont de respectarea normelor de drept material, iar

în final nu a apreciat corect probele.

Totodată, și-a întemeiat prezenta cerere de recurs în baza articolului 1 CEDO.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12 iunie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 16 iulie 2018, și respectiv,

reprezentantul acestuia, avocatul Ghenadie Odobescu la 13 iulie 2018. (f.d.187-

188)

Astfel, recursul declarat la 30 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Stanislav Ursan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Stanislav Ursan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

4

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Stanislav Ursan, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Stanislav Ursan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5