2ra-2742/16 — Recuperarea prejudiciului material și moral

2ra-2742/16 — Recuperarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosar nr. 2ra-2742/16

prima instanță: Judecătoria Edineț

Judecător: E. Pșenița

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Tatiana Duca

Stela Procopciuc

Elena Grumeza

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul

Odobescu Ghenadie în interesele lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, și a

recursului declarat de Țîțanu Valentin,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016, prin care a fost admis

apelul declarat de Alecciuc Viorica, Alecciuc Victor și de Țîțanu Valentin, casată

integral hotărârea Judecătoriei Edineț din 29 februarie 2016 cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea s-a admis parțial,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alecciuc Viorica

și Alecciuc Victor împotriva lui Țîțanu Valentin, cu privire la recuperarea

prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție,

c o n s t a t ă:

La data de 05 ianuarie 2016, Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor au depus

cerere de chemare împotriva lui Țîțanu Valentin, cu privire la recuperarea

prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție.

În motivarea acțiunii au indicat că, la data de 26 aprilie 2014, aproximativ la

orele 14.25, Țîțanu Valentin s-a deplasat la stâna amplasată în extravilanul s.

Terebna, r. Edineț, ce le aparține cu drept de proprietate privată, unde în mod

intenționat a scos din rezervorul automobilului său benzină și, stropind stâna a

incendiat-o.

În rezultatul incendiului, stâna a fost deteriorată împreună cu bunurile ce se

aflau în ea și anume: 2 geamuri, o ușă, 2 paturi, un ceaun din fontă cu volumul de

1

120 litri, 3 covoare, 3 plapume, 5 perne, o masă și 5 scaune, cauzându-le astfel

prejudiciu material care a fost evaluat în temeiul devizului local, la suma de 49 820

lei.

La data de 21 iulie 2014 a fost pornită urmărirea penală, care la data de 04

noiembrie 2014 pârâtul a fost scos de sub urmărire penală, deoarece acțiunile

acestuia nu întruneau elementele constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzute de art. 197 alin. (2) din Codul penal, fiind stabilit că, în situația dată

acțiunile pârâtului întrunesc elementele constitutive ale componenței de contravenție

prevăzute de art. 104 din Codul contravențional, distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune, însă acesta nu

a putut fi tras la răspundere contravențională din motivul că de la momentul

comiterii faptei au trecut mai mult de 3 luni, fiind încetată și clasată cauza penală

prin ordonanța procurorului din 20 februarie 2015.

Menționează reclamanții că, prin acțiunile pârâtului le-a fost provocată o stare

de stres și retrăire, suferințe psihice, care au modificat echilibrul de respectabilitate

social, stima, considerația și aprecierea celor din jur pe care au construit-o de-a

lungul timpului.

În drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 14 alin.1 și 2, art.1398

alin. (l), art. 1418 alin. (l) și art. 1422 alin. (l) din Codul civil.

Solicită reclamanții Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, admiterea acțiunii,

încasarea din contul lui Țîțanu Valentin a prejudiciului material în mărime de 49

820 lei, a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 29 februarie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial. S-a încasat de la Țîțanu Valentin în beneficiul lui Alecciuc Viorica și

Alecciuc Victor prejudiciul moral cauzat prin contravenție în sumă de 5 000 lei,

parțial cheltuielile de judecată în mărime de 2 000 lei. S-a încasat de la Țîțanu

Valentin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. În rest cerințele au

fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016, s-au admis apelurile

declarate de Alecciuc Viorica, Alecciuc Victor și de Țîțanu Valentin. S-a casat

integral hotărârea Judecătoriei Edineț din 29 februarie 2016, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de la Țîțanu Valentin în

beneficiul lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor prejudiciul material în sumă de

22401,06 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Țîțanu Valentin în

contul statului taxa de stat în sumă de 1 176 lei.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, în prezenta cauză

obiectul juridic litigios constituie încasarea prejudiciului material și moral cauzat

prin delict. Dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana este în drept

să-și valorifice pretențiile de ordin material în procedură civilă.

Drept temei pentru plata despăgubirilor constituie comiterea faptei delictuale,

vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura cauzală între

2

acțiunile de deteriorare intenționată a bunurilor reclamanților de către pârât și

prejudiciul cauzat.

Vinovăția lui Țîțanu Valentin a fost dovedită prin concluziile organului de

urmărire penală expuse în ordonanța din 20 februarie 2015, în care Procurorul a

conchis că acțiunile lui Țîțanu Valentin întrunesc elementele constitutive ale

componenței de contravenție prevăzută la art. 104 din Codul contravențional, însă,

acesta nu poate fi tras la răspundere contravențională din motivul intervenirii

prescripției de tragere la răspundere contravențională.

O altă probă care confirmă vinovăția lui Țîțanu Valentin în comiterea faptei

delictuale este încheierea tehnico-incendiară nr.19 din 06 mai 2014 întocmită de

Serviciul Protecției civile și a situațiilor excepționale, în care se indică că Țîțanu

Valentin a explicat despre neachitarea impozitelor pe venit de către stăpânul stînii.

La data de 26 aprilie 2014, la orele 10.00 a telefonat lui Alecciuc Victor și i-a

comunicat ca pentru anul 2014 nu permite deschiderea sezonului stînii de oi și dacă

până la orele 12.00 nu vor pleca ciobanii cu animalele, dânsul va incendia

intenționat stîna. La orele 12.30 a sosit la stînă și a intrat în conflict cu ciobanii după

care a incendiat stuful, care era amplasat sub acoperiș iar după aceea a stropit

construcția auxiliară cu benzină din autoturismul său. În consecință, Serviciul

Protecției civile și a situațiilor excepționale a ajuns la concluzia că motivul probabil

a survenirii incendiului este incendierea intenționată.

Instanța de apel a indicat că, s-a stabilit cert că Țîțanu Valentin a comis fapta

delictuală care a avut drept consecință cauzarea de prejudicii materiale reclamanților

Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, comis prin incendierea intenționată, care,

potrivit ordonanței Procuraturii Edineț din 20 februarie 2015 s-a stabilit că

prejudiciul material în rezultatul incendierii stânei constituie suma de 22 401,06

lei.

Concluzia primei instanțe de admitere parțială a pretenției privind încasarea

prejudiciului moral a sumei de 5000 lei, instanța de apel a indicat că aceasta este

neîntemeiată deoarece nu a fost probată de către solicitanți, iar suportarea cărorva

suferințe de ordin moral în urma incendierii stînii nu au fost confirmate, motiv din

care a concluzionat despre necesitatea respingerii acestei pretenții ca neprobată.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 01 iulie 2016,

avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, a

contestat-o cu recurs prin intermediul oficiului poștal, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016 cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care pretențiile să fie admise integral.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, sursele financiare pentru

restabilirea stânei incendiate și a bunurilor care se aflau în interior la momentul

incendierii, au fost probate în instanță prin prezentarea devizului local și catalogul

de prețuri pentru anul 2015, precum și certificatul eliberat de Piața orășenească

3

Edineț. Prejudiciul moral cauzat s-a manifestat prin starea de stres, suferințele

psihice, stima și aprecierea celor din jur.

La data de 25 iulie 2016, Țîțanu Valentin a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a

deciziei Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016 și casarea parțială a hotărârii

Judecătoriei Edineț din 29 februarie 2016 în partea admiterii acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat

prevederile art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, deoarece prin ordonanța

din 20 februarie 2015, cauza penală s-a încetat și s-a clasat, motiv din care nu poate

fi asimilată unei hotărâri judecătorești, iar orice act procesual emis de organul de

urmărire penală se află sub imperiul principiului prezumției nevinovăției, care poate

fi răsturnat numai printr-o hotărâre irevocabilă. Totodată a indicat că nu au fost

prezentate probe care ar demonstra cauzarea prejudiciului material și moral.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Odobescu

Ghenadie în interesele lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, și a recursului

declarat de Țîțanu Valentin, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 04 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

părților copia cererii de recurs declarată de avocatul Odobescu Ghenadie în

interesele lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, și a recursului declarat de Țîțanu

Valentin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.190).

La data de 13 decembrie 2016, Țîțanu Valentin a depus referință prin care a

solicitat respingerea ca fiind inadmisibil recursul declarat de Alecciuc Viorica și

Alecciuc Victor, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În recurs nu au indicat care este

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie

temei de casarea a actelor recurate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii civile, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

4

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016

a fost contestată de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Alecciuc Viorica

și Alecciuc Victor la data de 01 iulie 2016, iar de către Țîțanu Valentin la data de 25

iulie 2016 (f.d.183, 187).

Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurenții s-au conformat

prevederilor legale și au declarat recurs în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele

lui Alecciuc Viorica și Alecciuc Victor, și recursul declarat de Țîțanu Valentin

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 mai 2016, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or

recurenții nu au invocat nici un temei ce ar indica asupra ilegalității deciziei

instanței de apel.

Reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă, că

ambii recurenți indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Astfel, cele

invocate în cererile de recurs nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate deoarece

acestea țin de reaprecierea probelor, fapt care este inadmisibil în recurs.

Este nefondată afirmația recurentului Țîțanu Valentin expusă în recurs

precum că, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 123 alin. (3) din Codul

de procedură civilă, deoarece în decizia instanței de apel se indică art. 123 din Codul

de procedură civilă, temeiurile degrevării de probațiune și nu faptele stabilite printr-

o hotărâre judecătorească irevocabilă.

5

Totodată, argumentele recurenților privind ilegalitatea deciziei instanței de

apel, Colegiul menționează că în cererile de recurs nu se indică prin ce s-a

manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural și din care

circumstanțe rezultă ilegalitatea acesteia.

Alte argumente invocate recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează

a fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de

procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

cererilor de recurs invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării

pricinii în ordine de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul

corespunzător.

În circumstanțele sus relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Alecciuc Viorica

și Alecciuc Victor, și recursul declarat de Țîțanu Valentin, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Recursul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele lui Alecciuc

Viorica și Alecciuc Victor, și recursul declarat de Țîțanu Valentin, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

6