2ra-373/18 — recuperarea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2ra-373/18

Prima instanță: Jud. Edineț (sediul Briceni)

Jud. E.Tverdohleb

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

S.Procopciuc, E.Grumeza, A.Garbuz

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Slavinschi Victor reprezentat

de avocatul Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Strelețchii Victor,

Niculica Malivina către Slavinschi Victor privind recuperarea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Slavinschi Victor și menținută hotărârea Judecătoriei

Edineț (sediul Briceni) din 02 august 2017,

c o n s t a t ă :

La 15 februarie 2017, Strelețchii Victor, Niculica Malivina au depus cerere de

chemare în judecată către Slavinchi Victor privind recuperarea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii au invocat că, la 01 noiembrie 2016 orele 15:00,

Strelețchii Victor conducând automobilul de model „Volkswagen Pasat” cu n/î

XXXXX se deplasa din or. Briceni, în s.Corjeuți, raionul Briceni regulamentar pe

partea dreaptă a carosabilului. Pe banca din spate a automobilului se afla în calitate

de pasager Niculica Malivina.

A explicat că, deplasând-se pe strada centrală a s.Tabani, raionul Briceni din

sensul opus se deplasa automobilul de model ,,VAZ 21093” cu n/î XXXXX, condus

de Slavinschi Victor, care a pierdut controlul automobilului, ieșind pe contrasens,

provocând accidentul rutier.

A menționat că, în urma impactului ambele automobile au fost deteriorate, iar

dânșii au primit leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul Slavinschi

Victor, acțiunile căruia au fost calificate în temeiul art. 242 alin. (2) al CCo și a fost

supus sancțiunii contravenționale.

A relatat Strelețchii Victor că, în rezultatul accidentului rutier automobilul său

a fost deteriorat, iar dânsul, conform raportului de constatare medico-legală nr. 745

din 05.11.2016, a primit leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală și a trecut

un curs de tratament staționar, apoi ambulator. Totodată Niculica Malivina a indicat

că, în urma accidentului rutier, conform raportului de constatare medico-legală nr.

746 din 08.11.2016, a primit leziuni corporale sub formă de excoriație la față,

contuzia articulației genunchiului stâng, exprimată prin edem și echimoză,

hipertensiune intracraniană de origine posttraumatică.

A susținut Strelețchii Victor că, la momentul comiterii accidentului rutier

automobilul său fusese asigurat, iar ei ambii aveau asigurarea medicală obligatorie.

Din această cauză toate cheltuielile suportate de ei la repararea automobilului și la

tratament medical în afara poliței de asigurare medicală au fost recuperate de către

compania de asigurare „Moldasig” și în latura dată careva pretenții materiale față de

pârât nu au.

Totodată, au indicat că, în urma accidentului rutier le-au fost cauzate suferințe

fizice și psihice, manifestate prin dureri fizice, mari retrăiri, insomnie, disconfort

sufletesc, înjosire și umilire în fața rudelor apropiate și prietenilor. Astfel, în scopul

soluționării conflictului pe cale extrajudiciară, la data de 07 noiembrie 2016 a

expediat în adresa pârâtului o avertizare de soluționare a întrebării pe cale amiabilă,

fapt confirmat prin avizul de recepție, însă pârâtul nu a reacționat.

A subliniat Strelețchii Victor că este angajat în calitate de medic la salvare și în

perioada tratamentului n-a avut posibilitatea să activeze.

Au solicitat încasarea, în mod solidar, de la Slavinchi Victor în beneficiul lor

a prejudiciului moral cauzat în sumă de câte 5000 lei și cheltuielile de judecată

suportate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 02 august 2017 a fost

admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Slavinchi Victor în beneficiul lui Strelețchii

Victor prejudiciul moral în mărime de 4000 lei. S-a încasat de la Slavinschi Victor

în beneficiul lui Niculica Malivina prejudiciul moral în mărime de 2000 lei. S-a

încasat de la Slavinchi Victor în beneficiul lui Strelețchii Victor și Niculica Malivina

cheltuielile de judecată în sumă de 2200 lei, ce constituite din 200 lei taxa de stat și

2000 lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de Slavinchi Victor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul

Briceni) din 02 august 2017.

La 12 ianuarie 2018 Slavinschi Victor reprezentat de avocatul Odobescu

Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017 și a hotărârii

Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 02 august 2017, cu pronunțarea unei noi

hotărîrii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de

Strelețchii Victor, Niculica Malivina către Slavinschi Victor privind recuperarea

prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței, invocând că

instanța de judecată a apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt

ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanțele ierarhic inferioare nu au elucidat pe deplin

toate circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și au trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în

coraport cu normele de drept invocate ca fiind lezate.

Totodată, indică că sunt neîntemeiate și eronate constatările atît a primei

instanțe cît și a instanței de apel privind încasarea de la Slavinchi Victor în

beneficiul lui Strelețchii Victor prejudiciul moral în mărime de 4000 lei; în

beneficiul lui Niculica Malivina prejudiciul moral în mărime de 2000 lei; în

beneficiul lui Strelețchii Victor și Niculica Malivina cheltuielile de judecată în sumă

de 2200 lei, ce constituite din 200 lei taxa de stat și 2000 lei cheltuieli de asistență

juridică.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 14 noiembrie 2017, expediată în adresa părților la 05 ianuarie 2018(f.d

173), recepționată de către recurent la 11 ianuarie 2018, fapt confirmat prin avizul

de recepție (f.d 175).

Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 14 noiembrie 2017 a fost depus la 12 ianuarie 2018, în conformitate cu art.

434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Slavinschi Victor reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Slavinschi Victor reprezentat de avocatul Odobescu

Ghenadie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Svetlana Filincova

Judecători

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu